Consumul de antibiotice din România a scăzut cu 10-11% în 2017, faţă de anul precedent. Cu toate acestea, ţară noastră se plasează pe locul patru în topul Uniunii Europene.

„În ambele rapoarte suntem încă pe primele locuri, atât în ceea ce privește consumul de antibiotice, suntem pe locul patru în UE, în scădere față de anul precedent, de 10-11%, dar și în ceea ce privește bacteriile multirezistente la antibiotice, izolate în cazul infecțiilor invazive”, face referire prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, la cele două rapoarte eliberate anual de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Deși rezistența bacteriilor la antibiotice este o problemă la nivel global, nu doar în țara noastră, medicii specialiști de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” atrag atenția că acțiunile și campaniile de informare și încurajare a unui consum responsabil de antibiotice trebuie să continue.

Prof. dr. Gabriel Popescu a declarat că trendul de scădere a consumului de antibiotice trebuie să continue în următorii ani cu limitarea prescrierii celor considerate de rezervă și a celor care pot duce la apariția infecțiilor, iar activitatea din acest domeniu strategic trebuie coordonată la nivel național de către un comitet intersectorial.
 

„Avem procentul cel mai ridicat din UE de stafilococi aurii rezistenţi la meticilină”, explică prof. dr. Popescu, făcând referire, totodată, la un studiu realizat anul acesta în 19 spitale din România, care indică faptul că 41,7% dintre pacienții internați sunt tratați cu antibiotice, față de jumătate dintre pacienții internați acum un cinci ani, în condițiile în care media europeană se situează la aproximativ 35%.

„Cu ce le tratăm noi în mod obișnuit? Cu antibiotice. Total greșit”, explică prof.dr. Adrian Streinu-Cercel, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. „În momentul în care am luat un antibiotic pentru că îmi curge nasul nu am făcut decât să mai dăm un zvâc unor germeni care să dezvolte rezistență. Aveți pe dumneavoastră și în dumneavoastră de zece ori mai multe bacterii decât celulele din care sunteți constituiți. Aceste bacterii sunt protectoare. În momentul în care iau un antibiotic fără rost, nu face decât să omoare aceste bacterii care ne protejează”, a explicat prof. dr. Streinu-Cercel.

În ceea ce privește rezistența bacteriilor izolate din infecții grave, invazive, situația României este următoarea:

•             Klebsiella pneumoniae rezistență/intermediară la carbapeneme la același nivel ca și anul trecut 35,9% și locul 3 în UE

•             Pseudomonas aeruginosa rezistent la carbapeneme, scădere de la 66% la 52% dar în continuare locul 1 în UE

•             Acinetobacter spp multirezistent la carbapeneme, aminoglicozide și chinolone în creștere față de anul trecut, 82,9% locul 2 în UE

•             Streptococcus pneumoniae rezistent la eritromicină locul 3 în UE (39%) și rezistent la penicilină locul 1 în UE (41,1%)

•             Staphylococcus aureus, cel mai mare procent din UE  de tulpini MRSA (rezistente la meticilină) 50,5%, locul 1 în UE

•             Enterococcus faecium rezistent la vancomicina 39%, locul 1 în UE

Chiar dacă la câteva dintre bacteriile aflate în supraveghere s-a semnalat o ușoară scădere a rezistenței față de anii precedenți, valorile înregistrate încă ne plasează pe primele locuri în UE iar la unele specii se semnalează creșteri îngrijorătoare (Acinetobacter spp., Enterecoccus faecium).
 

Ţara noastră se află în top 5 în ceea ce priveşte consumul de antibiotice în Uniunea Europeană, conform ultimului studiu realizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în 2016.

„Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din țările europene cu cele mai mai mari rate de rezistență a bacteriilor la tratament”, atrag atenția reprezentanții Observatorului Român de Sănătate în comunicatul de presă emis cu ocazia „Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antibiotice”, săptămâna 13-19 noiembrie 2017, desemnată astfel de Organizaţia Mondială a Sănătății (OMS).

Înalți oficiali europeni, precum directorul ECDC, dr. Marc Sprenger, au atras atenția din 2014 că România se află “în zona roșie” și că soluțiile depind în mare măsură de “voința politică”.

„Pe hărţile comparative, în 2010 România apare în portocaliu, pentru ca în 2013 să fie colorată în roşu. Nu este niciun progres. În general, rezistenţa este foarte înaltă în România. Este foarte important să investiţi în combaterea acestui fenomen. Fiecare ţară trebuie să îşi asume propriile responsabilităţi. Noi putem pune la dispoziţie instrumentele necesare, dar totul începe cu voinţa politică. Dacă există convingerea că situaţia trebuie să se schimbe, se va schimba. În Suedia, pe care astăzi o dăm drept exemplu, eforturile au început în urmă cu 20 de ani. Ar fi bine ca România să fie atentă la aceste lucruri şi să încerce să le schimbe în anii următori. Va fi însă nevoie de multă determinare”, declara în 2014 directorul ECDC, dr. Marc Sprenger, într-un interviu acordat publicaţiei Viaţa Medicală.

În 2015, România era țara din UE cu cei mai mulți stafilococi rezistenți la Meticilină. Multe din acțiunile dematare de autorități în 2016 au fost sistate anul acesta. 

„În 2016 au fost implementate mai multe acțiuni menite să încurajeze utilizarea rațională și ponderată a antibioticelor și să limiteze fenomenul rezistenței la antibiotice. Cu cât momentul Colectiv s-a îndepărtat, cu atât elanul autorităților a scăzut, ajungându-se ca în 2017 să se înregistreze stagnări în mai multe zone de acțiune. Este important de subliniat că pentru folosirea incorectă și în exces a antibioticelor responsabilitatea nu este unilaterală”, explică reprezentanţii Observatorului Român de Sănătate în comunicatul de presă.

Adeseori pacienții sau familiile lor exercită presiuni asupra farmacistului sau medicului pentru eliberarea unui antibiotic chiar și când folosirea acestuia nu este justificată medical. În România, acest fenomen este încă semnificativ după cum arată statisticile existente.

Observatorul Român de Sănătate subliniază că antibioticele nu scad febra și nu au efect în cazul răcelilor şi infecţiilor respiratorii.

„Factorul comercial prezent în distribuirea de antibiotice către populație contribuie și el la creșterea nejustificată a consumului de antibiotice, prin metode de promovare chestionabile. Reglementările legale în această privință sunt vagi și rar aplicate. La rândul lor, medicii și farmaciștii prescriu uneori inutil antibiotice în contextul unei medicine defensive la baza căreia stă nu binele pacientului, ci evitarea cu orice preț a unei situații culpabile pentru cadrul medical. La aceasta contribuie și informarea insuficientă pe acest subiect chiar în rândul personalului medical”, se arată în comunicatul de presă, Observatorul Român de Sănătate atrăgând atenţia că vina pentru situaţia actuală din România este una multilaterală.