Din aceeași categorie

Comunicate de presă

CMR, primul interesat de respectarea principiilor si normelor de etica in domeniul transplantului

Comunicate de presă

Sanofi si Boehringer Ingelheim confirma finalizarea procesului privind schimbul de active

Comunicate de presă

ARPIM despre scaderea pretului la medicamente: “Vor disparea aproximativ 123 de produse”

La ediția din acest an au participat, pe lângă managerul spitalului, Petru Șușca, și directorul medical, Conf. Dr. Adela Golea, reprezentanți ai Centrul de Cercetare în Psihologia Muncii și Organzațională (Universitatea Babeș-Bolyai), coordonat de Prof. Dr. Petru Curșeu.

Centrul de Cercetare în Psihologia Muncii și Organizațională a demarat, în perioada mai-iulie 2017, un studiu online adresat medicilor rezidenți care își desfășoară activitatea în spital. Cercetarea a evaluat frecvența sindromului de burnout în rândul rezidenților.

Sindromul de burnout este definit, în literatura de specialitate, prin două componente majore: epuizare și detașare față de muncă. Astfel, așa cum a reieșit din prezentarea Prof. Dr. Petru Curșeu, volumul mare de muncă, solicitările emoționale sau exprimarea emoțională superficială duc la epuizare în rândul rezidenților, dar nu la intenția de schimbare a locului de muncă. Intenția de plecare ori de schimbare în carieră, în schimb, derivă din solicitările cognitive, dublate de volum mare de muncă.

„Am fost impresionat, văzând rezultatele cercetării, de faptul că, în mare, toți medicii tineri au aceleași probleme. Poate nu discutăm tot timpul despre ele și ajungem să credem că problema e la noi înșine. Dar așa, am prins curaj. Dacă toți ne confruntăm cu probleme similare - de epuizare și solicitare emoțională - înseamnă că ele pot fi remediate, atât prin soluții găsite la nivel de sistem, dar și prin efort de dezvoltare personală”, a declarat Dr. Cristian Dan, președinte al OTM.

Pornind de la prezentarea rezultatelor studiului, întâlnirea a continuat cu propuneri ale medicilor rezidenți de a optimiza și, implicit, de a reduce timpul pe care îl acordă unor sarcini consumatoare de timp și efort (redactare de documente, de exemplu), dar care nu generează satisfacție profesională.

Mai apoi, medicii tineri și-au expus problemele, legate, în mare măsură, de nivelul de salarizare, de gărzi și de lipsa unui sistem coerent de evaluare a competențelor asociate fiecărui an de rezidențiat.

Directorul medical al spitalului, Conf. Dr. Adela Golea, a subliniat importanța dialogului dintre conducere și medicii tineri: „Ne dorim o generație de medici dezvoltați armonios și echilibrat. Premisele pentru o dezvoltare profesională solidă deja există, ținând seama de specialiștii de renume care desfășoară activitate medicală în spital. Managementul, în completare, le poate oferi posibilitatea de a-și dezvolta competențe de comunicare asertivă, de relaționare eficientă (cu pacientul ori cu colegii) și de gestionare emoțională. Meseria de medic este extrem de solicitantă, pentru că implică o responsabilitate foarte mare. Consider că trebuie să înveți, în primul rând, să te îngrijești de integritatea ta emoțională, pentru ca, mai apoi, să acționezi cu chibzuință, pentru a avea grijă de alții”.

„Dincolo de aceste aspecte, am constatat că am soluționat o bună parte din problemele semnalate anul trecut. La fel, la ediția de anul viitor, sper să pot afirma că am găsit soluții pentru problemele ridicate azi, mai ales că acum, în urma cercetării echidistante a celor de la Centrul de Cercetare în Psihologia Muncii, avem un punct de pornire măsurabil. Am preferat să mi se arate realitatea urâtă și incomodă de acum, tocmai ca, luând măsurile adecvate, peste zece de ani, realitatea să fie frumoasă, așa cum ne-o dorim cu toții”, a încheiat managerul Petru Șușca.