Continuăm drumul…

Iată-ne ajunşi la cel de-al doilea număr al revistei Alergologia, cu aprecieri şi multe încurajări după lansarea revistei în cadrul Simpozionului de Alergii Medicamentoase, pe 17 noiembrie 2017. Ne bucurăm să avem şi în paginile acestui număr articole reprezentând prezentări in extenso ale unor conferinţe din cadrul acestui simpozion.
În primul articol al rubricii Referate generale, doamna prof. Florica Popescu şi conf. dr. Florin-Dan Popescu realizează o trecere în revistă a epidemiologiei hipersensibilităţii medicamentoase, reacţiile de hipersensibilitate medicamentoasă având un impact semnificativ asupra practicii clinice şi a costurilor pentru sănătate. Atât subdiagnosticarea, cât şi supradiagnosticarea frecventă a acestora arată necesitatea îmbunătăţirii diagnosticului.
Al doilea articol este dedicat abordării clinice practice de către medicul alergolog a pacientului cu risc de reacţie alergică perianestezică. Doamna dr. Nadia Onitiu-Gherman insistă, încă o dată, asupra rolului fundamental al alergologului în cadrul echipei multidisciplinare de alergoanestezie în identificarea substanţei incriminate în anafilaxie, bilanţul alergologic perianestezic reducând riscurile pacientului în cazul anesteziilor ulterioare.
Doamna prof. Diana Deleanu şi dr. Irena Nedelea se referă, în ultimul articol al acestei rubrici, la hipersensibilitatea la preparatele de insulină, care, deşi rar întâlnită, ridică reale probleme de diagnostic şi tratament, mai cu seamă în cazul sensibilizării la preparate multiple.
Rubrica specialistului este deschisă de articolul doamnei dr. Monica Zamfirescu, dedicat hipersensibilităţii imediate la inhibitorii de pompă de protoni, o completă, practică şi actualizată revizuire a acestui subiect pe marginea unui caz de anafilaxie la lansoprazol. Articolul aduce în atenţia cititorilor clasificarea structurală a inhibitorilor de pompă de protoni, patternuri de cross-reactivitate, diagnostic alergologic, precum şi alternative terapeutice, incluzând un protocol de desensibilizare la omeprazol.
În cel de-al doilea articol, doamna dr. Ileana Ghiordănescu şi dr. Iuliana Pantelimon se ocupă de reacţiile de hipersensibilitate întârziată la interferonul alfa, cu referire la managementul acestora,  alegerea unei soluţii dovedindu-se uneori extrem de dificilă, ca în cazul pacientului prezentat în loc de concluzii, care a beneficiat de un protocol de desensibilizare elaborat de către autorii articolului.
În ultimul articol al acestei rubrici, doamna dr. Selda Ali aduce în atenţia cititorilor tema antiinflamatoarelor nesteroidiene drept cofactor în reacţiile alergice la alimente, semnalând importanţa luării în considerare a AINS ca factori de augmentare şi prezentând un algoritm de diagnostic propus în literatură pentru reacţiile alergice alimentare ce au drept cofactor AINS.
În cadrul rubricii Prezentări de caz, care încheie acest număr, doamna dr. Irina Bucur aduce în discuţie un caz clinic în care prezenţa cofactorilor – în special AINS – poate masca triggerii reali, întârziind diagnosticul şi supunând pacientul la riscuri ulterioare în caz de reexpunere.
Şi pentru că o profesie atât de complexă precum cea de medic nu poate fi realizată decât de persoane dispuse să aloce timp pentru formare profesională continuă, avem speranţa că temele prezentate în acest număr vă vor fi utile în practica de zi cu zi şi vă invităm să le citiţi.