Dragi colegi şi prieteni,
Aveți în faţă primul număr din Alergologia, revista Societății de Alergologie și Imunologie Clinică, editată într-un nou format.
Povestea „nașterii“ revistei este una simplă: nu puteam să nu avem o revistă dacă vrem să fim o societate științifică puternică și competitivă, iar vechiul format impunea a fi schimbat cu unul într-o formă grafică nouă și cu alt tip de conținut. Ne-am decis că, în situația actuală, cel mai adecvat ar fi să inserăm în fiecare din cele patru numere anuale articole cu rol de educație medicală continuă, fie puneri în temă, fie cazuri speciale, fie scurte comunicări cu rol în deciziile alergologului clinician în practica sa de zi cu zi.
Alături de mine, acestui demers s-au alăturat dr. Cristina Vlaicu, cea care a acceptat cu entuziasm rolul de editor asociat, dar și membrii comitetelor științifice editoriale (național și internațional) enunțate. Am lucrat împreună la primul număr, ce conține articole reprezentând prezentări in extenso ale unor conferințe din cadrul Simpozionului de Alergii Medicamentoase desfășurat în București, la Hotel Novotel, în 17 noiembrie 2017.
Primul articol este dedicat reacțiilor de hipersensibilitate la terapiile biologice. Utilizarea acestora pe scară largă a generat o creștere semnficativă a reacțiilor adverse și impune deopotrivă cunoașterea preparatelor terapeutice folosite, dar și a reacțiilor adverse posibile generate. Doamna prof. Diana Deleanu și dr. Irena Nedelea realizează o actualizare, inserând clasificarea actuală a terapiilor biologice și a reacțiilor adverse posibile.
În al doilea articol, dr. Corina Bocșan și colaboratorii au redactat o prezentare detaliată a reacțiilor de hipersensibilitate induse de terapia antiretrovirală, insistând asupra necesității cunoașterii factorilor de risc, metabolismului și parametrilor farmacocinetici ai medicametelor incriminate, dar și asupra screeningului genetic în unele situații (abacavir).
În ultimul articol al rubricii Referate generale doamna dr. Polliana Leru se referă la reacțiile adverse cauzate de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, analizând detaliat angioedemul indus de acestea sub aspectul incidenței, mecanismelor fiziopatogenice, aspectelor clinice și terapeutice actuale.
La Rubrica specialistului primul articol este consacrat agenților chimioterapici anticancerosi, săruri de platină și taxani. Împreună cu dr. Cristina Deaconu, aducem în atenție protocolul de evaluare și management al reacțiilor de hipersensibilitate induse de aceștia, argumentând beneficiile premedicaţiei și desensibilizării.
Dr. Cristina Vlaicu dedică articolul său sindromului DRESS indus de anticonvulsivante. Potențialul de severitate al acestui sindrom (prin afectarea organelor interne, alături de afectarea cutanată) impune recunoașterea rapidă a acestei entități și oprirea medicației inductoare.
Dr. Camelia Berghea se ocupă de reacțiile de hipersensibilitate induse de AINS, prezentând clasificarea AINS și a reacțiilor induse de acestea (inclusiv în situații particulare), dar și algoritmul de diagnostic și management, în acord cu documentul de poziţie al Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică (EAACI).
Ultimul articol al acestui număr este o prezentare de caz realizată de dr. Corina Ureche și dr. Mihaela Dănilă. Se aduce astfel în discuție importanţa excipienţilor medicamentoşi în evaluarea hipersensibilității medicamentoase, cazul de față ilustrând contribuția lactozei (ce poate conține urme fine de proteine din lapte) la generarea sau accentuarea urticariei cronice la o pacientă cu polimedicaţie, în contextul patologiei multiple asociate.
Avem speranța că, după ce vi s-au prezentat temele abordate, materialul redactat și corectat cu multă rigoare să vă fie de un real folos în fixarea problematicii respective. Totodată, sperăm să vă bucurați și de imaginea revistei (realizată cu sprijinul MedicHub) și să așteptați nerăbdători următorul număr, care va apărea în luna martie 2018.
Conf. univ. dr. Roxana Silvia Bumbăcea
Redactor șef
Aveți în faţă primul număr din Alergologia, revista Societății de Alergologie și Imunologie Clinică, editată într-un nou format.
Povestea „nașterii“ revistei este una simplă: nu puteam să nu avem o revistă dacă vrem să fim o societate științifică puternică și competitivă, iar vechiul format impunea a fi schimbat cu unul într-o formă grafică nouă și cu alt tip de conținut. Ne-am decis că, în situația actuală, cel mai adecvat ar fi să inserăm în fiecare din cele patru numere anuale articole cu rol de educație medicală continuă, fie puneri în temă, fie cazuri speciale, fie scurte comunicări cu rol în deciziile alergologului clinician în practica sa de zi cu zi.
Alături de mine, acestui demers s-au alăturat dr. Cristina Vlaicu, cea care a acceptat cu entuziasm rolul de editor asociat, dar și membrii comitetelor științifice editoriale (național și internațional) enunțate. Am lucrat împreună la primul număr, ce conține articole reprezentând prezentări in extenso ale unor conferințe din cadrul Simpozionului de Alergii Medicamentoase desfășurat în București, la Hotel Novotel, în 17 noiembrie 2017.
Primul articol este dedicat reacțiilor de hipersensibilitate la terapiile biologice. Utilizarea acestora pe scară largă a generat o creștere semnficativă a reacțiilor adverse și impune deopotrivă cunoașterea preparatelor terapeutice folosite, dar și a reacțiilor adverse posibile generate. Doamna prof. Diana Deleanu și dr. Irena Nedelea realizează o actualizare, inserând clasificarea actuală a terapiilor biologice și a reacțiilor adverse posibile.
În al doilea articol, dr. Corina Bocșan și colaboratorii au redactat o prezentare detaliată a reacțiilor de hipersensibilitate induse de terapia antiretrovirală, insistând asupra necesității cunoașterii factorilor de risc, metabolismului și parametrilor farmacocinetici ai medicametelor incriminate, dar și asupra screeningului genetic în unele situații (abacavir).
În ultimul articol al rubricii Referate generale doamna dr. Polliana Leru se referă la reacțiile adverse cauzate de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, analizând detaliat angioedemul indus de acestea sub aspectul incidenței, mecanismelor fiziopatogenice, aspectelor clinice și terapeutice actuale.
La Rubrica specialistului primul articol este consacrat agenților chimioterapici anticancerosi, săruri de platină și taxani. Împreună cu dr. Cristina Deaconu, aducem în atenție protocolul de evaluare și management al reacțiilor de hipersensibilitate induse de aceștia, argumentând beneficiile premedicaţiei și desensibilizării.
Dr. Cristina Vlaicu dedică articolul său sindromului DRESS indus de anticonvulsivante. Potențialul de severitate al acestui sindrom (prin afectarea organelor interne, alături de afectarea cutanată) impune recunoașterea rapidă a acestei entități și oprirea medicației inductoare.
Dr. Camelia Berghea se ocupă de reacțiile de hipersensibilitate induse de AINS, prezentând clasificarea AINS și a reacțiilor induse de acestea (inclusiv în situații particulare), dar și algoritmul de diagnostic și management, în acord cu documentul de poziţie al Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică (EAACI).
Ultimul articol al acestui număr este o prezentare de caz realizată de dr. Corina Ureche și dr. Mihaela Dănilă. Se aduce astfel în discuție importanţa excipienţilor medicamentoşi în evaluarea hipersensibilității medicamentoase, cazul de față ilustrând contribuția lactozei (ce poate conține urme fine de proteine din lapte) la generarea sau accentuarea urticariei cronice la o pacientă cu polimedicaţie, în contextul patologiei multiple asociate.
Avem speranța că, după ce vi s-au prezentat temele abordate, materialul redactat și corectat cu multă rigoare să vă fie de un real folos în fixarea problematicii respective. Totodată, sperăm să vă bucurați și de imaginea revistei (realizată cu sprijinul MedicHub) și să așteptați nerăbdători următorul număr, care va apărea în luna martie 2018.
Conf. univ. dr. Roxana Silvia Bumbăcea
Redactor șef
Articole din ediția curentă
PREZENTĂRI DE CAZ
Alergia la excipienţi medicamentoși
Corina Ureche, Mihaela Dănilă
Lactoza (C12H22O11) este o dizaharidă compusă dintr-o moleculă de galactoză și una de glucoză. În industria farmaceutică, lactoza este utilizată pentru a ajuta la formarea tabletelor, deoarece are proprietăți excelente de compresibilitate. Este utilizată și pentru a forma o pulbere de diluant pentru inhalări ...
RUBRICA SPECIALISTULUI
Reacţiile de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene
Camelia Elena Berghea
Medicamentele pot induce câteva tipuri diferite de reacții adverse cu mecanism imun și, alături de reacțiile de hipersensibilitate nonalergice, constituie 15% din totalul reacțiilor adverse induse de medicamente. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) reprezintă cel mai frecvent factor declanșator al reacții...
RUBRICA SPECIALISTULUI
Sindromul de hipersensibilitate sau sindromul DRESS indus de anticonvulsivante
Cristina Vlaicu
Introducere. Sindromul de hipersensibilitate indus de anticonvulsivante (SHA)/DRESS indus de anticonvulsivante (AC) este o reacție adversă rară, severă și potențial letală, care poate apărea la pacienții tratați cu anticonvulsivante aromatice (AA) clasice (fenitoină, carbamazepină și fenobarbital), dar și cu ...Articole din edițiile anterioare
REFERATE GENERALE
Demascarea afecţiunilor rare: este angioedem sau „pseudoangioedem”?
Rama Boustani, Andra-Carmina Ciotoracu, Denisa-Alexandra Băloiu, Roxana Silvia Bumbăcea, Camelia Elena Berghea
Angioedemul reprezintă o reacţie vasculară a dermului profund/a ţesutului subcutanat sau a mucoasei/submucoasei, cauzată de disfuncţia barierei endoteliale....
REFERATE GENERALE
Alergia la fructele de mare – abordare diagnostică
Denisa-Mihaela Nedelcu, Ancuţa-Mădălina Nedelcu, Cristian Budică, Selda Ali, Roxana Silvia Bumbăcea
Fructele de mare constituie o cauză majoră a alergiilor alimentare la nivel mondial, fiind responsabile pentru reacţii de hipersensibilitate la aproximativ 3% din populaţia generală. Prevalenţa acestora este variabilă, î...
RUBRICA SPECIALISTULUI