REFERATE GENERALE

Relevanţa clinică a profilinelor în bolile alergice

 Clinical relevance of profilins in allergic diseases

First published: 31 mai 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Aler.7.2.2023.8202

Abstract

Profilins are proteins present in all eukaryotic cells. They have often been considered minor and clinically irrelevant allergens, but due to their highly conserved structure, they play an important role in cross-reactivity between numerous allergen sources. This article aims to provide an overview of the role that this ubiquitous allergen plays in pollen, food and latex allergies.
The sensitization prevalence to profilins shows geographic variability, with an increasing gradient from north to south, both in respiratory and food allergies. Because profilins are heat and enzymatic labile proteins, food-sensitized patients often report only oral allergy syndrome. Sensitization to profilins can complicate allergy diagnosis and immunotherapy selection. Although component-resolved diagnosis can assess the relevance of this allergen, personalized treatments are currently not available.
 

Keywords
profilins, aeroallergens, food allergens, latex, diagnosis, immunotherapy

Rezumat

Profilinele sunt proteine prezente în toate celulele eucariote. Au fost adesea considerate alergene minore şi irelevante clinic, dar, din cauza structurii intens conservate, ele joacă un rol important în reactivitatea încrucişată dintre numeroase surse de alergene. Acest articol îşi propune să ofere o imagine de ansamblu cu privire la rolul acestui alergen omniprezent în alergiile la polen, alergiile alimentare şi cele la latex. Prevalenţa sensibilizării la profiline prezintă o variabilitate geografică, observându-se un gradient de creştere de la nord la sud, atât în alergiile respiratorii, cât şi în cele alimentare. Deoarece profilinele sunt proteine labile termic şi enzimatic, pacienţii sensibilizaţi prezintă adesea doar sindrom de alergie orală, în cazul alergiilor alimentare. Sensibilizarea la profiline poate complica diagnosticul alergologic şi selecţia imunoterapiei. Deşi diagnosticul bazat pe componente moleculare poate evalua impactul acestor alergene, tratamentele personalizate nu sunt în prezent disponibile.

Caracteristici generale ale profilinelor

Profilinele sunt proteine care leagă actina, având rol în organizarea citoscheletului. Acestea sunt prezente în citoplasma tuturor celulelor eucariote, atât din surse animale, cât şi din plante. Cu toate acestea, profilinele din plante reprezintă singurele alergene relevante clinic descrise până acum din această familie. Profilinele din plantele superioare constituie o familie de proteine cu structură intens conservată şi prezintă o identitate de secvenţă de cel puţin 75% chiar şi între membrii din organisme mai îndepărtate ca înrudire(1,2). Din cauza omologiei crescute a secvenţei, reactivitatea încrucişată dintre profiline este extrem de comună şi implică practic fiecare sursă de plante. Astfel, profilina poate fi considerată panalergenul arhetipal(1,3)(figura 1). Până în prezent au fost descrise peste 120 de profiline alergenice din diferite specii taxonomice(1,4). Deşi structura primară este foarte conservată, profilinele din diferite surse prezintă unele trăsături structurale individuale, cum sunt diferitele temperaturi de topire raportate pentru unele dintre ele(5,6).

Figura 1. Reprezentare schematică a reactivităţii încrucişate care apare între profilinele din polenuri şi alimente de origine vegetală. Prezentare educaţională cu modificare după Alessandri et al., 2022(6)
Figura 1. Reprezentare schematică a reactivităţii încrucişate care apare între profilinele din polenuri şi alimente de origine vegetală. Prezentare educaţională cu modificare după Alessandri et al., 2022(6)

În Europa, frecvenţa de sensibilizare la profiline poate varia foarte mult între pacienţii alergici la polen, de la 5% într-o cohortă suedeză de pacienţi sensibilizaţi la polen de mesteacăn(7), 20–30% în populaţiile care locuiesc în Austria, Franţa, Portugalia şi Italia(4,7–9) până la 51% în rândul pacienţilor alergici la trepădătoare (Mercurialis annua) în Spania(10). Această variabilitate geografică şi gradientul nord-sud se datorează predominanţei diferitelor polenuri în Europa(11).

O distribuţie geografică similară, cu un gradient nord-sud al sensibilizării la profiline, este observată şi în cazul pacienţilor selectaţi pe baza alergiei la alimente de origine vegetală. Atât rata de sensibilizare, cât şi nivelurile de sIgE la profilină au fost mai mari în Spania şi Italia (aproximativ 40% şi, respectiv, 30% dintre pacienţi) decât în Ţările de Jos sau Austria, unde a fost recunoscută la cel mult 15% din populaţie(12,13).

Relevanţa clinică a profilinelor

Relevanţa clinică a profilinelor în alergiile respiratorii

Până de curând, profilinele au fost considerate pneumoalergene minore, cu un impact clinic redus în alergiile la polenuri, dar s-a observat o creştere a numărului de persoane care prezintă reacţii alergice la polenuri din plante neînrudite din punct de vedere botanic(14). Profilinele se găsesc în diferite surse de polen alergenic de la graminee la arbori (tabelul 1). Ele pot induce răspunsuri IgE la 10–60% dintre pacienţii sensibilizaţi la polenuri(3,15).

Tabelul 1 Profiline din surse polinice identificate ca alergene. Prezentare educaţională cu modificare după Dramburg S et al., 2023(1)
Tabelul 1 Profiline din surse polinice identificate ca alergene. Prezentare educaţională cu modificare după Dramburg S et al., 2023(1)

În mod obişnuit, sensibilizarea la profiline apare după sensibilizarea la un alergen major dintr-o anumită sursă de polen. În cele mai multe cazuri, polenul de graminee (prin Phl p 12) induce sensibilizarea primară la profiline, însă sensibilizarea la profiline prezintă diferenţe geografice, astfel că şi polenul de mesteacăn (prin Bet v 2), polenul de ambrozia (prin Amb a 8) sau cel de pelinariţă (prin Art v 4) pot acţiona ca surse primare de sensibilizare la profiline(15,16).

În unele surse de polen alergenic, profilina este alergenul major. Este cazul polenului de talpa-gâştei (Chenopodium album), un studiu din Spania evidenţiind că, într-o populaţie sensibilizată la acest polen, 55% dintre pacienţi au prezentat IgE pentru Che a 2(17). Tot un alergen major este şi profilina din polenul de curmal, Pho d 2, care a indus un rezultat pozitiv la 55% dintre pacienţii testaţi cutanat şi la 64% dintre pacienţii testaţi cu ELISA(4,18).

Studii recente au indicat că, în anumite zone geografice, sensibilizarea la profiline poate fi un marker al severităţii alergiilor respiratorii la pacienţii cu rinoconjunctivită şi astm induse de polen. Acest lucru se datorează, probabil, prezenţei multiplelor sensibilizări primare la diferite surse de polen(19).

Relevanţa clinică a profilinelor în alergiile alimentare

Cu toate că profilinele sunt prezente în toate alimentele de origine vegetală, relevanţa lor ca alergene alimentare a fost mult timp subtimată(20,21). În ciuda faptului că este considerată un alergen minor, profilina este alergenul major al unor alimente vegetale, de exemplu: pepenele galben (Cuc m 2)(22), portocala (Cit s 2)(23) şi soia (Gly m 3)(24) (tabelul 2).

Tabelul 2 Profiline din alimente de origine vegetală identificate ca alergene. Prezentare educaţională cu modificare după Dramburg et al., 2023(1)
Tabelul 2 Profiline din alimente de origine vegetală identificate ca alergene. Prezentare educaţională cu modificare după Dramburg et al., 2023(1)

Având în vedere labilitatea termică şi enzimatică a profilinelor, expresia clinică a alergiei alimentare induse de acest alergen este în mare parte reprezentată de sindromul de alergie orală, caracterizat prin simptome precum mâncărime a buzelor, limbii, gurii şi gâtului. Aceste simptome sunt limitate ca timp şi apar imediat după consumul de alimente vegetale crude. Cu toate acestea, au fost raportate şi cazuri de reacţii sistemice la profilinele din fructele de litchi(25) şi din dovlecel(4,26).

De asemenea, au fost raportate reacţii alergice sistemice după provocarea orală cu doze mici de profilină a unor pacienţi alergici la graminee din anumite zone din Spania, cu nivel de expunere şi rată de sensibilizare la polenuri de graminee extrem de ridicate(27). Acest lucru ar trebui luat în considerare când sunt evaluate reacţiile alergice alimentare severe în zonele în care alergia la graminee este dominantă. Studii recente au demonstrat că, în anumite condiţii, cum ar fi prezenţa unor cofactori specifici, alergenele alimentare labile, printre care şi profilinele, pot induce reacţii alergice sistemice(28).

Alergia la alimentele care conţin profilină se datorează sensibilizării primare la acest alergen prin inhalare şi dezvoltarea ulterioară a aşa-numitului sindrom polen-aliment (PFS)(4,29), care se bazează pe un mecanism de alergie alimentară de tip II. Cele mai multe sindroame implică polenul de buruieni (de exemplu, ambrozia, talpa-gâştei, pelinariţă) şi polenul de graminee şi mesteacăn. Printre aceste sindroame se numără sindromul ţelină-pelinariţă-condimente, sindromul pelinariţă-muştar şi asocierea ambrozia-pepene-banană.

Relevanţa clinică a profilinelor în alergia la latex

Pentru a evalua rolul profilinei Hev b 8 în alergia la latex şi sindroamele asociate, este extrem de important să se clarifice dacă sensibilizantul primar a fost latexul sau dacă sensibilizarea iniţială s-a datorat altor surse (polen sau alimente vegetale)(4). De regulă, sensibilizarea la Hev b 8 raportată la pacienţii alergici la polen şi/sau fructe nu se bazează pe o sensibilizare primară la latex, dar este cel mai probabil un fenomen de reacţie încrucişată datorită similitudinii mari a secvenţei sale cu profilinele din alte surse, de exemplu: Hel a 2 (profilină de floarea-soarelui) (77%) şi Ole e 2 (profilină de măsline) (80%), Ara h 5 (profilină de arahide) (78%) sau Pyr c 4 (profilină de pere) (88%)(4,30) (figura 2). Din cauza gradului ridicat de reactivitate încrucişată, prezenţa sIgE la Heb v 8 este de obicei un marker irelevant al sensibilizării la latex.

Figura 2. Matrice de identitate între profilina Hev b 8 şi profiline alergenice din alte surse
Figura 2. Matrice de identitate între profilina Hev b 8 şi profiline alergenice din alte surse

În acelaşi timp, este util de reţinut că Hev b 8 este prezent în cantităţi foarte mici sau chiar absent în mănuşile din latex(31). În general, Hev b 8 nu se consideră a avea un impact clinic în alergia la latex şi, conform ghidurilor, pacienţii sensibilizaţi numai la acest alergen nu au nevoie de un cadru fără latex în timpul procedurilor chirurgicale(32).

Managementul clinic al sensibilizării la profiline

Diagnosticul sensibilizării la profiline

Sensibilizarea la profiline se poate diagnostica in vivo prin testare cutanată, utilizând un extract comercial de polen de curmal, bogat în profilină. Acesta are sensibilitate şi specificitate foarte apropiate de cele ale profilinei recombinate din polenul de timoftică, utilizată in vitro (Phl p 12)(33), însă extractul nu este disponibil decât în câteva ţări (de exemplu, Italia, Spania şi Austria)(34).

O gamă mai largă de profiline sunt disponibile pentru platformele de diagnostic molecular. Testul ImmunoCAP (Thermo Fischer Scientific) oferă pentru diagnostic profilinele Phl p 12, Bet v 2, Pru p 4 şi Hev b 8. În testul multiplex ImmunoCAP ISAC, este prezent şi Mer a 1. Un alt panel multiplex, ALEX² MADx, testează IgE specifice pentru Phl p 12, Bet v 2, Hev b 8, Pho d 2, Mer a 1 şi Cuc m 2(1) (tabelul 3).

Tabelul 3 Profilinele disponibile pe platformele de diagnostic
Tabelul 3 Profilinele disponibile pe platformele de diagnostic

Deoarece profilinele au o secvenţă extrem de bine conservată, induc reacţii încrucişate şi prezintă o frecvenţă de legare a IgE similară(35), o singură proteină-marker este suficientă pentru a diagnostica sau exclude sensibilizarea la profiline(36). Deşi majoritatea profilinelor prezintă un grad crescut de identitate a secvenţei, responsabil de numeroase reactivităţi IgE încrucişate, extractele din două surse de polen (paracherniţă şi chiparos) induc un răspuns IgE scăzut la pacienţii hipersensibili la profilină. Cauza acestui răspuns poate fi datorată fie unei reactivităţi încrucişate mai limitate a profilinelor din aceste două plante cu celelalte profiline(37,38), fie unei concentraţii mai mici a proteinei în extract.

Terapia alergiei la profiline

Abordarea unei imunoterapii alergen-specifice (AIT) bazate pe componente moleculare a fost cercetată de mai mulţi ani(39).O  formă recombinată de Phl p 12(40) şi o formă mutantă de Cuc m 2(41) au fost dezvoltate şi propuse drept molecule candidate pentru imunoterapia alergen-specifică a alergiei la profiline. Deşi studiile dublu-orb, controlate cu placebo, cu pneumoalergenele rPhl p 1, rPhl p 2, rPhl p 5a, rPhl p 5b şi rPhl p 6 au arătat că utilizarea formelor recombinante în AIT este eficientă şi sigură în tratamentul alergiilor respiratorii(42), acestea nu au fost încă aprobate pentru utilizare la om. Asero et al.(43) au efectuat recent teste de inhibiţie cu seruri de la pacienţi sensibilizaţi la profilină din polen şi extracte AIT de polen de mesteacăn, graminee, ambrozia şi măslin, disponibile comercial. Autorii au ajuns la concluzia că, având în vedere nivelul ridicat de inhibiţie a legării IgE de profilină (80-90%), aceste produse conţineau cantităţi mari de profilină şi puteau desensibiliza pacienţii la acest alergen(43). Extractele de polen de graminee au cel mai mare conţinut relativ de profilină(4).

Cu toate acestea, utilizarea produselor AIT actuale pentru a trata în mod specific alergia la profilină este descurajată, deoarece produsele AIT sunt standardizate doar pentru alergenele majore, diferenţele în conţinutul de proteine sunt foarte mari şi conţinutul de profilină din unele extractele de alergen este scăzut sau nedetectabil(4).

Concluzii

Profilinele sunt proteine prezente în toate organismele eucariote, cu o structură primară conservată care induce frecvent reactivităţi încrucişate, îngreunând astfel diagnosticul alergologic şi identificarea sursei primare de sensibilizare. De regulă, sensibilizarea la profiline apare după sensibilizarea la alergenul major, specific speciei, fiind considerate un marker al severităţii în alergia la polenul de graminee. Deoarece profilinele sunt proteine labile termic şi enzimatic, pacienţii sensibilizaţi prezintă adesea simptome alergice uşoare, de obicei limitate la cavitatea bucală – sindrom de alergie orală. Totuşi, au fost raportate şi cazuri de reacţie sistemică severă la alimentele de origine vegetală la populaţiile care sunt expuse unei încărcături mari de polen de graminee. Desensibilizarea la profiline poate fi indusă cu ajutorul imunoterapiei alergen-specifice, cu condiţia ca preparatele de imunoterapie să conţină profiline. 

Surse de finanţare: Acest articol a fost elaborat cu sprijinul Bursei de Cercetare Doctorală oferite de Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică şi a proiectului INSPIRED (Strategii inovative pentru prevenţia, diagnosticul şi terapia afecţiunilor respiratorii induse de polenul de ambrozia), cod SMIS 103663.

 

Conflict de interese: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
sigla CC-BY

 

Bibliografie

  1. Dramburg S, Hilger C, Santos AF, et al. EAACI Molecular Allergology User’s Guide 2.0. Pediatr Allergy Immunol. 2023;34:e13854.

  2. Witke W. The role of profilin complexes in cell motility and other cellular processes. Trends Cell Biol. 2004;14(8):461-469.

  3. Valenta R, Duchene M, Ebner C, et al. Profilins constitute a novel family of functional plant pan-allergens. J Exp Med. 1992;175(2):377-385.

  4. Rodríguez Del Río P, Díaz-Perales A, Sánchez-García S, et al. Profilin, a Change in the Paradigm. J Investig Allergol Clin Immunol. 2017;28(1):1-12.

  5. Kapingidza AB, Pye SE, Hyduke N, et al. Comparative structural and thermal stability studies of Cuc m 2.0101, Art v 4.0101 and other allergenic profilins. Mol Immunol. 2019;114:19-29.

  6. Alessandri C, Ferrara R, Bernardi ML, et al. Molecular approach to a patient’s tailored diagnosis of the oral allergy syndrome. Clin Transl Allergy. 2020;10(1):22. .

  7. Elfman L, Svensson M, Lidholm J, Pauli G, Valenta R. Different profiles in specific IgE to rBet v 1 and rBet v 2 in patients allergic to birch pollen from six countries. Int Arch Allergy Immunol. 1997;113(1-3):249-251.

  8. Tavares B, Machado D, Loureiro G, Cemlyn-Jones J, Pereira C. Sensitization to profilin in the Central region of Portugal. Sci Total Environ. 2008;407(1):273-278.

  9. Asero R, Monsalve R, Barber D. Profilin sensitization detected in the office by skin prick test: a study of prevalence and clinical relevance of profilin as a plant food allergen. Clin Exp Allergy. 2008;38(6):1033-1037.

  10. Vallverdú A, García-Ortega P, Martínez J, et al. Mercurialis annua: characterization of main allergens and cross-reactivity with other species. Int Arch Allergy Immunol. 1997;112(4):356-364.

  11. Amato D. ’Amato G, Cecchi L, Bonini S, Nunes C, Annesi-Maesano I, Behrendt H, Liccardi G, Popov T, van Cauwenberge P. Allergenic pollen and pollen allergy in Europe. Allergy. 2007;62(9):976-990.

  12. Fernández-Rivas M, Bolhaar S, González-Mancebo E, et al. Apple allergy across Europe: how allergen sensitization profiles determine the clinical expression of allergies to plant foods. J Allergy Clin Immunol. 2006;118(2):481-488.

  13. Andersen M-BS, Hall S, Dragsted LO. Identification of European Allergy Patterns to the Allergen Families PR-10, LTP, and Profilin from Rosaceae Fruits. Clin Rev Allergy Immunol. 2011;41(1):4-19. .

  14. Mari A. Multiple pollen sensitization: a molecular approach to the diagnosis. Int Arch Allergy Immunol. 2001;125(1):57-65.

  15. Barber D, De La Torre F, Feo F, et al. Understanding patient sensitization profiles in complex pollen areas: a molecular epidemiological study. Allergy. 2008;63(11):1550-1558. .

  16. Villalta D, Asero R. Analysis of the allergenic profile of patients hypersensitive to pollen pan-allergens living in two distinct areas of northern Italy. Eur Ann Allergy Clin Immunol. 2011;43(2):54.

  17. Barderas R, Villalba M, Pascual CY, Batanero E, Rodríguez R. Profilin (Che a 2) and polcalcin (Che a 3) are relevant allergens of Chenopodium album pollen: isolation, amino acid sequences, and immunologic properties. J Allergy Clin Immunol. 2004;113(6):1192-1198.

  18. Asturias JA, Ibarrola I, Fernandez J, Arilla MC, Gonzalez‐Rioja R, Martinez A. Pho d 2, a major allergen from date palm pollen, is a profilin: cloning, sequencing, and immunoglobulin E cross‐reactivity with other profilins. Clin Exp Allergy. 2005;35(3):374-381.

  19. Ruiz‐Hornillos J, López‐Matas MA, Berges Jimeno P, et al. Profilin is a marker of severity in allergic respiratory diseases. Allergy. 2020;75(4):853-861.

  20. Wensing M, Akkerdaas JH, van Leeuwen WA, et al. IgE to Bet v 1 and profilin: cross-reactivity patterns and clinical relevance. J Allergy Clin Immunol. 2002;110(3):435-442.

  21. Santos A, Van Ree R. Profilins: mimickers of allergy or relevant allergens? Int Arch Allergy Immunol. 2011;155(3):191-204.

  22. Lopez‐Torrejon G, Crespo JF, Sanchez‐Monge R, et al. Allergenic reactivity of the melon profilin Cuc m 2 and its identification as major allergen. Clin Exp allergy. 2005;35(8):1065-1072.

  23. Lopez‐Torrejon G, Ibanez MD, Ahrazem O, et al. Isolation, cloning and allergenic reactivity of natural profilin Cit s 2, a major orange allergen. Allergy. 2005;60(11):1424-1429.

  24. Rihs H-P, Chen Z, Ruëff F, et al. IgE binding of the recombinant allergen soybean profilin (rGly m 3) is mediated by conformational epitopes. J Allergy Clin Immunol. 1999;104(6):1293-1301.

  25. Fär J, Wüthrich B, Vieths S. Anaphylactic reaction to lychee fruit: evidence for sensitization to profilin. Clin Exp Allergy. 1995;25(10):1018-1023.

  26. Reindl J, Anliker MD, Karamloo F, Vieths S, Wüthrich B. Allergy caused by ingestion of zucchini (Cucurbita pepo): characterization of allergens and cross-reactivity to pollen and other foods. J Allergy Clin Immunol. 2000;106(2):379-385.

  27. Alvarado MI, Jimeno L, De La Torre F, et al. Profilin as a severe food allergen in allergic patients overexposed to grass pollen. Allergy. 2014;69(12):1610-1616.

  28. Asero R, Ariano R, Aruanno A, et al. Systemic allergic reactions induced by labile plant‐food allergens: seeking potential cofactors. A multicenter study. Allergy. 2021;76(5):1473-1479.

  29. Fernández-Rivas M. Fruit and vegetable allergy. In: Food Allergy: Molecular Basis and Clinical Practice. Vol 101. Karger Publishers; 2015:162-170.

  30. Ganglberger E, Radauer C, Wagner S, et al. Hev b 8, the Hevea brasiliensis latex profilin, is a cross-reactive allergen of latex, plant foods and pollen. Int Arch Allergy Immunol. 2001;125(3):216-227.

  31. Yeang H-Y, Hamilton RG, Bernstein DI, et al. Allergen concentration in natural rubber latex. Clin Exp Allergy. 2006;36(8):1078-1086. .

  32. Quercia O, Stefanini GF, Scardovi A, Asero R. Patients monosensitised to Hey b 8 (Hevea brasiliensis latex profilin) may safely undergo major surgery in a normal (non-latex safe) environment. Eur Ann Allergy Clin Immunol. 2009;41(4):112.

  33. Asero R. Hypersensitivity to pollen panallergens (profilin and polcalcin) detected in vitro and in vivo: a comparative analysis. J Investig Allergol Clin Immunol. 2011;21(4):323-324.

  34. Barber D, De La Torre F, Lombardero M, et al. Component‐resolved diagnosis of pollen allergy based on skin testing with profilin, polcalcin and lipid transfer protein pan‐allergens. Clin Exp Allergy. 2009;39(11):1764-1773.

  35. Sirvent S, Tordesillas L, Villalba M, et al. Pollen and plant food profilin allergens show equivalent IgE reactivity. Ann Allergy, Asthma Immunol. 2011;106(5):429-435.

  36. Villalta D, Asero R. Sensitization to the Pollen Pan-Allergen Profilin. Is the Detection of Immunoglobulin E to Multiple Homologous Proteins From Different Sources Clinically Useful? J Investig Allergol Clin Immunol. 2010;20(7):591.

  37. Asero R, Mistrello G, Roncarolo D, Amato S. Parietaria profilin shows only limited cross-reactivity with birch and grass profilins. Int Arch Allergy Immunol. 2004;133(2):121-124.

  38. Asturias JA, Ibarrola I, Eseverri JL, Arilla MC, Gonzalez-Rioja R, Martínez A. PCR-based cloning and immunological characterization of Parietaria judaica pollen profilin. J Investig Allergol Clin Immunol. 2004;14(1):43-48.

  39. Valenta R, Lidholm J, Niederberger V, Hayek B, Kraft D, Grönlund H. The recombinant allergen-based concept of component-resolved diagnostics and immunotherapy (CRD and CRIT). Clin Exp allergy J Br Soc Allergy Clin Immunol. 1999;29(7):896-904.

  40. Westritschnig K, Linhart B, Focke-Tejkl M, et al. A hypoallergenic vaccine obtained by tail-to-head restructuring of timothy grass pollen profilin, Phl p 12, for the treatment of cross-sensitization to profilin. J Immunol. 2007;179(11):7624-7634.

  41. Tordesillas L, Gamboa P, Sanz ML, et al. A mutant of the major melon allergen, Cuc m 2, with reduced IgE binding capacity is a good candidate for specific immunotherapy. Mol Immunol. 2011;49(3):504-511.

  42. Jutel M, Jaeger L, Suck R, Meyer H, Fiebig H, Cromwell O. Allergen-specific immunotherapy with recombinant grass pollen allergens. J Allergy Clin Immunol. 2005;116(3):608-613.

  43. Asero R, Mistrello G, Amato S. Detection of pan-allergens in commercial pollen extracts for allergen immunotherapy. Ann Allergy, Asthma Immunol. 2016;117(2):180-185.

Articole din ediţiile anterioare

Modelarea prin omologie a structurii alergenelor din polenul de ambrozia Amb a 4 şi Amb a 6 şi predicţia epitopilor lor pentru limfocite T şi limfocite B în vederea dezvoltării de imunoterapii bazate pe peptide

Michael-Bogdan Mărgineanu, Didier Barradas Bautista, Kuan-Wei Chen, Virgil Păunescu, Carmen Panaitescu

Alergia la polenul de ambrozie este o problemă majoră de sănătate publică, asociată cu o rată de sensibilizare în creştere în America de Nord şi în...

20 decembrie 2021
PREZENTĂRI DE CAZ | Ediţia 3 2 / 2018

Sindromul latex-alimente – prezentare de caz

Carina Petricău, Irena Nedelea, Diana Deleanu

Alergia la latex reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, având o prevalenţă de 1-20% şi un impact nefast asupra calităţii vieţi...

21 septembrie 2018
REFERATE GENERALE | Ediţia 3 7 / 2023

Alergia la fructele de mare – abordare diagnostică

Denisa-Mihaela Nedelcu, Ancuţa-Mădălina Nedelcu, Cristian Budică, Selda Ali, Roxana Silvia Bumbăcea

Fructele de mare constituie o cauză majoră a alergiilor alimentare la nivel mondial, fiind responsabile pentru reacţii de hipersensibilitate la apr...

31 octombrie 2023
Referate generale | Ediţia 1 7 / 2023

Cauzele imunologice în avortul spontan recurent

Cristina Uţa, Carmen Panaitescu

Avortul spontan recurent (ASR) afectează 1-3% dintre cupluri, fiind definit prin trei pierderi consecutive de sarcină înainte de 20 de săptămâni de...

29 martie 2023