EDITORIAL

Dragi colegi,

Odată cu venirea toamnei şi apropierea iernii, suntem cu toţii cuprinşi de acea senzaţie familiară de confort şi reflecţie. Într-un ritm natural, zilele devin mai scurte şi serile mai reci, oferindu-ne prilejul de a ne reface energiile şi de a ne pregăti pentru lunile pline de activitate care ne aşteaptă. În acest spirit, ne îndreptăm atenţia spre pregătirile pentru Şcoala de Iarnă de Alergologie a SRAIC, care se va desfăşura online în 22-23 noiembrie 2024. Această ediţie va aduce împreună invitaţi prestigioşi şi prezentări interesante, promiţând să ofere un schimb de idei care ne va îmbogăţi cunoştinţele şi ne va inspira în practică.

În această ediţie a revistei Alergologia, avem plăcerea de a vă prezenta articole de referinţă din domeniul specific, explorând teme variate şi de interes pentru practicieni şi cercetători deopotrivă.

Rubrica „Referate generale” debutează cu un articol dedicat alergiei la rozătoare, semnat de conf. univ. dr. Ioana‑Adriana Muntean şi echipa sa. Studii recente au demonstrat importanţa alergenilor rozătoarelor chiar şi în afara mediului de lucru, odată cu creşterea popularităţii acestora ca animale de companie în ultimul deceniu. Articolul abordează aspecte clinice precum anafilaxia la muşcătură, un fenomen rar, dar potenţial sever, şi discută factorii de risc pentru dezvoltarea alergiei la rozătoare. De asemenea, sunt explorate mecanismele de toleranţă la aceşti alergeni, oferind o perspectivă amplă asupra managementului pacienţilor afectaţi. Urmează un articol despre alergia la creveţi, realizat de asist. univ. dr. Radu-Gheorghe Bălan şi colaboratorii, care explorează mecanismele imunologice implicate şi opţiunile terapeutice disponibile pentru pacienţii afectaţi. Acest subiect este deosebit de relevant în contextul creşterii consumului de fructe de mare şi al incidenţei alergiilor alimentare asociate.

În secţiunea „Lucrări originale”, cititorii vor găsi trei articole care explorează teme fascinante şi inovatoare. Primul articol, semnat de conf. univ. dr. Polliana‑Mihaela Leru şi dr. Vlad‑Florin Anton, investighează un caz rar de mastocitoză cutanată asociată cu hipertensiune portală noncirotică. Această lucrare detaliază dificultăţile de diagnosticare şi strategiile de management adoptate în practica clinică, oferind o perspectivă profundă asupra interacţiunilor complexe dintre sistemul imunitar şi afecţiunile hepatice. Cel de-al doilea articol, scris de dr. Camelia‑Felicia Bănărescu şi echipa sa, aduce în discuţie izoformele Amb a 1 din polenul de ambrozie, deschizând noi orizonturi în tratarea alergiei la ambrozie, printr-o mai bună înţelegere a structurilor moleculare implicate. Studiul explorează particularităţile imunologice ale acestor izoforme şi potenţialul lor în dezvoltarea terapiilor mai eficiente şi personalizate pentru pacienţii cu alergii severe. Un alt articol remarcabil din această rubrică este cel despre evaluarea răspunsului la imunoterapie la pacienţii alergici la polenul de ambrozie, realizat de dr. Cristina Uţa şi colaboratorii. Acest articol aduce în atenţie diferite modalităţi de evaluare a eficienţei imunoterapiei, incluzând utilizarea testelor cutanate şi serologice, măsurarea titrurilor de IgE specifice şi activarea bazofilelor, dar menţionează şi noi biomarkeri in vitro. Acest review oferă o privire de ansamblu asupra metodelor existente şi subliniază necesitatea standardizării procedurilor de evaluare pentru a optimiza tratamentul pacienţilor alergici la polenul de ambrozie.

„Rubrica specialistului” completează acest număr cu trei contribuţii esenţiale pentru diagnosticarea şi managementul alergiilor. Primul articol, realizat de dr. Monica‑Daniela Popa şi colaboratorii, explorează valoarea triptazei serice în alergia la veninul de himenoptere. Această lucrare oferă perspective noi asupra utilizării triptazei ca marker esenţial în evaluarea reacţiilor alergice severe, facilitând astfel diagnosticarea rapidă şi intervenţiile adecvate. Al doilea articol din această rubrică, semnat de dr. Mariana Preda şi echipa, tratează mecanismele imunologice şi neimunologice asociate pruritului colestatic. Studiul analizează diversele căi prin care colestaza induce senzaţia de mâncărime, oferind o înţelegere aprofundată a interacţiunilor complexe dintre sistemul hepatic şi sistemul nervos periferic. Având în vedere patogenia complexă a pruritului colestatic şi multitudinea de soluţii terapeutice disponibile, este esenţială o colaborare interdisciplinară, iar articolul subliniază importanţa acestei colaborări pentru a asigura un management eficient şi personalizat al pacienţilor care se confruntă cu această afecţiune. Ultimul articol din acest număr, semnat de dr. Anca-Daniela Cotuna-Coste şi prof. univ. dr. Carmen Panaitescu, explorează metode avansate de diagnosticare pentru reacţiile alergice la antibioticele betalactamice. Această lucrare subliniază importanţa testelor specifice IgE şi a BAT în identificarea precisă a alergiilor, contribuind la dezvoltarea unor strategii terapeutice mai sigure şi eficiente pentru pacienţii afectaţi.

Această ediţie a revistei aduce, astfel, în prim-plan cercetări inovatoare şi studii de caz relevante care ne îmbogăţesc practica şi înţelegerea alergiilor şi imunologiei clinice. Vă invităm să exploraţi aceste articole cu interes şi deschidere, fiind siguri că veţi găsi în ele informaţii valoroase pentru munca dumneavoastră.

Vă mulţumim pentru susţinerea constantă şi vă invităm să ne fiţi în continuare alături pentru a explora împreună cele mai noi descoperiri şi progrese în domeniul alergologiei!