Dieta de evitare a balsamului de Peru

Dermatita de contact sistemică reprezintă o entitate clinică distinctă, cu implicații diagnostice și terapeutice semnificative, determinate de capacitatea patologiei de a persista, de a recidiva sau de a se agrava în cazul pacienților sensibilizați anterior prin contact cutanat, în contextul unei reexpuneri sistemice la același alergen sau la un agent cu reactivitate încrucișată⁽¹⁾.

În cazul pacienților sensibilizați la balsamul de Peru, expunerea sistemică prin ingestia de alimente sau produse care conțin compuși chimici ai acestuia poate conduce la apariția dermatitei de contact sistemice. Printre sursele frecvent implicate se numără condimentele, băuturile de tip cola, ceaiurile, lichiorurile și vinurile, precum și produsele pe bază de tomate, siropurile de tuse și pastele de dinți. Potrivit literaturii de specialitate, balsamul de Peru este definit ca o oleorezină compusă dintr-o fracțiune de ulei esențial și una rășinoasă. Aproximativ 30-40% din balsamul de Peru este reprezentat de rășini a căror compoziție nu este complet elucidată, în timp ce restul de 60-70% este alcătuit din compuși bine caracterizați, precum benzoatul de benzil, cinamatul de benzil, acidul cinamic, aldehida cinamică, eugenolul, izoeugenolul, alcoolul benzilic, acidul benzoic, vanilina, farnesolul și nerolidolul. Aceste substanțe se regăsesc în mod natural sau ca aditivi în numeroase alimente și băuturi, fapt care explică potențialul lor de a declanșa reacții de tip dermatită de contact sistemică la pacienții anterior sensibilizați. Gestionarea alergiei la balsamul de Peru reprezintă o provocare clinică, întrucât acest compus nu este constituit dintr-un singur ingredient, ci dintr-un amestec complex de compuși chimici^(1-6).

Dieta de evitare a balsamului de Peru poate reprezenta o opțiune terapeutică utilă la pacienții cu dermatită de contact sistemică, cu test cutanat alergologic patch pozitiv la balsamul de Peru, precum și la unii pacienți cu sensibilizare la amestecul de parfumuri. Studiile au arătat beneficii pe termen lung la mai mult de jumătate dintre pacienții cu sensibilizare confirmată. Chiar și în absența unui test cutanat patch pozitiv la balsamul de Peru, anumite subgrupuri de pacienți au raportat ameliorări clinice sub dieta de excludere. Având în vedere aderența scăzută la dietă și impactul potențial negativ asupra calității vieții, intervenția dietetică este recomandată în principal pacienților cu dermatită severă, cronică și refractară la tratamentul convențional. În practica clinică se recomandă inițierea unei diete restrictive pentru o perioadă de minimum patru săptămâni, urmată, în cazul constatării unei ameliorări semnificative, de menținerea acesteia pe termen îndelungat (tabelul 1). Reintroducerea treptată și secvențială a grupurilor alimentare permite identificarea factorilor declanșatori individuali, alimentele responsabile fiind ulterior excluse permanent. Abordările recente propun clasificarea alergenilor alimentari asociați balsamului de Peru în grupuri chimice distincte (eugenol, cinamat, vanilină, benzoat, acid ferulic și coniferină), ceea ce ar putea facilita recomandări dietetice personalizate^(6,7).

Subgrupul eugenol/izoeugenol

Majoritatea alimentelor incluse în dieta de evitare a balsamului de Peru conțin eugenol și/sau izoeugenol. În consecință, pacienții sensibilizați la acest subgrup trebuie să evite un număr semnificativ de alimente din dieta clasică de excludere. Scorțișoara trebuie evitată. Vanilia naturală conține cantități minime de eugenol și poate fi tolerată; în schimb, vanilia artificială trebuie exclusă, din cauza posibilului adaos de eugenol. Busuiocul și frunza de dafin reprezintă surse semnificative de eugenol și, deși nu sunt incluse de rutină în dieta standard de evitare a balsamului de Peru, ar trebui luate în considerare. De asemenea, amestecurile de condimente și alimentele intens condimentate pot constitui surse ascunse de expunere. În cazul pacienților sensibilizați izolat la subgrupul eugenol, poate fi suficientă implementarea unor strategii de evitare personalizate, limitate la alimentele care conțin acest compus⁽⁸⁾.

Subgrupul cinamat

Multe dintre condimentele eliminate în mod uzual prin dieta de evitare a balsamului de Peru nu par să conțină compuși cinamici, ceea ce sugerează că pacienții sensibilizați exclusiv la balsamul de Peru și la subgrupul cinamaților nu trebuie să evite cuișoarele, nucșoara, macisul (învelișul nucșoarei), vanilia, ienibaharul sau mărarul. În cazul acestor pacienți este recomandată evitarea preparatelor cu coajă de citrice, scorțişoară, curry, anason și cassia, evitarea condimentelor picante, a frunzelor de busuioc și dafin, a roșiilor, a băuturilor de tip cola, vin, vermut, gin, bere, a ceaiurilor și a tutunului aromat. Ciocolata poate reprezenta ocazional o sursă de expunere, când este aromatizată cu scorțișoară⁽⁸⁾.

Subgrupul vanilină

Vanilina este prezentă în mai multe alimente incluse în dieta de evitare a balsamului de Peru, în special în produsele care conțin cuișoare, vanilie sau sunt aromatizate cu vanilină. Astfel, pacienții sensibilizați la vanilină trebuie să evite alimente precum ciocolata (vanilie), curry-ul (cuișoare), vermutul (cuișoare), băuturile de tip cola (vanilie), vinul (vanilină), murăturile (cuișoare), ceaiurile și tutunul aromat (vanilină). Sparanghelul reprezintă o sursă suplimentară de vanilină, deși nu este inclus de rutină în dieta de evitare a balsamului de Peru. Pentru pacienții sensibilizați exclusiv la balsamul de Peru și la subgrupul vanilinei poate fi necesară doar evitarea alimentelor care conțin vanilină⁽⁸⁾.

Subgrupul benzoat

Acidul benzoic se găsește în mod natural în vanilie, scorțișoară, anason și cassia, precum și în alimente care conțin aceste condimente, inclusiv ciocolata, băuturile de tip cola, condimentele aromate, murăturile și vermutul. Fructele din genul Vaccinium (de exemplu, merișoarele și afinele) conțin în mod natural niveluri ridicate de acid benzoic. Numeroase alimente procesate, precum băuturile carbogazoase sau conservele, conțin benzoați adăugați și trebuie evitate, chiar dacă nu sunt incluse în dieta clasică de evitare a balsamului de Peru⁽⁸⁾.

Subgrupul acidului ferulic

Acidul ferulic, un compus organic prezent în peretele celular al multor plante, și derivații acestuia se regăsesc în cantități importante în citrice, roșii, sparanghel, mere și ananas, precum și în alimente procesate care conțin citrice, precum marmeladele de citrice, produsele de patiserie cu coajă de citrice, vinul și vermutul. De asemenea, acidul ferulic este o componentă a cerealelor, în special a grâului și secarei. Unele surse menționează prezența acidului ferulic și în mărar, ceea ce indică necesitatea evaluării excluderii din dietă a alimentelor care conțin acest condiment, precum murăturile⁽⁸⁾.

Subgrupul coniferinelor

Coniferinele nu sunt prezente în mod obișnuit în alimentele incluse în dieta tradițională de evitare a balsamului de Peru. Totuși, alcoolul coniferilic, un compus înrudit, se regăsește în sfeclă, sparanghel, roșii și whisky și este, de asemenea, un produs de fermentație al drojdiei de bere, fiind probabil prezent în bere și în produsele de panificație dospite⁽⁸⁾.

La pacienții cu sensibilizare la substanțe aparținând mai multor subgrupuri chimice distincte, managementul dietei devine mai complex. În cazul acestora, este necesară aplicarea evitării cumulative a alimentelor corespunzătoare fiecărui subgrup relevant. În consecință, unii pacienți pot fi nevoiți să excludă majoritatea sau chiar totalitatea alimentelor incluse în dieta tradițională de evitare a balsamului de Peru, precum și a altor alimente identificate ulterior, în funcție de profilul individual de sensibilizare, prin strategii de evitare personalizate^(8,9).

Veien et al. au realizat două studii prin care au evaluat eficacitatea pe termen lung a unei diete sărace în balsam de Peru la pacienții cu dermatită cronică și sensibilizare la balsamul de Peru. Inițial aceștia au implementat la pacienți o perioadă de probă de cel puțin o lună de excludere a substanțelor chimice înrudite, din citrice, roșii, lichioruri, scorțișoară, vanilie și cuișoare, observând ameliorarea semnificativă sau dispariția leziunilor de dermatită la aproximativ 50% dintre pacienții aderenți la dietă. Ulterior, în al doilea studiu, dintre pacienții cu dermatită cronică și sensibilizare la balsamul de Peru și/sau la amestecuri de parfumuri, care au prezentat inițial ameliorare după una-două luni de dietă, aproximativ două treimi au raportat beneficii susținute la unu-trei ani de la inițierea intervenției dietetice. Alimentele cel mai frecvent implicate în exacerbarea simptomelor au fost vinul, dulciurile, ciocolata, scorțișoara, curry, citricele și produsele aromatizate, susținând rolul dietei de excludere a balsamului de Peru ca opțiune terapeutică utilă pentru o cohortă de pacienți^(10,11).

Majoritatea studiilor au concluzionat că dieta este eficientă în aproximativ 40-50%, chiar până la 60% dintre cazurile de dermatită sistemică de contact confirmată refractară la evitarea topică. Totuși, dieta de evitare a balsamului de Peru de lungă durată este controversată și nu este recomandată de rutină la toți pacienții cu test cutanat patch pozitiv la balsamul de Peru. Cele mai recente publicații menționează că dietele restrictive trebuie individualizate și monitorizate, deoarece pot fi inutil restrictive din punct de vedere nutrițional^(6,12).

Concluzii

În contextul unei dermatitei persistente, în absența unor surse cutanate clare de expunere la alergene și în ciuda respectării măsurilor convenționale de profilaxie, se poate institui o dietă de evitare a balsamului de Peru. Aceasta constituie o strategie terapeutică eficientă, care poate facilita identificarea factorilor alimentari declanșatori și îmbunătățirea complianței pe termen lung la recomandările terapeutice⁽⁷⁾.

Autor corespondent:  Ana-Maria-Antoaneta Cristea, e-mail: ana.savoiu@gmail.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.