Pacienţii care au fost trataţi pe termen lung cu clorochină sau hidroxiclorochină, în special pentru boli autoimune, nu au fost mai puţin afectaţi de forme grave de COVID-19 pe perioada epidemiei, s-a constatat în urma unui studiu realizat în Franţa şi publicat marţi, citat de agenţia AFP.

Studiul, efectuat pe aproape 55.000 de pacienţi, „nu sugerează rolul preventiv al utilizării pe termen lung a antimalaricelor de sinteză (APS) asupra riscului de a surveni spitalizarea, intubarea sau decesul asociate COVID-19”, au concluzionat autorii, transmite Agerpres.

„Chiar dacă natura observaţională a studiului nu permite să se concluzioneze oficial că nu există niciun beneficiu de la antimalaricele sintetice pentru prevenirea unei forme grave de COVID-19, aceste rezultate nu argumentează în favoarea unei utilizări în scop preventiv a hidroxiclorochinei la nivel de populaţie, inclusiv a populaţiei cu cel mai mare risc, în afara studiilor clinice terapeutice dedicate”, au insistat autorii.

Cercetătorii au studiat „persoane care au primit cel puţin şase doze rambursate de antimalarice sintetice (hidroxiclorochină sau clorochină) între 1 ianuarie 2019 şi 15 februarie 2020, dintre care cea din urmă în cursul ultimului trimestru al anului 2019 sau începutul anului 2020”.

Hidroxiclorochina este derivată din clorochină, substanţă antimalarică prescrisă cu precădere în tratamentul bolilor autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă.

Rezultatele evidenţiază chiar „un risc de spitalizare, intubare şi decese asociate COVID-19 în rândul pacienţilor cu APS, pe termen lung, comparativ cu populaţia franceză în general”. Însă, „analizele efectuate sugerează că acest supra-risc este explicat prin caracteristicile asociate patologiei cronice subiacente” a acestor pacienţi, cu precădere co-medicaţiei cu corticosteroizi orali, mai degrabă decât însăşi prin expunerea la APS”.

Studiul a fost realizat de Epi-Phare, structură ce reuneşte Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM) din Franţa şi Casa de asigurări de sănătate Assurance Maladie, pe baza datelor acesteia din urmă (în special rambursările pentru medicamente) şi a documentelor medicale ale unităţilor spitaliceşti (date privind perioada de spitalizare, diagnosticele, procedurile medicale şi medicamentele administrate).

Majoritatea studiilor clinice care testează hidroxiclorochina au fost stopate la sfârşitul lunii mai, după publicarea unui studiu negativ în jurnalul medical „The Lancet” (retras ulterior după suspiciuni de fraudare), apoi după rezultatele de la începutul lunii iunie ale unui studiu britanic de amploare, denumit „Recovery”, conform căruia hidroxiclorochina nu prezintă „niciun beneficiu” pentru pacienţii cu COVID-19, potrivit AFP.

În Franţa, autorizaţia derogatorie pentru prescrierea hidroxiclorochinei în spital pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, în afara studiilor clinice, a fost retrasă la 4 mai.