Diagnosticarea şi tratamentul cancerului trece într-o nouă fază, în Timişoara, unde terapiile de cea mai înaltă performanţă, unice în această parte a Europei, de la Viena la Istanbul, precum radiochirurgia, care foloseşte cyberknife (bisturiul cibernetic) sau protonterapia, vor fi introduse în circuitul medical al celor trei spitale de stat din oraş, potrivit Agerpres.

În absenţa unui institut oncologic, Timişoara îşi va crea propriul hub destinat bolnavilor de cancer, iar Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”, Spitalul Judeţean „Pius Brînzeu” şi Spitalul Municipal vor pune bazele unui consorţiu al spitalelor publice, în cadrul căruia Municipalul va fi unitatea care va primi majoritatea pacienţilor oncologici şi unde se va face „triajul” şi direcţionarea ulterioară a acestora, în funcţie de nevoi, spre celelalte două spitale, în funcţie de indicaţia specialistului, pentru intervenţii şi terapii ultra-specializate.

La Municipal, accelerator de particule

„Spitalul Municipal are cea mai mare parte dintre aceşti bolnavi, avem cele mai multe secţii de oncologie, inclusiv radioterapie, pentru pacienţii care au nevoie de ambele terapii. Am convenit cu colegii de la celelalte două spitale ca ei să se ocupe ţintit pe partea supra-specializată a radiochirurgiei, mai ales pe ceea ce înseamnă cyberknife, nişte nişe super-înguste de super-specializare care sunt extrem de scumpe şi de performante, dedicate anumitor tipuri de formaţiuni tumorale, urmând ca noi, care avem un background destul de impresionant legat de numărul de pacienţi pe care îi tratăm anual atât pe parte de radioterapie, cât şi pe chimioterapie, să continuăm partea de masa”, a declarat, pentru Agerpres, managerul Spitalului Municipal, dr. Daniel Maliţa, specialist în imagistică.

Potrivit medicului, aceasta presupune achiziţia şi dezvoltarea de noi sisteme de radioterapie moderne şi dotarea, prin Ministerul Sănătăţii, cu un accelerator de particule pentru care primăria aproape a finalizat construcţia buncărului din curtea spitalului. Pe lângă acesta, conducerea Municipalului mai aplică pe diverse proiecte şi axe de finanţare pentru  a achiziţiona alte două acceleratoare de înaltă performanţă, simultan cu îmbunătăţirea condiţiilor din cadrul clinicii de chimioterapie şi a secţiei de paliaţie, pentru a oferi servicii de masă, nu neapărat printr-o tehnologie foarte specializată, „ci pentru marea masă a pacienţilor care au nevoie de servicii oncologice, fără a face vreun rabat de la cea mai înaltă calitate a actului medical”.

Managerul unităţii spune că, la nivel mondial, se pune accent tot mai mare pe radioterapie, scăzând procentul chimioterapiei, fără a se renunţa total la ea, prin scheme moderne de radioterapie combinată cu imunoterapia sau cu alte tratamente inovative.

„Toţi specialiştii au ajuns la concluzia că chimioterapia clasică este extrem de dăunătoare pentru întregul organism al pacientului, nu doar pentru formaţiunea tumorală şi se încearcă alte variante. De aceea, vom insista şi noi cel mai mult pe dezvoltarea radioterapiei în spital, dar şi pe alte terapii alternative pe care le putem implementa”, a mai precizat dr. Daniel Maliţa.

La „Victor Babeş”, mamograf de ultimă generaţie şi cyberknife

Plecând de la evidenţele care arată că numărul cancerelor pulmonare este însemnat în zona de vest a ţării, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, dr. Cristian Oancea, anunţă că unitatea şi-a propus o nouă strategie de abordare a problemei, folosind o tehnologie de vârf. Spitalul a primit, recent, un RMN unic în România, care va fi destinat prioritar copiilor şi care va intra în dotarea primului Centru oncologic de terapie personalizată din estul Uniunii Europene care se va construi aici şi în cadrul căruia se va practica şi radiochirurgia.

„Avem foarte mult cancer, inclusiv pulmonar, dar cel puţin 70% din neoplazii nu sunt diagnosticate. Sunt oameni care trăiesc şi sunt purtători. De la începutul actului tumoral până la apariţia simptomelor propriu-zise, trec ani de zile, cel puţin în partea pulmonară. Ne-am dotat cu computer tomograf, cu RMN, iar un PET computer SCAN PET-CT sperăm să-l avem funcţional în toamnă. În toamnă, vrem să aducem un mamograf care va fi de ultimă generaţie, prin care, dacă decelează o tumoră sau o formaţiune la sân, automat face şi biopsia. (...). Avantajele radiochirurgiei constau în aceea că nu mai avem nevoie de intervenţia chirurgului, mai ales că sunt anumite cazuri în care nu poate interveni chirurgul nici prin chirurgie robotică de înaltă performanţă. Şi atunci, acest sistem, fiind sub-milimetric, putem interveni doar prin iradiere ultraselectivă, iar pacientul nu mai este atât de traumatizat”, explică pneumologul Cristian Oancea.

Potrivit acestuia, tehnologia care va fi folosită în noul centru de oncologie personalizată este foarte bună în tumorile solide, mai ales pulmonare, de creier sau de prostată, de exemplu, în timp ce protonterapia se poate utiliza şi pentru limfoame şi tumori solide.

La Judeţean, protonterapie

Managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Raul Pătraşcu, a declarat, pentru Agerpres, că protonterapia, fiind una sigură şi fără efecte secundare, poate fi utilizată mai ales în cazul copiilor cu tumori, spre deosebire de expunerea lor la radioterapia clasică, ce le poate dezvolta în timp efecte secundare grave. La un astfel de tratament, în medie se fac opt şedinţe, aproximativ una pe săptămână, în funcţie de tipul afecţiunii oncologice; o şedinţă durează , în medie, o oră, din care tratamentul efectiv durează 10 minute, restul fiind destinat pregătirii şi poziţionării pacientului, pentru că vorbim despre acurateţe de nivel celular, nanometric, astfel încât efectele secundare sunt practic inexistente.

„Diferenţa majoră a protonterapiei faţă de radioterapia clasică constă în aceea că este mult mai bine ţintită, iar datorită faptului că se utilizează protoni şi nu alte tipuri de particule, raze X, efectele secundare sunt practic inexistente, ţintirea este precisă cu ajutorul efectului cuantic dat de protoni. Aceasta înseamnă că tratamentul este aplicabil pe mai toate tipurile de cancere solide, unde alte tipuri de terapii nu pot fi folosite, ca de exemplu în cancere de inimă, tumori cerebrale, oculare sau alte tumori aflate în imediata vecinătate a unui organ important, unde radioterapia este extrem de dăunătoare, pentru că afectează foarte mult organele din jur şi efectele secundare sunt devastatoare. Mai mult decât atât, este sigură pentru folosirea la copii, pentru că radioterapia la copii dă rezultate foarte bune, însă se vorbeşte foarte puţin despre efectele secundare, care la copii sunt devastatoare pe termen lung (5-10 ani). Majoritatea dintre aceştia dezvoltă unul sau mai multe efecte secundare, de exemplu, fie probleme de memorie, surditate sau insuficienţă cardiacă sau pulmonară. Sunt efecte secundare pe care 70% dintre copii le dezvoltă”, a detaliat Raul Pătraşcu.

Managerul Judeţeanului din Timişoara susţine că există doar 10 astfel de centre în Europa, fiecare putând deservi până la 2.000 de pacienţi pe an, în timp ce România este ţara care are cea mai mare rată de mortalitate cazuzată de cancer, din Uniunea Europeană. Acest lucru se întâmplă şi di cauza accesului limitat la astfel de tehnologii de vârf, pentru că, la noi, aproximativ 90% dintre pacienţi ar avea nevoie de radioterapie, dar, în acest moment, doar 30% au acces, iar un astfel de centru ar ajuta foarte mult la nivel naţional.

„Timişoara nu a beneficiat de un institut oncologic, spre deosebire de celelalte centre universitare. De aceea vrem să facem această asociaţie a spitalelor pe partea de oncologie, la nivelul spitalelor de stat din oraş, să colaborăm pe diferitele paliere oncologice, astfel încât să ne dezvoltăm comparativ unui centru de talie europeană. Aici, vor putea veni pacienţi şi din restul Europei, noi nu vom deservi doar pacienţi din România, ci din întreaga Europă. Activitatea fiecăruia dintre aceste trei spitale nu se va suprapune; noi ne coordonăm tocmai pentru că în afecţiunile oncologice există diferite tipuri de cancere şi de abordări. Fiecare ne vom dezvolta pe anumite paliere strategice, astfel încât activitatea să nu se suprapună, ci să se complementeze. Spitalul „Victor Babeş” va face acel cyberknife sau radiochirurgie, foarte eficient în tumorile de hipofiză, de exemplu. Deja am demarat procedurile pentru înfiinţarea acestui consorţiu al spitalelor timişorene şi merge în paralel cu proiectele pe care le avem noi, cei trei manageri de spital. Vrem să dezvoltăm oncologia pentru oameni”, a explicat Raul Pătraşcu.

În vestul ţării, cea mai mare incidenţă de cancere din ţară

Potrivit managerilor acestor spitale, în zona de vest a României se înregistrează cea mai mare incidenţă de cancere din ţară, de aproximativ 2.000 de noi pacienţi pe an în Timiş şi 4.000 pe zona de vest a ţării.

Primarul municipiului, Nicolae Robu, a anunţat recent că s-a primit studiul de fezabilitate pentru construirea Centrului oncologic de terapie personalizată de la Spitalul „Victor Babeş”, care va trebui să fie gata în 30 de luni şi va costa peste 93.000.000 de lei, cu TVA inclus.

Investiţia de la Spitalul Judeţean va fi mult mai mare întrucât, pe lângă construirea centrului destinat protonterapiei, va fi necesară şi achiziţionarea aparaturii foarte scumpe, dar totul este gândit pe o finanţare din fonduri europene.

Oncologia a apărut în Timişoara în anul 1974, la Spitalul Municipal, ca şi clinică medicală din care s-au desprins ulterior celelalte secţii oncologice (chimioterapia, radioterapia, oncochirurgia, hematologie etc).