Din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, în statele membre UE se sărbătoreşte anual „Ziua Naţională a Transplantului” - iar în România, începând cu anul 2005, la iniţiativa prof. dr. Irinel Popescu, la acea dată reprezentantul României în CoE.


De atunci, în fiecare an - cu o singură excepţie, 2020, din cauza pandemiei COVID-19 - persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media şi de personalităţi ale societăţii civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul, se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Transplant şi al Fundaţiei pentru Transplant.

„Evenimentul „Ziua Naţională a Transplantului”, care se desfăşoară vineri, 15 aprilie, la Bucureşti, reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă şi este organizat în conformitate cu atribuţiile Agenţiei Naţionale de Transplant privind promovarea activităţilor de donare şi transplant organe, ţesuturi şi celule umane, precum şi cu directivele şi recomandările Uniunii Europene”, se arată în document.

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi, din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 a avut loc prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Transplant.

De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România şi au fost salvaţi mii de pacienţi prin transplant de organe - mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat - , iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi.

„Fiecare etapă a sistemului de transplant (...) este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume. Din această cauză este o luptă constantă pentru creşterea numărului de donatori, una continuă, pe care o duc toţi cei implicaţi în transplant”, se spune în comunicat.

La sfârşitul anilor ’90, România era „o pată albă” pe harta transplantului european, dar, de atunci, lucrurile s-au schimbat. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant. „La această reuşită este indiscutabilă contribuţia mass-media, prin popularizarea şi conştientizarea gestului altruist de donare”, se subliniază în comunicat.

După anul 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. De menţionat faptul că, în anii 2017 şi 2018, au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.

„Din păcate, totalitatea dificultăţilor şi restricţiilor determinate de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Astfel, la sfârşitul anului 2020 se înregistrau 66 de donatori reali, iar la sfârşitul anului 2021 vorbim doar de 47 de donatori reali”, se precizează.

A fost remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, care au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. O activitate semnificativă în toată perioada pandemiei, pentru continuarea activităţii de donare, s-a înregistrat la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă „N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad.

Complexitatea situaţiilor create de criza COVID19 şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele. La nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă.

Chiar dacă atât anul 2020, cât şi anul 2021 au fost extrem de dificili pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere. „A fost o perioadă plină de provocări, care ne-a determinat să ne adaptăm şi readaptăm permanent, să ne depăşim limitele şi să găsim resurse nebănuite, astfel încât salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica şansă la viaţă să nu se oprească”, se arată în comunicat.

Începând cu acest an, se constată o relansare a activităţii de donare şi implicit o creştere a numărului de transplanturi realizate în România. Astfel, de la începutul anului până la data de 12 aprilie s-au înregistrat 28 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Braşov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe şi ţesuturi, SCJU Constanţa - cu 2 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moineşti sau SJU Buzău. „De asemenea, este de apreciat efortul depus de centrele constante în activitatea de donare: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Tg. Mureş, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.Dr. N. Oblu” Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean pentru Copii Cluj Napoca, SCJU Oradea sau SCJU Deva”, se spune în document.

Strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea „culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu ţările vecine şi organizaţiile europene de schimb de organe.

În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia şi în domeniul schimbului de organe cu Agenţia de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate un număr de 6 acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate 10 grefe renale (2 grefe renale nu sau transplantat), 3 grefe hepatice şi o grefă cardiacă.

Toate aceste demersuri au contribuit ca, anul acesta, în România să se realizeze:

  • 23 transplanturi hepatice, din care 1 cu donator în viaţă. Doi români au fost salvaţi la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari;
  • 71 transplanturi renale, din care 16 cu donator în viaţă. Patru transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari;
  • 2 transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul „Dr Stefan Chekezov” Veliko Târnovo, Bulgaria;
  • 2 transplanturi de plămân;
  • 32 transplanturi cornee;
  • de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Spre comparaţie, anul trecut s-au realizat:

  • 44 transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă;  
  • 88 transplanturi renale cu donator decedat şi 65 de la donator în viaţă;
  • 3 transplanturi cardiace;
  • 1 transplant pulmonar;
  • 44 de transplanturi de cornee;
  • de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, condus de prof. dr. Horaţiu Moldovan, unde, cu sprijinul prof. dr. Horaţiu Suciu, şeful centrului de transplant cord al IUBCvT Tg Mureş, s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord.

„Cifrele din ultima perioadă ne dau speranţă pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte ţări europene şi nu acoperă necesarul de transplant din România. De aceea, folosim orice prilej de a promova această metodă terapeutică de înaltă performanţă care este transplantul, dintr-un motiv foarte important: donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul şi rezultatele lui de către populaţie. Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare pentru care spijinul mass media este indispensabil”, se subliniază în document.

Una dintre ele se desfăşoară în parteneriat cu UMF „Carol Davila” şi Universitatea de Arte Bucureşti, prin realizarea unor expoziţii ce cuprind lucrări (spoturi, afişe, panouri, prezentări) ale studenţilor Facultăţii de Arte Plastice pentru promovarea donării şi transplantului de organe şi ţesuturi.

O primă expoziţie s-a realizat cu ocazia deschiderii anului universitar la UMF „Carol Davila” Bucureşti. În cadrul evenimentului „Ziua Naţională a Transplantului”, vor fi expuse o parte din lucrările realizate de studenţii UnArte Bucureşti.

„Împreună cu Ministerul Sănătăţii căutăm permanent soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii de transplant în România şi atingerea obiectivelor din strategia naţională de sănătate: dezvoltarea programului de transplant pediatric şi a transplantului pulmonar, precum şi demararea unor altor programe de donare (donator fără activitate cardiacă) şi transplant (transplant încrucişat, transplant intenstin subţire, uter sau mână), precum şi pregătirea şi formarea generaţiilor viitoare de specialişti în transplant. De asemenea, avem ca obiectiv extinderea acordurilor încheiate în domeniul transplantului (o colaborare între IUBCvT Tg Mureş şi Ag. de Supervizare a Rep. Bulgaria în domeniul transplantului de cord), precum şi în realizarea unor schimburi de experienţă şi stagii de pregătire profesională. Înfiinţarea unor bănci de multiţesut, cât şi unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică), reprezintă una din priorităţile noastre”, se precizează în document.

Având în vedere caracterul de urgenţă şi timpul limitat avut la dispoziţie de către echipele medicale (din punct de vedere al menţinerii donatorului aflat în moarte cerebrală până la momentul prelevării organelor şi/sau ţesuturilor, precum şi din punct de vedere al timpului de ischemie rece maximspecific fiecărui organ în parte), precum şi ţinând cont de includerea în platforma europeană de schimb de organe FOEDUS, pentru ca activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil, sunt căutate soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate.

„Prin proiectele actuale derulate de Ministerul Sănătăţii (proiect SIPOCA 696 „Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”), precum şi ţinând cont de faptul că activitatea de transplant reprezintă una din priorităţile în sănătate stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi având sprijinul Ministerului Sănătăţii, suntem optimişti că ne vom putea îndeplini misiunea noastră principală: salvarea celor pentru care transplantul reprezintă singura şansă la o viaţă normală. Mulţumim tuturor celor care au înţeles că transplantul este o chirurgie de înaltă performanţă, care salveză vieţi. Ca întotdeauna, gândurile noastre de mulţumire şi recunoştinţă se îndreaptă către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viaţă, dincolo de durerea lor”, se arată în comunicat.

 



Medic