Dintre medicii sub 35 de ani, 57,5% menţionează o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra, arată un studiu dat publicităţii de Colegiul Medicilor din România. Potrivit cercetării, tendinţa declarată de a migra scade odată cu vârsta medicului.

Studiul dezvăluie că intenţia declarată de migraţie în rândul medicilor diferă la femei şi bărbaţi. În cazul răspunsurilor de tipul „Probabil da”, procentele au fost de 23,1% (bărbaţi), respectiv 20,7% (femei). Pentru răspunsul de intensitate maximă, „Sigur da”, procentele au fost de 8,4%, respectiv 5,2%, se arată într-un comunicat.

Şase din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra. Cea mai mare intenţie declarată de a migra s-a ȋnregistrat ȋn rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute, dar similare, regăsim Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi Regiunea Nord-Est (28,2%).

Corpul profesional medical care a înregistrat o valoare minimă a indicatorului se află ȋn Regiunea Vest, mai exact, 22,2%. Cele mai vulnerabile specialităţi sunt din grupele ATI şi Medicină de Urgenţă (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).

„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung şi trebuie să ne gândim la nişte politici de reţinere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; şi asistenţii sociali migrează, şi inginerii migrează, şi aşa mai departe. Când suntem tineri, avem nevoi şi aspiraţii mult mai mari. De cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendinţa de migraţie este mult mai mare”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.

Motivele de migraţie externă diferă în funcţie de categoriile de vârstă din care fac parte medicii respondenţi. Pentru cei sub 35 de ani, condiţiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%) şi oportunităţile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilităţi, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (23%) sunt cele mai importante. Între 36 şi 49 de ani, acestea se menţin, însă cu un scor mai scăzut, 18%, respectiv 15%, acest procent înregistrându-se şi pentru aspecte care ţin de condiţii de viaţă, familie, locuire şi oportunităţi educaţionale pentru copii (15%). Medicii peste 50 de ani se gândesc să plece din ţară din cauza condiţiilor directe de practică (18%), argument urmat de recunoaşterea socială şi respectul resimţit faţă de profesia medicală (17%). Acest din urmă aspect devine cel mai important (18%), alături de condiţiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.

„Invitaţia de participare la studiu a fost trimisă de Colegiul Medicilor din România către întreaga populaţie de medici din ţara noastră. Chestionarul a fost administrat online, la nivel naţional, în prima parte a anului 2023. Eşantionul de respondenţi - 8.121 de medici - a fost ponderat pentru a reflecta structura populaţiei de medici în funcţie de gen, categorii de vârstă, regiunea geografică şi tipuri de specialităţi medicale”, a precizat lector univ. dr. Corina Ilinca, membru în echipa de cercetare.