NUTRACEUTICE

Din secretele longevităţii… nutraceuticele – partea a XI-a. Acizii graşi nesaturaţi şi sănătatea pielii

 From the secrets of longevity... nutraceutics – part XI. Unsaturated fatty acids and skin health

First published: 27 mai 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Farm.206.3.2022.6522

Abstract

There are several types of fats, and some of them can ensure the health and beauty of our body. It is important to reduce the consumption of saturated fatty acids in favor of mono-, poly-unsaturated fatty acids. Mucous membranes serve for protection and lubrication (pollutants and pathogens attach to the secreted mucuos, which is preventing their penetration into deep tissues). Membranes and mucuos also help maintain the moisture of the underlying tissues. Being delicate, the membranes are exposed to infections and inflammation due to allergens and autoimmune imbalances induced by poor diets, medications, stress and aging. When damaged, they develop an inflammatory response; a prolonged inflammatory process eventually leads to the loss of lubrication function, installing dryness (of eyes, mouth, skin, genitourinary mucosa). The beneficial effect of sea buckthorn oil (the richest natural source of Omega 7) on the skin and mucous membranes recommended it as a potential alternative to protect their structure and function.

Keywords
unsaturated fatty acids, sea buckthorn oil, skin, mucous membranes

Rezumat

Există mai multe tipuri de grăsimi, iar unele dintre ele pot să asigure sănătatea şi frumuseţea corpului nostru. Important este să reducem consumul acizilor graşi saturaţi în favoarea acizilor graşi mono- şi polinesaturaţi. Membranele mucoase servesc la protecţie şi lubrifiere (particulele poluante şi agenţii patogeni fixându-se în mucusul secretat, se împiedică pătrunderea lor în ţesuturile profunde). Membranele şi mucusul ajută, de asemenea, la menţinerea umezelii ţesuturilor subiacente. Fiind delicate, membranele sunt expuse la infecţii şi inflamaţii din cauza alergenilor şi dezechilibrelor autoimune induse de diete deficitare, medicamente, stres şi de înaintarea în vârstă. Când sunt lezate dezvoltă un răspuns inflamator; un proces inflamator prelungit duce în cele din urmă la pierderea funcţiei de lubrifiere, instalându-se uscăciunea (a ochilor, a gurii, a pielii sau a mucoasei genito-urinare). Efectul benefic al uleiului de cătină (cea mai bogată sursă naturală de Omega-7) asupra pielii şi mucoaselor îl recomandă ca alternativă potenţială pentru protejarea structurii şi funcţiei acestora.

Primăvara odată instalată, simţim imboldul de a asimila fluxurile de energie regeneratoare din natură, avem nevoie de optimism şi de frumuseţe (interioară şi exterioară), cu atât mai mult cu cât, după restricţiile medicale şi mai ales socioeconomice impuse în perioada pandemiei, consecinţele sunt multiple, atât în plan fizic, cât şi în plan mental şi emoţional.

Asupra stării de sănătate cu siguranţă şi-a pus amprenta şi alimentaţia specifică sezonului rece, prea bogată în produse procesate şi grăsimi de proastă calitate, care au un aport energetic prea mare, ducând la dezechilibre şi blocaje la nivelul metabolismului bazal, ceea ce se traduce prin supraponderalitate, disfuncţii cardiovasculare, o slăbire a sistemului imunitar şi alterări la nivelul structurii şi funcţiilor pielii şi mucoaselor. În plus, odată cu înaintarea în vârstă încep să apară probleme precum uscarea mucoaselor la nivelul ochilor, gurii sau zonei intime, iar unele persoane se confruntă cu uscăciunea ochilor ca urmare a petrecerii unui timp îndelungat în faţa televizorului sau computerului.

Se ştie că membranele noastre mucoase servesc ca barieră şi acoperire externă. Pe lângă faptul că sunt importante pentru integritatea noastră corporală, pielea şi mucoasele au proprietăţi de protecţie mai bune când sunt bine hidratate şi li se furnizează toţi nutrienţii de care au nevoie pentru a funcţiona optim. Astfel, de exemplu, din multitudinea de tipuri de grăsimi, unele dintre ele pot să facă adevărate miracole pentru trupul nostru, atât la interior, cât şi la exterior.

Acizii graşi saturaţi au multe dezavantaje (pentru doze mici şi moderate este posibilă compensarea lor, însă, în general, aceştia prezintă riscuri crescute de stres oxidativ şi boli cronice). Grăsimile produse industrial trebuie reduse în mod semnificativ, chiar evitate complet. În cazul grăsimilor de origine animală, peştele de apă sărată este o excepţie, întrucât acesta conţine din plin Omega-3 benefic şi mult mai puţine grăsimi saturate. Grăsimile esenţiale dietei includ şi Omega-6, dar cantitatea sa nu ar trebui să fie prea mare, deoarece, în proporţii nefavorabile cu Omega-3, poate provoca reacţii inflamatorii. Omega-7 şi Omega-9 se încadrează în grupul acizilor graşi mononesaturaţi, categorie bazală în piramida alimentară a grăsimilor.

Aşadar, este extrem de important să reducem consumul acizilor graşi saturaţi (din carne, mezeluri, prăjeli) şi să consumăm mai mulţi acizi graşi mono- şi polinesaturaţi(1).
 

Figura 1. Clasificarea grăsimilor (adaptare după https://raportuldegarda.ro/consumul-de-grasimi-riscul-de-a-face-o-boala-a-inimii/)
Figura 1. Clasificarea grăsimilor (adaptare după https://raportuldegarda.ro/consumul-de-grasimi-riscul-de-a-face-o-boala-a-inimii/)

Acizii graşi nesaturaţi sunt constituenţi importanţi ai organului cutanat, pentru că:

  • intră în constituţia membranelor celulare epidermice şi dermice;

  • participă la sinteza de ceramide epidermice (prin adiţia lor la molecula de sfingosină)(2).

Actualmente se consideră că toate cele trei clase de lipide din piele – ceramide, colesterol, acizi graşi – sunt esenţiale pentru menţinerea în parametri normali a epidermului, iar păstrarea unui raport echilibrat ceramide‑colesterol‑acizi graşi (de 3‑1‑1) este o condiţie importantă pentru susţinerea funcţiei de barieră a stratului cornos împotriva procesului denumit TEWL (trans-epidermal water loss – pierderea de apă transepidermală)(2).
 

Figura 2. Structura de bază a unei ceramide epidermice
Figura 2. Structura de bază a unei ceramide epidermice

Expunerea acută a pielii la UV produce o scădere dramatică a acizilor graşi epidermici, ceea ce poate deveni critic în caz de cumulare a efectului, fiind una dintre verigile patogenice ale fotoîmbătrânirii cutanate. Facem referire la studiul realizat de Eun Ju Kim şi colab. (2010), care a evidenţiat prin biopsie cutanată scăderea acizilor graşi, la diverse intervale orare, după expunerea la UV(3).
 

Figura 3. Iradierea acută cu UV scade nivelurile de acizi graşi epidermali în pielea umană (in vivo)(3). Biopsiile prezentate sunt ale unui pacient de 26 de ani, după iradierea UV, la intervalele orare menţionate. A – acizii graşi din piele; B – trigliceridele, determinate printr-o metodă de fluorescenţă enzimatică
Figura 3. Iradierea acută cu UV scade nivelurile de acizi graşi epidermali în pielea umană (in vivo)(3). Biopsiile prezentate sunt ale unui pacient de 26 de ani, după iradierea UV, la intervalele orare menţionate. A – acizii graşi din piele; B – trigliceridele, determinate printr-o metodă de fluorescenţă enzimatică

 

Deci, în condiţii de stres sau de expunere repetată la UVA, acizii graşi nesaturaţi din piele devin cea mai vulnerabilă ţintă la atacul radicalic, ca urmare a prezenţei dublelor legături din structura lor (radiaţiile UVA s-au dovedit iniţiatori eficienţi ai procesului de peroxidare lipidică). Studiile dermatologice au evidenţiat faptul că o iradiere cronică cu UVA determină leziuni ale membranelor mitocondriale din toate tipurile de celule ale pielii.

Dintre acizii graşi nesaturaţi, raportat la atacul oxidativ, acizii Omega-7 şi Omega-9 sunt mai rezistenţi (fiind monosaturaţi), astfel că, deşi nu sunt la fel de populari precum Omega-3 sau Omega-6, au cel puţin la fel de multe beneficii pentru sănătate. Consumul de Omega-7, de exemplu, reduce nivelul de LDL, creşte nivelul de HDL şi menţine nivelul de trigliceride în limite normale. Acizii graşi Omega-7 au capacitatea de a reduce inflamaţia, contribuie la regenerarea părului, a unghiilor şi la vindecarea rapidă a rănilor de la nivel cutanat prin stimularea producţiei de colagen, au rol emolient, dovedindu-se astfel a fi compuşi anti-aging eficienţi. Omega-7 a dobândit popularitate în ultimii ani, pe măsură ce au apărut mai multe studii care i-au dovedit efectul benefic pentru păr, piele şi unghii, motiv pentru care mulţi îl numesc „Omega frumuseţii”.
 

Tabelul 1. PharmaNord, Omega 7 SBA24® data files, Danemarca(8)
Tabelul 1. PharmaNord, Omega 7 SBA24® data files, Danemarca(8)

Acidul gras Omega-7 susţine un sistem digestiv sănătos, hrănind membranele mucoase, începând din cavitatea bucală până la capătul tractului digestiv, atenuând disconfortul şi echilibrând funcţiile digestive, susţinând răspunsul adecvat la inflamaţie şi întărind sistemul natural de lubrifiere al organismului. Potrivit unui studiu ştiinţific australian despre Omega-7, efectuat la mijlocul anilor 1990, acest acid gras poate ajuta chiar la gestionarea greutăţii şi la echilibrarea depozitelor de grăsime(4).

Cei mai comuni acizi graşi Omega-7 sunt acidul palmitoleic şi acidul vaccenic.

  • Acidul cis-palmitoleic (cis-PMA) se regăseşte în gliceridele din ţesutul adipos uman şi în concentraţii mari în ficat (surse bogate sunt cătina, nucile de Macadamia, migdalele şi avocado).

  • Acidul trans-palmitoleic este rar întâlnit (se regăseşte în lapte, brânză, iaurt, unt sau carne).

Acidul vaccenic se regăseşte în produsele lactate, precum şi în laptele matern (printre beneficiile consumului acestuia se numără reducerea nivelului de colesterol şi a trigliceridelor)(5).

Deşi se poate obţine Omega-7 şi din peşte, acesta conţine o cantitate mică, ceea ce ar însemna că ar trebui prelucrat puternic pentru a izola Omega-7, iar această rafinare intensă face uleiurile instabile. În plus, uleiul de peşte are gust şi miros urât, deoarece se oxidează (râncezeşte) uşor, ceea îl face inferior uleiurilor vegetale din punct de vedere organoleptic(6).

Uleiul obţinut prin presarea la rece a fructelor de cătină reprezintă cea mai bogată sursă naturală de Omega-7, fiind mult mai stabil oxidativ decât uleiul din peşte şi mai valoros nutriţional, datorită amestecului natural complex de acizi graşi nesaturaţi (acizi graşi esenţiali α-linolenic/ω-3 şi linoleic/ω-6), alături de antioxidanţi naturali precum: carotenoide (β-caroten/previtamina A), tocoferoli (vitamina E), polifenoli(7).

Extracţia cu CO2 este blândă şi foloseşte temperaturi scăzute. Producătorul danez PharmaNord foloseşte această metodă pentru a extrage acizii graşi nesaturaţi (în special Omega-7) din uleiul obţinut (chiar la temperaturi mai mici decât la presarea la rece) din seminţele şi pulpa fructului de cătină.

Această metodă este cea mai bună, deoarece dioxidul de carbon gazos este răcit pentru a forma un solvent lichid, astfel că uleiurile şi ceilalţi compuşi bioactivi solubili în ulei pot fi izolaţi în forme naturale lipsite de daune termice şi oxidative. Metoda este prietenoasă cu mediul, deoarece nu se utilizează solvenţi chimici, are randament mare de extracţie şi se conservă majoritatea nutrienţilor din materialul vegetal(8).

Datorită compoziţiei sale, în administrare externă uleiul din fructe de cătină este folosit ca antiinflamator (din punct de vedre dermatologic, se ştie, de exemplu, că acneea este rezultatul unui proces inflamator la nivelul pielii, deci uleiul de cătină poate reduce drastic inflamaţia şi cantitatea de sebum în exces, va vindeca cicatricele vechi şi va curăţa pielea, fără a o lăsa uscată; uscarea pielii are două efecte negative: creează un mediu impropriu pentru bacteriile benefice pielii, conducând la o microbiotă dezechilibrată, adică la mai multe erupţii şi, în al doilea rând, uscăciunea transmite senzorilor cutanaţi semnale că trebuie să compenseze lipsa de uleiuri cu producerea de şi mai mult sebum, formându-se un cerc vicios – deci, pe termen lung, soluţia pentru erupţiile acneice este uleiul de cătină). Pentru cicatrizarea rapidă şi regenerarea pielii, uleiul de cătină poate fi considerat cea mai bună protecţie naturală împotriva radiaţiilor solare sau de orice altă natură.

În dermato-cosmetică, cătina este utilizată în produse de lifting şi în creme nutritive, geluri şi loţiuni de protecţie solară pentru toate tipurile de piele. Uleiul din fructe de cătină este un ingredient popular în produsele de înfrumuseţare şi îngrijire a pielii, fiind recomandat pentru combaterea semnelor de îmbătrânire prematură (precum ridurile şi uscăciunea mucoaselor)(9).

Se ştie că seroasele şi mucoasele sunt două tipuri de glande care formează colectiv glandele salivare. Glandele seroase secretă o soluţie care conţine proteine şi este implicată în digerarea amidonului şi protejarea cavităţii bucale de agenţi patogeni precum bacteriile. Glandele mucoase secretă o soluţie groasă cu mucus, implicată în lubrifierea alimentelor şi a cavităţilor. Astfel, principala diferenţă între seroase şi mucoase este în compoziţia fiecărei secreţii şi funcţia sa(10).

Membranele mucoase căptuşesc cavităţile corpului şi canalele care duc spre exterior, în principal tractul respirator, cel digestiv şi cel urogenital, acoperind multe căi şi structuri ale corpului (inclusiv gura, nasul, pleoapele, traheea şi plămânii, stomacul şi intestinele, precum şi ureterele, vezica urinară şi uretra). Sunt ţesuturi lubrifiante vitale care contribuie la funcţia imunitară, acţionând ca o barieră mecanică pentru agenţi patogeni precum bacteriile şi virusurile(11).

Membranele fiind delicate, sunt expuse la infecţii şi la inflamaţii din cauza alergenilor şi a dezechilibrelor autoimune induse de diete deficitare, medicamente, stres şi de înaintarea în vârstă. Când sunt lezate, dezvoltă un răspuns inflamator (prima formă de apărare a organismului în încercarea de reechilibrare şi vindecare); un proces inflamator prelungit duce, în cele din urmă, la pierderea funcţiei de lubrifiere, instalându-se uscăciunea.

Ochi uscaţi (expunerea la lumină albastră, vârsta, utilizarea lentilelor de contact)

Gură uscată (efect secundar al medicamentelor, în diabet, anxietate, la persoanele vârstnice)

Piele uscată (dermatită atopică, psoriazis, vârstă înaintată, medicamente)

Mucoase genito-urinare (anticoncepţionale, înaintarea în vârstă, postmenopauza).

a) Eficacitatea Omega-7 SBA24 din uleiul de cătină asupra ochilor uscaţi s-a tradus prin creşterea osmolarităţii filmului lacrimal în sezonul rece, răspuns pozitiv la roşeaţă şi simptome de arsură, iar participanţii care foloseau lentile de contact au raportat mai puţine simptome generale(8,12).

Scoruri maxime de roşeaţă

grup SBA – 6%

Placebo – 36%

Scoruri maxime de ardere

grup SBA – 12%

Placebo – 32%

 

b) Sindromul Sjögren este o boală autoimună, în sensul că organismul produce anticorpi împotriva propriilor celule sau ţesuturi. Se manifestă în principal prin uscăciune la nivelul ochilor şi la nivelul gurii. Simptomele pe care le descriu pacienţii sunt senzaţia de nisip sau alt corp străin în ochi, de arsură la nivelul ochilor şi absenţa lacrimilor în situaţii în care ar fi natural ca acestea să apară. În ceea ce priveşte simptomele de uscăciune bucală, pacienţii relatează dificultăţi în mestecarea şi înghiţirea alimentelor, necesitatea de a bea apă în timp ce mănâncă alimente solide şi probleme dentare care apar chiar dacă pacientul are o igienă orală exemplară. Astăzi, prevalenţa bolii a crescut la nivel mondial în rândul femeilor de peste 50 de ani (la un grup de 11 subiecţi, prin administrarea de 5 g/zi de Omega-7 SBA timp de trei luni, s-au ameliorat simptomele severe de gură uscată şi s-a îmbunătăţit starea mucoasei bucale)(7,8,13).

c) Datorită acidului gras nesaturat Omega-7, uleiul de cătină stimulează procesul regenerativ de la nivelul pielii, ajutând astfel pielea să se vindece fără să rămână cicatrice, urme sau semne. Prin acizii graşi nesaturaţi şi vitaminele (A, E, C) din compoziţie, uleiul de cătină vindecă rapid şi tăieturile adânci, dar şi escarele apărute în cazul imobilizării la pat pe o perioadă îndelungată.

Pacienţii cu acnee înregistrează un nivel scăzut de acizi graşi nesaturaţi la suprafaţa epidermei, se arată în urma mai multor studii. Uleiul de cătină conţine aceşti acizi şi poate stimula funcţionarea normală a glandei sebacee, reglând totodată producţia naturală de sebum.

Pătrunde în celulele pielii şi previne pierderea apei de la nivelul epidermei, astfel că pielea rămâne elastică şi hrănită corespunzător. Cu rol antioxidant puternic, vitamina C din uleiul de cătină protejează pielea împotriva radicalilor liberi cu efect de îmbătrânire. Fosfolipidele şi glicolipidele hidratează şi catifelează, în timp ce acidul palmitic şi stearic formează o barieră la suprafaţă cu rol de protecţie. Într-un studiu efectuat pe un grup restrâns de persoane, aplicarea locală timp de şapte săptămâni a unei soluţii formate din apă şi ulei de cătină a dus la obţinerea unor rezultate mai bune privind elasticitatea pielii comparativ cu grupul placebo.

Uleiul de cătină conţine aproximativ 695 mg/100 g vitamină C, fiind astfel un puternic aliat împotriva razelor UVA şi UVB. Calmează arsurile minore, având proprietăţi antiinflamatoare şi regeneratoare la nivelul epidermei (poate fi aplicat local, direct pe arsură sau iritaţie)(14,15).

d) Prin uscare şi atrofiere, membranele mucoase subţiri şi sensibile ale zonei intime sunt predispuse la răni şi inflamaţii. Ca urmare a senzaţiei de uscăciune, simptomele tipice includ mâncărime şi arsură (prevalenţa simptomelor ajunge până la 40% în rândul femeilor aflate în postmenopauză; de asemenea, şi femeile tinere pot fi afectate de alăptare, pilulele contraceptive şi medicamente).

Experţii arată că uleiul obţinut din cătină poate reduce uscăciunea vaginală, acţionând ca o terapie alternativă eficientă pentru femeile aflate la postmenopauză care nu pot lua tratamente pe bază de estrogeni. Un alt simptom extrem de neplăcut, atrofia vaginală (subţierea şi uscarea mucoasei vaginale), este de multe ori asociat cu menopauza. Un studiu din 2014 a investigat efectele suplimentelor cu ulei de cătină (administrare orală) asupra atrofiei vaginale. În total, 116 femei aflate în perioada de postmenopauză au participat la acest studiu controlat, ele confruntându-se cu simptome precum uscăciune vaginală, mâncărimi şi senzaţia de arsură în zona intimă. 98 de participante au dus la capăt intervenţia, studiul fiind efectuat pe o perioadă de trei luni, interval în care femeile au consumat 3 g de ulei de cătină sau un ulei placebo, zilnic. Simptomele asociate atrofiei vaginale şi menopauzei au fost evaluate în cursul studiului, iar rezultatele au fost îmbucurătoare: comparativ cu capsulele cu ulei placebo, s-a observat o rată mai bună de refacere a integrităţii epiteliului vaginal la grupul de femei care au luat suplimente cu ulei de cătină. Concluzia a fost că uleiul de cătină are efecte benefice la nivelul vaginului, putând fi o terapie alternativă pentru menţinerea integrităţii mucoasei vaginale la femeile care nu pot folosi tratamentele hormonale(16,17).

Aşadar, ideal ar fi să ne luăm toţi nutrienţii necesari din alimentaţie, însă acest lucru nu este posibil mereu şi astfel apare deficitul.

Studii recente au evidenţiat că acizii graşi de tip Omega-7 aduc o serie de beneficii pentru sănătate, aşa că ar trebui să ne asigurăm că avem o alimentaţie care furnizează aceşti acizi graşi nesaturaţi. Cantitatea de Omega-7 ingerată zilnic ar trebui suplimentată prin consumul de produse standardizate (pentru a avea garanţia că, pe lângă un aport cantitativ suficient, asigură şi o biodisponibilitate crescută a Omega-7 în organism) pentru a contribui la menţinerea pielii şi a membranelor mucoase normale, structural şi funcţional.  

Bibliografie

  1. https://www.csid.ro/beauty/ingrijire-frumusete/grasimi-bune-pentru-o-piele-frumoasa-14502942/

  2. https://www.qdidactic.com/sanatate-sport/medicina/acizii-grasi-nesaturati-de-la-constituenti-epidermal311.php

  3. Eun Ju Kim, Min-Kyoung Kim, Xing-Ji Jin, Jang-Hee Oh, Ji Eun Kim, Jin Ho Chung, Skin Aging and Photoaging Alter Fatty Acids Composition, Including 11,14,17‑eicosa­trienoic Acid, in the Epidermis of Human Skin, J Korean Med Sci. 2010 Jun; 25(6):980–983, doi: 10.3346/jkms.2010.25.6.980, PMCID: PMC2877242, PMID: 20514327

  4. https://www.seabuckwonders.com/pages/omega-7-health-benefits

  5. https://doc.ro/sanatate/totul-despre-omega-7

  6. https://nutricent.ro/omega-7-beneficii-cel-mai-bogat-aliment/

  7. Erkkola R, Yang B. (2003) Uleiuri de cătină: către membranele mucoase sănătoase. Departament Obstetrică şi Ginecologie, Spital Central Universitar FIN-20520 Turku, Finlanda&Aromtech, Veuritallintie 1, Torino, Finlanda.

  8. PharmaNord, Omega 7 SBA24® data files, Danemarca

  9. https://www.harpersbazaar.ro/beneficii-necunoscute-ale-consumului-de-catina-pentru-piele-si-par/

  10. https://ro.weblogographic.com/difference-between-serous

  11. https://delphipages.live/ro/sanatate-%C8%99i-medicina/anatomie-%C8%99i-fiziologie/mucous-membrane

  12. Larmo, PS, Et al (2018). Uleiul oral de cătină atenuează osmolaritatea filmului lacrimal şi simptomele la persoanele cu ochi uscat. Departamentul de Biochimie şi Chimia Alimentelor, Universitatea din Turku, Finlanda

  13. https://www.springfarma.com/blog/373_Cum-recunosc-sindromul-Sjogren.html

  14. Yang B şi Kallio H (2003) Efectele uleiului de cătină asupra pielii. Asia Pacific Personal Care 4 (5), 46-49, publicat la cea de-a 97-a întâlnire anuală şi expoziţie a Societăţii Americane de Chimie a Uleiului (04-05.2006, St.Louis, SUA).

  15. https://arbo-catina.ro/2021/02/15/ulei-de-catina-6-beneficii-pentru-piele/

  16. Larmo PS, Yang B, Hyssälä J, Kallio HP, Erkkola R. (2014): Effects of sea buckthorn oil intake on vaginal atrophy in postmenopausal women: a randomized, double-blind, placebo-controlled study. Maturitas, Departamentul de Obstetrică şi Ginecologie, Universitatea din Turku, Finlanda.

  17. https://doc.ro/totul-despre-menopauza/uleiul-de-catina-un-aliat-al-femeilor-la-menopauza

Articole din ediţiile anterioare

NUTRACEUTICE | Ediţia 2 205 / 2022

Din secretele longevităţii… nutraceuticele – partea a X-a. Grăsimile şi homeostazia organismului

Conf. Dr. Farm. pr. Gabriela Vlăsceanu

Acizii graşi saturaţi au multe dezavantaje (pentru doze mici şi moderate este posibilă compensarea lor, însă în general prezintă riscuri crescute d...

14 aprilie 2022
DERMATO-COSMETICĂ | Ediţia 2 187 / 2019

Pielea – de la reper al frumuseţii la organ cu rol terapeutic

Prof. dr. farm. Doina Drăgănescu

Când privim pe cineva, cu siguranţă remarcăm, în afara acelor caracteristici specifice care ţin de alura persoanei, cum arată pielea acesteia. Culo...

25 aprilie 2019