Remedii din plante medicinale pentru gestionarea simptomelor de COVID-19 – studiu bazat pe chestionar în provincia Ain Temouchent

Introducere

COVID-19 a devenit o problemă majoră de sănătate publică la nivel global din cauza răspândirii rapide și a simptomelor severe, în special la persoanele cu afecțiuni cronice sau cu un sistem imunitar compromis. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a creat o platformă de date clinice privind COVID-19, pentru a permite statelor membre, în baza regulamentelor internaționale de sănătate, să partajeze date clinice despre cazurile suspecte sau confirmate de infecție cu SARS-CoV-2.

Absența unui vaccin eficient în primele etape ale pandemiei a stimulat cercetările privind utilizarea remediilor naturale pentru ameliorarea simptomelor. În această perioadă, medicina pe bază de plante, cunoscută sub denumirea de fitoterapie, a câștigat o atenție sporită⁽¹⁾.

Datorită costurilor reduse și accesibilității ridicate, o mare parte din populația Africii se bazează pe medicina tradițională, care utilizează plante, ierburi și produse de origine animală pentru tratarea diferitelor afecțiuni⁽²⁾.

Algeria deține un număr considerabil de specii de plante medicinale și aromatice utilizate pentru tratarea diverselor patologii, inclusiv a bolilor respiratorii⁽³⁾. Populația algeriană deține un bagaj vast de cunoștințe despre medicina pe bază de plante, beneficiind de diversitatea floristică a țării.

Materiale și metodă

Acest studiu etnobotanic a fost realizat la populația din provincia Ain Temouchent, utilizând un chestionar. Sondajul a fost realizat între ianuarie 2023 și martie 2023. Formularul de anchetă, redactat atât în limba arabă, cât și în limba franceză, a fost creat cu ajutorul Microsoft Word 2019, tipărit și distribuit persoanelor interesate să participe.

Subiecţii au fost informați cu privire la scopul studiului și și-au exprimat acordul verbal de a participa. Aceștia au avut posibilitatea de a se retrage în orice moment. Pentru a asigura confidențialitatea, nu au fost colectate date de identificare personală.

Deși unele răspunsuri la chestionar au făcut referire la copii afectați de COVID-19, nu au fost chestionați direct minori. Participanții adulți (părinți sau tutori) au raportat plantele medicinale utilizate pentru copiii lor.

Datele colectate au inclus informații referitoare la sex, vârstă, statut de fumător, antecedente de infecție cu COVID-19, statut vaccinal, spitalizare, utilizarea tratamentelor convenționale și plantele folosite în fitoterapie.

Obiectivele studiului au fost:

• Identificarea speciilor vegetale utilizate de populația din Ain Temouchent pentru prevenirea și tratarea COVID-19.
• Analizarea potențialului și eficacității plantelor medicinale.

Datele obținute au fost analizate utilizând Microsoft Excel 2019, variabilele cantitative fiind exprimate sub formă de N (număr de participanți) și procente (%).

Rezultate și discuție

Caracteristicile generale ale eșantionului

O prezentare generală a caracteristicilor eșantionului este inclusă în tabelul 1. Chestionarul a atras interesul ambelor sexe, însă participantele de sex feminin au fost predominante, reprezentând 66,43% din total. Acest rezultat este în concordanță cu datele raportate anterior, conform cărora în studiile de acest tip femeile sunt adesea mai bine reprezentate în eșantioanele de sondaj⁽⁴⁾.

Participanții au fost distribuiți pe diferite grupe de vârstă, cea mai numeroasă categorie fiind cea de 20-30 de ani (35,73%), urmată de grupa 30-40 de ani (20%). Cel mai redus interes a fost înregistrat în rândul persoanelor de 60 de ani și peste, care au reprezentat doar 8,57% dintre respondenți. Studii anterioare au evidențiat că rata de răspuns la chestionare tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă⁽⁵⁾.

Majoritatea respondenților (73,57%) s-au declarat nefumători, în timp ce 26,43% au raportat că fumează. Literatura de specialitate menționează că fumătorii sunt concentrați în special în țările cu venituri mici și medii, unde prevalența fumatului este mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor⁽⁶⁾. De asemenea, s-a observat o scădere a consumului de tutun asociată pandemiei, posibil determinată de preocupările legate de transmiterea SARS-CoV-2, de agravarea bolii și de reducerea interacțiunilor sociale⁽⁷⁾.

Dintre cei 140 de respondenți, 70,71% au confirmat că au contractat infecția cu SARS-CoV-2, în timp ce 29,29% nu au fost infectați. Studii anterioare au subliniat că mai mult de jumătate dintre cazurile de coronavirus pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome ușoare, sugerând că rata reală a infecției în acest sondaj ar putea fi subestimată⁽⁸⁾.

Rata de vaccinare în rândul participanților a fost scăzută, 80% declarându-se nevaccinați și doar 20% vaccinați. Astfel de tendințe au fost asociate cu fenomenul larg răspândit al ezitării față de vaccin, alimentat de temeri privind eficacitatea, posibilele reacții adverse și nivelul ridicat de anxietate reflectat în tendințele de căutare online⁽⁹⁾.

În ceea ce privește spitalizarea, 78,57% dintre respondenți au raportat că nu au necesitat internare, comparativ cu 21,43% care au avut nevoie de spitalizare. Acest aspect sugerează că numeroase cazuri au putut fi gestionate la domiciliu. Pandemia a determinat transformări importante ale serviciilor medicale, incluzând modificări ale protocoalelor spitalicești și ale comportamentului personalului medical, amplificate de teama pacienților față de mediul spitalicesc⁽¹⁰⁾.

Dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2, majoritatea (53,57%) au utilizat o combinație de tratamente convenționale și fitoterapie, 25,71% s-au bazat exclusiv pe fitoterapie, iar 20,72% au apelat doar la tratamente convenționale. Literatura de specialitate menționează că participanții care au utilizat concomitent medicamente convenționale și remedii neconvenționale, precum plantele și produsele fitoterapice, sau care au folosit exclusiv tratamente convenționale au raportat apariția mai multor reacții adverse. În schimb, cei care au utilizat exclusiv remedii neconvenționale nu au semnalat efecte secundare, subliniind astfel potențialul acestora în managementul infecției cu coronavirus⁽¹¹⁾.

Plante medicinale utilizate împotriva COVID-19

Studiul a evidențiat că participanții au utilizat aproximativ 13 plante medicinale pentru managementul COVID-19 (Figura 1):

• Citrus (Citrus limon, Citrus aurantiifolia, Citrus sinensis)

Speciile de citrice au fost cel mai frecvent utilizate, cu o rată de utilizare de 72%. S-a sugerat că acestea pot preveni leziunile celulare în stadiile incipiente ale infecției cu SARS-CoV-2⁽¹²⁾.

• Origanum vulgare

A doua cea mai utilizată plantă, cu o rată de 60%. Uleiurile esențiale de Origanum vulgare au demonstrat capacitatea de a distruge bacteriile și de a încetini rata de multiplicare a acestora⁽¹³⁾.

• Syzygium aromaticum

Clasată pe locul al treilea, cu o utilizare de 55%. Tradițional folosită în afecțiuni respiratorii, Syzygium aromaticum prezintă proprietăți de eliminare a infecțiilor microbiene (virale și bacteriene) și de reducere a inflamației⁽¹⁴⁾.

• Zingiber officinale

Utilizat de 41% dintre participanți. Un studiu nu a raportat efecte semnificative asupra nivelului de oxigen sau reglării temperaturii corporale, dar a indicat reducerea infiltratului pulmonar la pacienții cu coronavirus⁽¹⁵⁾.

• Ulei de măsline

De asemenea, utilizat de 41%. Compușii săi au fost asociați cu ameliorarea simptomelor la pacienții infectați cu coronavirus⁽¹⁶⁾.

• Trachyspermum ammi

Utilizat de 36% dintre participanți. Extractele acestei plante au demonstrat eficacitate împotriva infecțiilor faringiene cauzate de microbi și virusuri⁽¹⁷⁾.

• Artemisia

Folosită de 34%. Extractul de Artemisia (artemisinină și derivați) inhibă coronavirusul și reduce nivelurile de interleukine⁽¹⁸⁾.

• Mentha spicata

Utilizată de 28%. Extractele din frunzele diferitelor specii de mentă au demonstrat capacitatea de a suprima replicarea SARS-CoV-2⁽¹⁹⁾.

• Eucalyptus

Utilizat de 25%, fiind intens discutat pe rețelele sociale în timpul pandemiei. Compușii bioactivi ai eucaliptului, în special eucaliptolul, au prezentat potențial ca inhibitori împotriva SARS-CoV-2⁽²⁰⁾. În Algeria, arderea frunzelor de eucalipt era considerată o metodă de sterilizare a mediului și de prevenire a răspândirii virusului.

• Verbena

Utilizată de 12%. Verbenalina, un compus activ esențial, contribuie la tratamentul leziunilor pulmonare prin perturbarea căilor de semnalizare care conduc la inhibarea reacțiilor inflamatorii, ceea ce o face relevantă în tratamentul coronavirusului⁽²¹⁾.

• Nigella sativa

Utilizată de 10%. Capacitatea sa de a întrerupe ciclul de replicare virală, de a neutraliza radicalii liberi nocivi și de a modula răspunsurile imune o face o alegere bună în managementul simptomelor de COVID-19⁽²²⁾.

• Salvia rosmarinus

Utilizată de 8%. Acidul rozmarinic din această specie reduce inflamația și combate radicalii liberi asociați infecției cu SARS-CoV-2, putând inhiba furtuna de citokine⁽²³⁾.

• Saussurea costus

Cel mai puțin utilizată plantă, cu o rată de 6%. Dintre cele 69 de compuși identificați în Saussurea costus, 12 au demonstrat activitate împotriva coronavirusului⁽²⁴⁾.

• Miere naturală

În plus, 48% dintre participanți au utilizat miere naturală, cunoscută pentru capacitatea de a fortifica sistemul imunitar și pentru proprietățile sale antivirale⁽²⁵⁾.

Concluzii

Studiul a urmărit identificarea plantelor medicinale utilizate de populația din Ain Temouchent în scop preventiv sau terapeutic. Rezultatele au arătat că 25,71% dintre participanți au folosit exclusiv fitoterapia, iar 53,57% au combinat tratamentul convențional cu fitoterapia. Au fost identificate 13 plante, în ordinea frecvenței utilizării: Citrus, Origanum vulgare, Syzygium aromaticum, Zingiber officinale (ulei de măsline), Trachyspermum ammi, Artemisia, Mentha spicata, Eucalyptus, Verbena, Nigella sativa, Salvia rosmarinus și Saussurea costus. În plus, 48% dintre respondenți au declarat că au utilizat miere naturală pentru ameliorarea simptomelor asociate COVID-19.

Autor corespondent: Mohamed Haddouche E-mail: mohamedhaddouche240@gmail.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.