Un proiect-pilot de evaluare a epuizării fizice şi a stresului profesional în rândul cadrelor medicale de la Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara a arată că 56,37% din personalul medical suferă de burnout.

În prima etapă a studiului, au fost chestionaţi medici, asistente medicale, infirmiere, brancardieri. Managerul spitalului, dr. Cristian Oancea, arată, într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a unităţii sanitare, că o bună parte a personalului medical suferă de epuizare fizică şi de stres.

Extenuarea emoţională se regăseşte în cazul a 55,88% dintre participanţii la studiu. Dintre angajaţii spitalului, 67,16% acuză stresul ridicat, iar 64,22% se resimt de pe urma îngrijorării, a faptului că niciodată nu au timp pentru ei, a oboselii şi a lipsei odihnei.

În urma cercetării, s-a constatat o creştere a anxietăţii personalului unităţii medicale, care a ajuns la 34,80%.

 „Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România”, afirmă dr. Cristian Oancea. „Un grad ridicat de epuizare profesională, dar şi personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secţiile erau pline, când oamenii erau în suferinţă? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii. Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calităţii vieţii care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte”.

Studiul va fi transmis Ministerului Sănătăţii şi va fi pus şi la dispoziţia unităţilor sanitare din ţară, la fel ca şi chestionarul aferent, a mai declarat managerul.

În etapa a doua a proiectului, participanţii la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unităţii sanitare, care a demonstrat că 9,31% dintre cei chestionaţi au şi un anumit grad de depresie.

„Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoţional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei. De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcaţi de numărul mare al pacienţilor care au pierdut lupta împotriva COVID în secţia ATI, dar şi de virulenţa cu care loveşte aceste cumplit virus. Alţii au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat. Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge uneori la 10 - 12 ore pe zi, dar şi faptul că cei mai mulţi dintre colegii mei nu reuşesc să se detaşeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru între muncă şi viaţa personală”, a explicat psihologul clinician-psihoterapeut al Spitalului „Victor Babeş” Timişoara, Dana Biriş.

În etapa a treia, s-a urmărit găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar şi a stării psiho-emoţionale a celor care lucrează în spitalul respectiv.

Au fost gândite şi urmează să fie puse în aplicare o serie de măsuri care privesc acordarea unor zile libere, a concediilor de odihnă restante, dar şi realizarea unor întâlniri periodice.

„Întâlnirile periodice reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pe care vrem să le punem în aplicare în perioada imediat următoare. Este foarte important să vorbeşti cu oamenii, să le asculţi frământările, să vezi ce îi preocupă şi cum îi poţi ajuta. O altă abordare o reprezintă strategiile de coping centrate pe problemă (exemplu, surse care sunt sau pot deveni factori stresori) şi strategii de coping centrate pe emoţii (să identificăm stresul perceput de către personalul din instituţie, gestionarea şi controlul emoţiilor, mecanisme şi mijloace de gestionare a stresului etc.). Nu în ultimul rând, vom încerca să îi ajutăm să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională”, a adăugat Dana Biriş.

Se are în vedere şi reorganizarea muncii pe fiecare compartiment, astfel încât să fie redusă presiunea pe fiecare dintre angajaţi, inclusiv prin creşterea schemei de personal.

Studiul a fost realizat în perioada februarie - martie 2021 şi au participat în jur de 250 de angajaţi ai spitalului.