Știri

Studiu: infecţiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial după afecţiunile cardiace

Infecţiile de origine bacteriană reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial, după problemele cardiace, relevă un studiu amplu. Conform cercetării, stafilococului auriu şi pneumococului li se asociază un risc sporit de mortalitate.
23 Noiembrie 2022
Știri
23 Noiembrie 2022

Studiu: infecţiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial după afecţiunile cardiace

Infecţiile de origine bacteriană reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial, după problemele cardiace, relevă un studiu amplu. Conform cercetării, stafilococului auriu şi pneumococului li se asociază un risc sporit de mortalitate.


Studiul, publicat în The Lancet, a selectat aproximativ treizeci de bacterii şi a evaluat numărul de decese asociate acestora, informează AFP şi Agerpres.

Evaluările au fost realizate în cadrul Global Burden Of Disease Report (GBDR), un program vast de cercetare, în care sunt implicaţi mii de cercetători din majoritatea ţărilor lumii.

„Decesele asociate acestor bacterii constituie a doua cauză de deces la nivel mondial”, după bolile coronariene, au concluzionat autorii studiului.

Cu 7,7 milioane de decese asociate infecţiilor bacteriene, unul din opt decese poate fi atribuit acestora, chiar dacă aceste cifre datează din 2019, anterior pandemiei de COVID-19.

Dintre cele treizeci de bacterii selectate, cinci sunt responsabile pentru mai mult de jumătate dintre decese: stafilococul auriu (Staphylococcus aureus), E. coli (Escherichia coli), pneumococul (Streptococcus pneumoniae), bacilul Friedlander (Klebsellia pneumoniae) şi bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa).

Stafilococul auriu este „principala cauză bacteriană de deces în 135 de ţări”, se precizează în studiu.

La persoanele cu vârsta sub 5 ani, însă, infecţiile pneumococice sunt cele care s-au dovedit a fi o cauză importantă a mortalităţii.

Rezultatele studiului arată că infecţiile bacteriene reprezintă o prioritate urgentă în materie de sănătatea publică, spun cercetătorii. Ei au solicitat intensificarea eforturilor pentru prevenirea infecţiilor, o mai bună utilizare a antibioticelor - în special pentru evitarea fenomenelor de rezistenţă - şi o utilizare mai eficientă a vaccinării.

Te-ar mai putea interesa
Știri

Studiu global: cazurile de diabet vor creşte în mod alarmant până în 2050

Fiecare ţară din lume se va confrunta cu o creştere a numărului de cazuri de diabet în următorii 30 de ani, în absenţa unor acţiuni în acest sens, arată un nou studiu global. ...

Comunicate de presă

Studiu: jumătate dintre români iau antibiotice pentru răceli comune sau dureri în gât

Cu ocazia săptămânii dedicate conştientizării folosirii corecte a antibioticelor (World Antimicrobial Awareness Week, WAAW), marcată anual în perioada 18-24 noiembrie, Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Famil...

Comunicate de presă

Studiu Ipsos: românii, nemulţumiţi de sistemul sanitar din ţară

Conform rezultatelor studiului IPSOS realizat în 34 de ţări, 3 din 5 persoane consideră că sistemul lor de sănătate este suprasolicitat. Cu toate acestea, jumătate dintre cei descriu calitatea serviciilor medicale din ţara lor ca fiind bună...