RUBRICA SPECIALISTULUI

Antiinflamatoarele nesteroidiene – cofactor în reacţiile alergice la alimente

 Non-steroidal anti-inflamatory drugs – cofactor in food induced allergic reactions

First published: 01 martie 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Aler.2.1.2018.1473

Abstract

Non-steroidal anti-inflamatory drugs (NSAIDs) are frequently used for their analgesic, antipyretic, and anti-inflammatory activity in all age groups. Currently, NSAIDs are the most common drugs involved in hypersensitivity reactions. Also, besides exercise and alcohol, NSAIDs are frequently mentioned as augmenting factors in food elicited anaphylaxis. Some of the potentially NSAID-induced reactions have the provocation test with the culprit drug negative. It is well known that NSAIDs can sometimes amplify the immediate reactions in patients with food-dependent exercise induced anaphylaxis. The aim of this study is to review the effects of NSAIDs on food allergy. Some food allergens, as ω-5 gliadin, lipid transfer protein and tropomyosin, are frequently involved as augmenting factors for anaphylaxis. NSAID augmented food allergy should be evaluated in all patients who have suffered an anaphylactic reaction preceded by the intake of an NSAID.

Keywords
NSAIDs hypersensitivity, anaphylaxis, food allergy, cofactor

Rezumat

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt utilizate frecvent pentru proprietăţile lor analgezice, antipiretice şi antiinflamatoare, la toate grupele de vârstă. În prezent, sunt considerate clasa cea mai frecvent implicată în reacţii de hipersensibilitate. De asemenea, AINS, alături de exerciţiul fizic şi de alcool sunt frecvent menţionate ca factori amplificatori ai reacţiilor anafilactice cu trigger alimentar. O parte din reacţiile etichetate a avea ca factor cauzator AINS au testul de provocare cu medicamentul incriminat negativ. Se cunoaşte că administrarea AINS poate uneori augmenta reacţiile imediate la pacienţii cu anafilaxie cu trigger alimentar indusă de efort. Scopul prezentei lucrări este de a face o trecere în revistă a efectelor AINS asupra alergiei alimentare. Unele alergene alimentare, precum ω-5 gliadina, proteina de transfer lipidic sau tropomiozina, sunt citate a fi frecvent implicate ca factori potenţiatori ai anafilaxiei. Alergia alimentară augmentată de AINS drept cofactor ar trebui luată în considerare atunci când sunt evaluaţi pacienţi cu reacţie anafilactică precedată de administrarea unui AINS.

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot determina o multitudine de reacţii adverse din cauza proprietăţilor lor farmacologice. La indivizii susceptibili, AINS pot induce reacţii de hipersensibilitate ce variază din punct de vedere al debutului (imediat/întârziat), organului afectat (tegument, căi respiratorii sau alte organe) şi al severităţii reacţiei (dispnee uşoară, rinoree, exantem sau urticarie până la anafilaxie)(1). În cazul reacţiilor de hipersensibilitate medicamentoasă, AINS sunt considerate principalii inductori, având o prevalenţă cuprinsă între 0,6-5,7% din populaţia generală(2). Alergia alimentară a crescut ca prevalenţă în ultimele două-trei decenii (până la 10%); se pare că afectează persoanele din regiunile industrializate şi este mult mai frecvent întâlnită în rândul copiilor decât al adulţilor(3).

Deşi cofactori precum alcoolul, exerciţiul fizic şi AINS sunt frecvent menţionaţi ca potenţiatori ai reacţiilor alergice induse de alimente, sunt puţine studii publicate în acest sens. Cofactorii sunt implicaţi în aproximativ 30% din reacţiile anafilactice.  Cel mai bine definită şi studiată este anafilaxia indusă de efort dependentă de grâu. Astfel, având ca model această entitate, au fost descrise două modalităţi  de acţiune principale ale cofactorilor: creşterea biodisponibilităţii alergenului şi diminuarea pragului de activare la nivel celular(2). Mecanismele prin care AINS acţionează drept cofactori în reacţiile de tip I induse de alimente nu au fost complet înţelese. Un studiu realizat pe porcuşori de Guineea sensibilizaţi la dextran a demonstrat că administrarea concomitentă a aspirinei şi dextranului poate declanşa o reacţie anafilactică, spre deosebire de administrarea intragastrică doar a dextranului, ceea ce sugerează că absorbţia intestinală a antigenului poate fi crescută de aspirină(4). De asemenea, s-a demonstrat că administrarea sistemică de aspirină creşte reacţiile cutanate la testarea cu diferite alergene, astfel încât se consideră că aspirina modulează în mod direct funcţia celulelor efectoare în anafilaxia cu cofactori(5). Un alt mecanism de acţiune propus este cel legat de calea ciclooxigenazei, susţinut şi de faptul că inhibitorii selectivi de COX-2 nu modifică reacţiile alergice. S-a demonstrat că prostaglandina E1, un prostanoid important derivat din calea ciclooxigenazei, are un efect protector la pacienţii cu anafilaxie dependentă de alimente, indusă de AINS(6).

Un studiu condus de Cardona şi colab., în Spania, a arătat că, în rândul pacienţilor cu suspiciune de alergie alimentară cu cofactor agravant evaluaţi prin teste cutanate prick, dozarea IgE specifice şi prin teste de provocare orală, alergenele cel mai frecvent implicate erau de origine vegetală (99% din cazuri), în principal legume şi cereale, iar proteina de transfer lipidic (lipid transfer protein; PTL) a fost alergenul cel mai frecvent implicat. AINS au fost implicate în 58% din cazuri drept cofactor. Timpul mediu de la administrarea AINS (cofactor) până la debutul reacţiei a fost de 75 de minute (variind între 60 şi 120 de minute), pe când în cazul efortului fizic (drept cofactor) a fost de 10 minute (variind între 10 şi 20 de minute)(7).

Un alt studiu, ce a evaluat prevalenţa alergiei alimentare agravate de AINS în rândul pacienţilor cu suspiciune de reacţie de hipersensibilitate la AINS, a arătat că 61% dintre pacienţii cu alergie alimentară erau sensibilizaţi la PTL. De asemenea, 71% aveau alergie alimentară agravată de AINS şi doar 21% intoleranţă la AINS. Alergenele responsabile de alergia alimentară agravată de AINS au fost PTL în 88,9% din cazuri şi gliadina în 11,1% din cazuri. Prevalenţa globală a alergiei alimentare cu agravare determinată de AINS a fost de 16%(8).

Reacţiile alergice care au cofactori, cele care necesită cel puţin doi factori etiologici, trebuie avute în vedere în momentul evaluării unei anafilaxii. Diagnosticul implică mai mulţi paşi, mai ales fiindcă există puţine studii şi recomandări privind realizarea testelor în prezenţa cofactorilor (figura 1).
 

Figura 1. Algoritm de diagnostic propus pentru reacţiile alergice alimentare ce au drept cofactor AINS (adaptat după V. Cardona)(7) Abrevieri: AA – alergie alimentară, TP – test de provocare, TCP – test cutanat prick
Figura 1. Algoritm de diagnostic propus pentru reacţiile alergice alimentare ce au drept cofactor AINS (adaptat după V. Cardona)(7) Abrevieri: AA – alergie alimentară, TP – test de provocare, TCP – test cutanat prick

Alergia alimentară augmentată de AINS drept cofactor ar trebui luată în considerare atunci când sunt evaluaţi pacienţi cu reacţie anafilactică precedată de administrarea unui AINS.

Evoluţia în timp a acestor cazuri nu se cunoaşte, recomandarea fiind de a evita administrarea concomitentă a AINS şi a alimentului incriminat.

Având în vedere studiile prezentate anterior, alergia alimentară având drept cofactor AINS este frecvent întâlnită, cu toate că nu există studii efectuate pe loturi mai mari de pacienţi. Incidenţa acestor tipuri de reacţii, în funcţie şi de sensibilizările existente, ar trebui evaluată şi la nivelul ţării noastre.

Bibliografie

  1. Kowalski ML, Asero R, Bavbek S, Blanca M, Blanca-Lopez N, Bochenek G, Brockow K, Campo P, Celik G, Cernadas J, Cortellini G, Gomes E, Nizankowska-Mogilnicka E, Romano A, Szczeklik A, Testi S, Torres MJ, Wohrl S, Makowska J. Classification and practical approach to the diagnosis and management of hypersensitivity to nonsteroidal anti-inflammatory drugs. Allergy 2013; 68: 1219–1232.
  2. Wolbing F, Fischer J, Koberle M, Kaesler S, Biedermann T. About the role and underlying mechanisms of cofactors in anaphylaxis. Allergy 2013; 68: 1085–1092.
  3. Sicherer SH, Sampson HA. Food allergy: A review and update on epidemiology,
  4. pathogenesis, diagnosis, prevention, and management. J Allergy Clin Immunol 2018;141:41-58.
  5. Flemstrom G, Marsden NV, Richter W. Passive cutaneous anaphylaxis in guinea pigs elicited by gastric absorption of dextran induced by acetylsalicylic acid. Int Arch Allergy Appl Immunol 1976;51:627–636
  6. Matsuo H, Morimoto K, Akaki T, Kaneko S, Kusatake K, Kuroda T et al. Exercise and aspirin increase levels of circulating gliadin peptides in patients with wheatdependent exercise-induced anaphylaxis. Clin Exp Allergy 2005;35:461–466.
  7. Muñoz-Cano R, Pascal M, Araujo G, Goikoetxea MJ, Valero AL, Picado C and Bartra J Mechanisms, Cofactors, and Augmenting Factors Involved in Anaphylaxis. Front. Immunol. 8:1193.doi: 10.3389/fimmu.2017.01193
  8. Cardona V, Luengo O, Garriga T, Labrador-Horrillo M, Sala-Cunill A, Izquierdo A, Soto L, Guilarte M. Co-factor-enhanced food allergy. Allergy 2012; 67: 1316–1318.
  9. Sánchez-López et al.: Relevance of food allergy in the assessment of NSAID-involved reactions. Clinical and Translational Allergy 2015 5(Suppl 3):O22.

Articole din ediţiile anterioare

REFERATE GENERALE | Ediţia 4 2 / 2018

Diagnosticul molecular în alergiile alimentare

Prof. Univ. Dr. Carmen Bunu-Panaitescu, Laura Marusciac, Maria Roxana Buzan, Tudor Paul Tamaş

Diagnosticul molecular al alergiilor (component-resolved diagnosis; CRD) s-a îmbunătăţit în ultimii ani datorită producţiei de materiale de testare...

24 decembrie 2018
REFERATE GENERALE | Ediţia 4 3 / 2019

Alergia alimentară de tip tardiv (non-IgE mediată) la sugar

G.M. Feketea, Corina Bocșan

Alergia alimentară (AA) este o reacţie adversă mediată imunologic care apare după expunerea la proteine alimentare. Acest mecanism poate fi IgE med...

15 decembrie 2019
PREZENTĂRI DE CAZ | Ediţia 1 5 / 2021

Ce ştim despre sindromul Frey?

Mihaela Ruxandra Udrea, Maria Brînzei, Maria Cătălina Cernat, Otilia Luminiţa Manolache, Rama Boustani, Selda Ali, Roxana Silvia Bumbăcea

Sindromul Lucja Frey, descris de medicul neurolog cu acelaşi nume, este o afecţiune rar întâlnită, care se caracterizează prin eritem şi disconfort...

31 martie 2021
REFERATE GENERALE | Ediţia 1 3 / 2019

Alergia alimentară – patogenie

Irena Nedelea, Prof. dr. Diana Deleanu

Alergia alimentară este o afecţiune cu impact socioeconomic semnificativ şi reprezintă un subiect de interes pentru clinicieni şi pacienţi deopotri...

25 martie 2019