Editorial

Dragi colegi,

Deşi primul număr din acest an al revistei Alergologia vine într-o perioadă tumultuoasă pe plan internaţional, încercăm să rămânem optimişti şi să ne continuăm activitatea, pentru a păstra o oază de normalitate în vieţile noastre personale şi profesionale.

În acest număr vă propunem articole variate, interesante şi bine documentate, care sperăm să vă fie utile în practica clinică, precum şi rezumatele acceptate la Conferinţa Naţională de Alergologie şi Imunologie Clinică din 2021.

Deschidem numărul cu un document de poziţie al Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică (EAACI), publicat de Flora B. de Waard-van der Spek, Arnold P. Oranje şi colaboratorii în anul 2015 şi tradus de membrii Grupului de Lucru de Juniori din cadrul SRAIC, referitor la testarea cutanată patch: „Testarea practică patch în dermatita alergică de contact la copii”.

Următorul articol din acest număr este o lucrare originală elaborată de ş.l. dr. Poliana Leru şi dr. Vlad Florin Anton, în care se prezintă evoluţia pe termen lung a unui caz de angioedem prin deficit dobândit de C1-inhibitor esterază. Acest caz clinic este reprezentativ pentru diversele manifestări clinice şi complexitatea angioedemului recurent în practica medicală.

Primul articol de la „Rubrica specialistului” este elaborat de conf. dr. Florin-Dan Popescu şi colaboratorii şi atrage atenţia asupra sensibilizării IgE‑mediate la Alternaria alternata, care este subdiagnosticată în prezent. Evaluarea detaliată a profilurilor moleculare de sensibilizare mediată IgE la acest fung este utilă în practica clinică pentru a înţelege mecanismele imunologice complexe implicate în alergia la mucegaiuri şi pentru a familiariza clinicienii cu noi biomarkeri diagnostici potenţiali care să îmbunătăţească în viitor acurateţea diagnosticului şi managementul alergiei fungice.

Ultimul articol in extenso din acest număr este elaborat de şef lucr. dr. Laura Haidar şi trece în revistă imunopatologia astmului, în special a astmului sever, citokinele sau receptorii vizaţi de terapiile biologice actuale şi potenţialele noi ţinte terapeutice. Înţelegerea mecanismelor moleculare şi a caracteristicilor fenotipice, precum şi identificarea biomarkerilor vor ajuta la ghidarea optimă a tratamentului şi la monitorizarea răspunsului terapeutic, pentru a le asigura o terapie personalizată pacienţilor cu astm sever.

Încheiem acest număr cu rezumatele lucrărilor prezentate la Conferinţa Naţională de Alergologie şi Imunologie Clinică, care s-a desfăşurat în perioada 24-26 iunie 2021. Aceste rezumate dovedesc varietatea şi interdisciplinaritatea subiectelor abordate în această conferinţă, care a trezit un larg interes din partea medicilor şi cercetătorilor care practică în domeniul alergologiei şi imunologiei clinice, dar şi a celor din specialităţile conexe, interesaţi în managementul optim al pacienţilor cu afecţiuni alergice şi, implicit, în ameliorarea calităţii vieţii acestora.

Vă dorim lectură plăcută şi sperăm că vom reuşi să depăşim cu bine provocările acestei perioade!