Din aceeași categorie

Comunicate de presă

CMR, primul interesat de respectarea principiilor si normelor de etica in domeniul transplantului

Comunicate de presă

Sanofi si Boehringer Ingelheim confirma finalizarea procesului privind schimbul de active

Comunicate de presă

ARPIM despre scaderea pretului la medicamente: “Vor disparea aproximativ 123 de produse”

„La pacienţii post-COVID, modelul respirator se schimbă”, arată, într-un comunicat remis Agerpres, dr. Alexandru Crişan, kinetoterapeut al spitalului „Victor Babeş” din Timişoara.

„Ei trec de la o respiraţie normală, eficientă, la una superficială, ineficientă. Ei respiră foarte scurt, ineficient, superficial, iar programul de recuperare pentru aceşti pacienţi va începe cu o reeducare respiratorie”.

Doctorul Crişan a adăugat că, în spital, pacienţii sunt învăţaţi cum să respire corect, prin exerciţii de forţă, de anduranţă şi prin gimnastică respiratorie.

Procesul de reabilitare presupune o serie de programe personalizate, în funcţie de deficienţele fiecărui pacient în parte. Exerciţiile duc la îmbunătăţirea respiraţiei, reducerea dispneei şi creşterea forţei musculare, mai ales la nivelul membrelor inferioare. Programele de recuperare fizică pot dura între două şi patru săptămâni.

„Toţi pacienţii care au trecut printr-o formă moderată de boală resimt oboseala luni de zile (...). Ei spun că nu mai pot urca scările ca înainte, nu mai pot avea aceleaşi activităţi zilnice ca înainte şi, atunci, pacienţii trebuie să facă aceste exerciţii de recuperare respiratorie”,  explică Alexandru Crişan.

Cei care acceptă să intre în aceste programe de reabilitare pulmonară sunt evaluaţi clinic, funcţional şi biologic şi li se face un examen imagistic pentru a se vedea aspectul radiologic al leziunilor pulmonare post COVID-19, posibil fibrotice.

„Pentru cei cu forme severe, recuperarea la domiciliu este extrem de dificilă. (...) Când vin la noi, sunt dependenţi de oxigen, cei mai mulţi vin într-un scaun cu rotile, necesită debite mari de oxigen, undeva la 30 de litri, şi nu pot să coboare singuri la marginea patului. Noi cu asta începem - îi ajutăm să facă primii paşi. Acasă, fără ajutor specializat, este destul de greu să obţină aceste progrese”, adaugă coordonatorul Compartiment Recuperare Medicală Respiratorie a spitalului, pneumolog Camelia Corina Pescaru.

„Dacă, iniţial, un pacient are nevoie de 30 de litri, după recuperarea respiratorie poate ajunge la 10 litri sau chiar 5 litri necesar de oxigen, ce poate fi asigurat cu ajutorul unui concentrator de oxigen pe care poate să îl folosească acasă”, dr. Pescaru.