Pe 17 noiembrie se marchează Ziua Mondială a Prematurităţii. La Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), de la începutul anului şi până în prezent au fost aduşi pe lume 1.620 de nou-născuţi, dintre care 187 au fost prematuri.
Cel mai mic copil adus pe lume în clinica de Obstetrică- Ginecologie a S.U.U.B. este o fetiţă care a fost născută înainte de 6 luni şi a cântărit sub 500 de grame – valori considerate sub limita viabilităţii în întreaga lume, se arată într-un comunicat. Şansa micuţei a fost „că a întâlnit aici o echipă de medici obstetricieni şi neonatologi care au crezut în ea, care i-au acordat toate îngrijirile medicale necesare, deşi a avut numeroase riscuri şi complicaţii”, se subliniază în document.
Profesionalismul personalului medical, dotarea cu echipamente performante şi dragostea familiei au fost răsplătite cu minunea de a putea externa acest copil după 3 luni, în braţele mamei sale. Ioana împlineşte, mâine, 7 luni de viaţă, fiind o bucurie pentru întreaga ei familie.
„Anul 2021 a însemnat, referitor la natalitatea în România, puţin peste 180.000 de naşteri, cel mai mic număr de naşteri din ultimii 100 de ani. Peste 15.000 de prematuri, cu sarcini gemelare peste 300 şi sarcini cu tripleţi, 58. De ce prematuri? Pentru că există numeroşi factori de risc, pe de o parte vârstele extreme, vorbim de 7.400 de mame adolescente care au născut şi 5.800 de mame care au născut peste 40 de ani. 4 din 10 mame nu îşi monitorizează sarcina şi aici intervine factorul de risc care duce la naşterea prematură. În momentul în care pacienta nu se investighează pe parcursul sarcinii are riscul de a naşte mai devreme de 37 de săptămâni şi în acest fel apar riscuri atât pentru ea cât şi pentru copil”, a spus prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu, şef Clinică Obstetrică- Ginecologie.
„În ceea ce priveşte investigaţiile pe care trebuie să le facă o tânără mămică: pe de o parte sunt investigaţiile uzuale efectuate prin medicul de familie, pe de altă parte investigaţii complexe în rândul femeilor care au mai multe avorturi sau mai multe naşteri premature. La noi, în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, femeile beneficiază de investigaţii complexe legate de germenii şi factorii infecţioşi care duc la naşteri premature, din complexul toxoplasmă, citomegalovirus, rubeola, herpes. Toate aceste investigaţii se pot face prin internări clasice. De asemenea, se pot face investigaţii suplimentare legate de statusul de coagulare, modificările trombofilice şi de sindrom antifosfolipidic, care prin tulburări de coagulare duc la oprirea în evoluţie a sarcinilor sau la o naştere prematură. Nu trebuie să uităm investigaţiile legate de germenii situaţi la nivelul tractului vaginal şi cervical, care duc la ruperea prematură de membrane, care este urmată de o naştere a unui produs de concepţie mai mic şi infectat. Pe de o parte apare riscul de prematuritate, pe de altă parte riscul de infecţii. Ce mai putem face pentru tinerele mămici şi copil? Putem matura pulmonar copilul, acel prematur care cu siguranţă se va naşte înainte de termen, prin administrarea unor medicamente din categoria dexametazonei.
În aceşti ani, în SUUB, numărul de prematuri a atins o medie de 13%, mult mai mare decât media naţională, pentru că aici vin, prin transfer, toate cazurile grave, toate acele gravide care poate nu au şansa de a fi perfect sănătoase şi în momentul în care apare o complicaţie legată de organismul lor: pornind de la AVC, de la infarct de miocard, de la patologii renale, patologii digestive, cancere, epilepsii, leucemii şi multe alte cazuri grave ajung la spitalul nostru unde sunt preluate şi investigate de echipe pluridisciplinare, datorită cărora mama şi copilul primesc o nouă şansă la viaţă”, a adăugat prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu.
Dr. Octavian Munteanu, medic primar OG, medicul curat al mamei, a declarat următoarele: „Pacienta este la a doua naştere. O pacientă care a urmat corect investigaţiile recomandate în timpul sarcinii, dar care, din păcate, a avut o complicaţie la morfologia de trimestrul II, s-a decelat o incompetenţă cervico-istmică. Dumneaei a urmat toate recomandările noastre şi am reuşit să evităm un avort, să ajungem la o limită a viabilităţii şi, cu ajutorul echipei de neonatologi, am reuşit să ducem la bun sfârşit această sarcină”.
„Născuţi înainte de 7 luni şi având greutăţi de sub 1.000 de grame, copiii născuţi prematur sunt total dependenţi de îngrijirile medicale din secţiile de Terapie Intensivă Neonatală unde suferă intervenţii complexe şi complicate. Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor noastre, o parte dintre pacienţi nu reuşesc să supravieţuiască sau supravieţuiesc cu sechele ce le vor umbri copilăria. Însă, majoritatea acestor copii reuşesc să se adapteze, răspund la tratament, cresc şi se dezvoltă, astfel că, după săptămâni sau luni de luptă cu boala, se externează la domiciliu. Pentru noi este o mare bucurie să vedem că un prematur, ajuns în stare gravă în maternitatea noastră, pleacă acasă cu o stare bună de sănătate”, explică dr. Adriana Dan, şef secţie Neonatologie.
„De când s-a născut, Ioana ne-a arătat tuturor dorinţa ei puternică de a trăi şi îmi pare bine că am reuşit, împreună cu echipa profesionistă de neonatologie şi cu ajutorul aparaturii moderne, ca, după aproape 120 de zile de spitalizare, Ioana să ajungă acasă, lângă familia ei”, a punctat dr. Elena Szini, medic primar neonatologie, medicul curant al micuţei Ioana.
„De-a lungul perioadei de spitalizare am trecut prin mai multe emoţii, de la tristeţe la fericire şi de la fericire la frică. Ioana ne-a arătat, de fiecare dată, că este o fetiţă luptătoare, un prematur puternic şi a trecut cu bine peste toate încercările. Vreau să mulţumesc echipei medicale care au avut atâta grijă de ea şi au făcut posibilă venirea ei acasă. Acum Ioana este acasă şi este o fetiţă sănătoasă şi frumoasă”, a spus Georgiana, mămica Ioanei.
Secţia de Neonatologie a SUUB este clasificată ca maternitate de grad III, având capacitatea de a acorda îngrijiri medicale înalt calificate pentru orice fel de patologie neonatală. La terapie intensivă neonatală sunt 10 locuri şi echipamente de ultimă generaţie necesare pentru îngrijirea prematurilor cu vârste de gestaţie şi greutăţi foarte mici - până la 26 săptămâni de gestaţie şi 600 de grame - şi a tuturor nou-născuţilor, indiferent de vârstă sau de greutate.