Implicaţii psihosomatice ale sarcinii la adolescente în Maternitatea „Bucur”
Psihosomatics aspects of teenage pregnancies in ”Bucur” Maternity
Abstract
Our country reports one of the highest incidence in Europe of teenage pregnancy, the official incidence being about 39.7 per 1,000 live births. This is correlated with rural socioeconomic status and poor education and disorganized family environment. The retrospective study conducted between 2013-2015 in ”Bucur” Maternity revealed an incidence of teenage pregnancy (12-18 years) of 3.86%, most young women living in rural areas. None of these patients received prenatal care in pregnancy. Most of these pregnant women came from rural areas and only 2 of them were enrolled in school. We noted that in 5 cases patients presented stillbirth. The way of birth registered a high incidence of caesarean section (62%) in the majority of situations due to fetal dystocia. In psychosocial terms, motherhood that occures at very young ages can have a negative effect on women due to school dropout, high probability of living in poverty and unemployment. At the same time, children from minor mothers are more likely to become teenage parents themselves.Keywords
prenatal careteenagecaesarean deliveryRezumat
Ţara noastră se confruntă cu o incidenţă printre cele mai mari în Europa a sarcinii în rândul adolescentelor, cifrele oficiale fiind de 39,7 la 1000 de naşteri. Aceasta se corelează cu mediul rural, statusul socioeconomic şi educaţional precar, nivelul redus de şcolarizare, mediul familial dezorganizat. Studiul retrospectiv efectuat în Maternitatea „Bucur” între anii 2013 şi 2015 a relevat o incidenţă a sarcinilor la adolescente (12-18 ani) de 3,86%, majoritatea tinerelor provenind din mediul rural. Dintre aceste paciente, niciuna nu a beneficiat de dispensarizare a sarcinii. Majoritatea acestor gravide proveneau din mediul rural şi doar două erau şcolarizate. Menţionăm că în cinci cazuri pacientele au născut feţi morţi. Modalitatea de naştere a presupus o incidenţă mare a operaţiei cezariene (62%) în majoritatea situaţiilor, din cauza distociilor osoase sau fetale. Din punct de vedere psihosocial, maternitatea survenită la vârste foarte tinere poate avea un efect negativ asupra mamelor, din cauza abandonului şcolar, a probabilităţii mari de a trăi în sărăcie şi a şomajului. De asemenea, copiii proveniţi din mame minore sunt mai susceptibili de a deveni la rândul lor părinţi în adolescenţă.Cuvinte Cheie
dispensarizarea sarciniiadolescenteoperaţie cezarianăŢara noastră se confruntă cu o incidenţă printre cele mai mari în Europa a sarcinii în rândul adolescentelor, cifrele oficiale fiind de 39,7 la 1000 de naşteri. Aceasta se corelează cu mediul rural, statusul socioeconomic şi educaţional precar, nivelul redus de şcolarizare, mediul familial dezorganizat.
Studiul retrospectiv efectuat în Maternitatea „Bucur” între anii 2013 şi 2015 a relevat o incidenţă a sarcinilor la adolescente (12-18 ani) de 3,86%, majoritatea tinerelor provenind din mediul rural. Dintre aceste paciente, niciuna nu a beneficiat de dispensarizare a sarcinii. Majoritatea acestor gravide proveneau din mediul rural şi doar două erau şcolarizate. Menţionăm că în cinci cazuri pacientele au născut feţi morţi. Modalitatea de naştere a presupus o incidenţă mare a operaţiei cezariene (62%) în majoritatea situaţiilor, din cauza distociilor osoase sau fetale.
Din punct de vedere psihosocial, maternitatea survenită la vârste foarte tinere poate avea un efect negativ asupra mamelor, din cauza abandonului şcolar, a probabilităţii mari de a trăi în sărăcie şi a şomajului. De asemenea, copiii proveniţi din mame minore sunt mai susceptibili de a deveni la rândul lor părinţi în adolescenţă.
Sarcina la adolescente (cu un interval de vârstă de 12-18 ani) reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate publică. Deşi, pe plan european, sarcinile minorelor sunt, statistic, în scădere, în România prevalenţa lor se menţine încă destul de ridicată. Acest lucru se poate explica prin faptul că vârsta debutului activităţii sexuale şi vârsta menarhei sunt în scădere, un alt factor fiind lipsa de educaţie sexuală şi contraceptivă. Din figura 1 putem observa faptul că România se află pe locul al doilea în Europa în ceea ce priveşte incidenţa sarcinilor la adolescente (MC Cook, Cameron, 2015).

Obiectiv
Studiul de faţă urmăreşte aspectele psihosociale materne ale sarcinii la adolescentele din Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” - Maternitatea „Bucur”, pe o perioadă de trei ani, 2013-2015.
Material şi metodă
Studiu retrospectiv efectuat în Maternitatea „Bucur” între anii 2013 şi 2015, lotul de studiu fiind reprezentat de paciente adolescente (12-18 ani). Au fost studiaţi următorii parametri: vârsta, mediul din care provin (urban/rural), gradul de educaţie, consumul de substanţe nocive (tutun, droguri), gestitatea, paritatea, îngrijirea prenatală (investigate/neinvestigate), calea de naştere, complicaţiile sarcinii (HTA, anemie, DPPNI, RCIU, oligoamnios, naştere prematură, făt mort antepartum), complicaţiile travaliului (prolaps de cordon, distocie de dilataţie, suferinţă fetală acută, eclampsie), evaluarea stării fătului prin IA, sexul şi greutatea feţilor la naştere.
Rezultate
Studiul retrospectiv efectuat în Maternitatea „Bucur” între anii 2013 şi 2015 a relevat o incidenţă a sarcinilor la adolescente (12-18 ani) de 4%, majoritatea tinerelor provenind din mediul rural. S-a înregistrat un număr de 227 de paciente minore din totalul de 5557 de femei care au născut între 2013 şi 2015 în Maternitatea „Bucur” (figura 2). Dintre cele 227 de gravide, 127 (56%) proveneau din mediul rural, respectiv 100 (44%) din mediul urban (figura 3).


În lotul studiat, analizând vârsta la care a survenit naşterea, se observă un debut timpuriu al activităţii sexuale (figura 4).

Majoritatea minorelor sunt la prima sarcină, dar lipsa de educaţie sexuală şi contraceptivă este dovedită de numărul mare al minorelor care se află la a doua (35 de minore - 16%), a treia (10 minore - 4%) şi chiar la a patra sarcină (4 paciente - 2%). În ceea ce priveşte naşterea, un număr de 197 (87%) de minore nu au născut niciodată (sunt primipare), 26 (11%) dintre ele erau la a doua naştere, iar 4 (2%) paciente se aflau deja la a treia naştere (figurile 5 şi 6).


Modalitatea naşterii a presupus o incidenţă mare a operaţiei cezariene (62%) în majoritatea situaţiilor, din cauza distociilor osoase sau fetale (figura 7). Dintre cele 112 paciente care au născut prin operaţie cezariană, 10 (9%) se aflau deja la a doua cezariană, iar una la a treia cezariană (1%) (figura 8).


Sarcina la minore este asociată cu un nivel scăzut de trai şi de educaţie. Cele mai multe provin din familii dezorganizate, fără un sprijin educaţional şi afectiv din partea părinţilor, de foarte multe ori gravidele nefiind şcolarizate, existând chiar cazuri de minore fără nicio clasă, care nu ştiu să scrie sau să citească.
Cele mai multe paciente minore au provenit din mediul rural, fără a beneficia de sprijin educaţional adecvat.
Din lotul de paciente monitorizate, doar două adolescente erau înscrise la şcoală (figura 9).

Alte aspecte sociale negative sunt cele educaţionale (multe dintre ele nu au nicio calificare), minorele au şanse mai mari de a fi respinse la angajare şi de a trăi în sărăcie, foarte multe dintre ele se află într-un conflict familial şi sunt „mame singure”, copiii mamelor adolescente fiind mai susceptibili de a deveni ei înşişi părinţi adolescenţi.
Gravidele la o vârstă fragedă se pot confrunta cu evenimente care le afectează nu doar integritatea fizică sau psihică, ci şi cea socială, educaţională sau financiară. Una dintre probleme o reprezintă faptul că nu apelează la ajutor medical specializat în timpul sarcinii, nu fac investigaţii pe parcursul ei sau consumă substanţe nocive, precum alcool, tutun sau droguri.
În ceea ce priveşte consumul de substanţe nocive, 25 de adolescente erau fumătoare, opt consumau alcool, iar una consuma droguri (figura 10).

Dintre cele 227 de minore care au născut între anii 2013 şi 2015 în Maternitatea „Bucur”, doar două au efectuat investigaţii minime în timpul sarcinii, restul fiind neinvestigate (figura 11).

Naşterea la vârste mici implică şi complicaţii din punct de vedere social, deseori minorele fiind criticate de societate pentru lipsa lor de responsabilitate, fapt care generează îndepărtarea de prieteni şi evitarea oricăror ocazii de socializare.
Aceasta constituie o perioadă de risc major atât pentru mamă, cât şi pentru făt, printre complicaţiile care pot surveni fiind cuprinse preeclampsia, eclampsia, restricţia de creştere intrauterină, naşterea prematură şi morbidităţi perinatale, precum sindromul de detresă respiratorie, icterul sau mortalitatea neonatală.
Astfel, aproape jumătate (42%) dintre mamele adolescente au dezvoltat anemie feriprivă pe parcursul sarcinii (figura 12).

Mai mult, tinerele sunt expuse riscului de a dezvolta hipertensiune indusă de sarcină sau preeclampsie. Din punctul de vedere al implicaţiilor psihologice, adolescentele au un risc mai mare de a dezvolta depresie postnatală sau alte tulburări post-partum.
Trei sarcini au fost depistate cu HTA asociată sarcinii şi 34 de minore au născut prematur (figura 13, figura 14).


În ceea ce priveşte starea fătului la naştere, s-a constatat un număr de cinci feţi care au decedat antepartum (figura 15).

De asemenea, pe parcursul sarcinii, trei paciente au dezvoltat oligoamnios, doi feţi au prezentat restricţie de creştere intrauterină, iar două naşteri s-au complicat cu decolare prematură de placentă normal inserată (figura 16).

Aproximativ jumătate dintre sarcinile minorelor au prezentat anomalii ale cordonului ombilical: 50 - circulară (22%), 42 au avut cordon scurt (19%), iar cinci au fost depistate cu nod adevărat de cordon (2%) (figura 17).

Complicaţiile din travaliu au fost reprezentate de: suferinţă fetală acută (8%) obiectivată prin anomalii de ritm ale cordului fetal şi prezenţa meconiului în lichidul amniotic, prolabarea cordonului ombilical (1%), distocia de dilataţie (4%) şi eclampsia (0,2%) (figura 18).

Am evaluat, de asemenea, starea feţilor folosind IA, majoritatea având IA 9 (127 de nou-născuţi) (figura 19), greutatea la naştere (figura 20) şi sexul nou-născuţilor (figura 21).



În ceea ce priveşte greutatea la naştere şi sexul feţilor, majoritatea au avut între 2500 şi 3500 g şi cei mai mulţi au fost de sex masculin.
Discuţii
Sprijinul social insuficient (lipsa sprijinului din partea familiei sau a tatălui copilului) poate afecta psihicul adolescentei (instalându-se frica, izolarea, depresia) şi compromite reintegrarea în societate. Un alt risc îl reprezintă acela al abandonului şcolar sau, mai grav, al părăsirii copilului (Lanzi Bert Jacobs, 2009).
De asemenea, menţionăm că şi în cazul lotului studiat am constatat faptul că două adolescente au abandonat copiii.
În scopul prevenirii sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor, precum şi al păstrării sănătăţii fizice şi psihice, este nevoie de o strategie complexă, bazată pe câteva elemente esenţiale.
- Abordarea în cadrul educaţiei a acelor teme sociale care îi vizează pe tineri (educaţie sexuală, consumul substanţelor nocive - tutun, alcool, droguri).
- Educaţie sexuală şi acces la informaţii privind contracepţia (Whitworth, Cockerill, 2013).
-
Îmbunătăţirea condiţiilor sociale prin asigurarea unui loc de muncă, în mod deosebit în cazul familiilor adolescenţilor care trăiesc în zone defavorizate. Programe de dezvoltare a tinerilor, în speţă a adolescenţilor, care să-i implice şi pe membrii familiei. Deosebit de eficientă s-a dovedit a fi combinarea următoarelor elemente:
- Sprijin pentru tinerii dornici să înveţe.
- Implicarea părinţilor.
- Activităţi extraşcolare şi de voluntariat.
- Sprijin pentru cei care provin din familii dezorganizate sau conflictuale.
În cazul în care tinerele ajung în situaţia de a fi însărcinate, este deosebit de important ca ele să nu fie marginalizate. Este important ca, odată devenite mame, să fie tratate cu respect, să fie ajutate să-şi recapete încrederea în forţele proprii şi încrederea că pot deveni părinţi buni.
Este important ca tinerii taţi să fie conştienţi de importanţa lor şi să fie determinaţi să urmeze cursuri de educaţie parentală (National Institute for Health and Care Excellence, 2010). Tinerele mame au nevoie de consiliere în domeniul contraceptiv, pentru a evita repetarea unei sarcini la scurt timp după prima. În aceeaşi măsură, este foarte util sprijinul acordat adolescentelor care doresc să-şi continue studiile.
Care ar putea fi contribuţia ginecologului?
În cazul în care adolescenta se prezintă la cabinet, este important ca medicul ginecolog să aloce mai mult timp acestui caz, fiind o pacientă dintr-o categorie specială.
În primul rând, pacienta va fi informată asupra bolilor cu transmitere sexuală şi a riscurilor pe care le reprezintă acestea pentru sănătatea pacientei. Apoi va fi consiliată în ceea ce priveşte metodele contraceptive. I se vor prezenta de asemenea şi aspectele negative pe care le implică o sarcină la vârste fragede (Family Nurse Partnership National Unit, 2012).
Atât timp cât pacientele nu vor beneficia de contracepţie, este foarte probabil să fie afectate atât din punct de vedere fizic, cât şi mintal.
În scopul păstrării stării de sănătate a pacientelor adolescente, este esenţială consilierea contraceptivă profesionistă acordată şi fără consimţământul părinţilor (Baird, Porter, 2011).
Concluzii
România se confruntă cu o incidenţă printre cele mai mari în Europa a sarcinii în rândul adolescentelor, cifrele oficiale fiind de 39,7 la 1000 de naşteri. Aceasta se corelează cu mediul rural, statusul socioeconomic şi educaţional precar, nivelul redus de şcolarizare, mediul familial dezorganizat. Studiul retrospectiv efectuat în Maternitatea „Bucur” între anii 2013 şi 2015 a relevat o incidenţă a sarcinilor la adolescente (12-18 ani) de 3,86%, majoritatea tinerelor provenind din mediul rural.
Dintre aceste paciente, niciuna nu a beneficiat de dispensarizare a sarcinii. Majoritatea acestor gravide erau neşcolarizate. Menţionăm că în cinci cazuri pacientele au născut feţi morţi. Modalitatea de naştere a presupus o incidenţă mare a operaţiei cezariene (62%) în majoritatea situaţiilor, din cauza distociilor osoase sau fetale.
Din punct de vedere psihosocial, maternitatea survenită la vârste foarte tinere poate avea un efect negativ asupra mamelor, din cauza abandonului şcolar, a probabilităţii mari de a trăi în sărăcie, precum şi a şomajului. De asemenea, copiii proveniţi din mame minore sunt mai susceptibili de a deveni la rândul lor părinţi în adolescenţă.
Bibliografie
1. Cook SMC Cameron ST. Social issues of teenage pregnancy. Obstet gynaecol reproduct med, 2015;25(9):243-8.
2. Lanzi RG, Bert SC, Jacobs BK. Depression among a sample of first time adolescent and adult mothers. J Child Adolesc Psychiatr Nurs, 2009;22:194e202.
3. Whitworth M, Cockerill R. Antenatal management of teenage pregnancy obstetrics. Obstet Gynaecol Reproduct Med, 2010;20(11):323-8.
4. Rădulescu L, Munteanu O, Rădulescu MI, Cîrstoiu MM. Implicaţii şi consecinţe ale sarcinii la adolescente. Ginecologia.ro, 2014;2(4):6-11.
5. National Institute for Health and Care Excellence. Pregnancy and complex social factors: a model for service provision for pregnant women with complex social factors, 2010. http://www.nice.org.uk/nicemedia/live/13167/50861/50861.pdf
6. Family Nurse Partnership National Unit. Family nurse partnership evidences summary leaflet, 2012. https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/215542/dh_128008.pdf
7. Baird AS, Porter CC. Teenage pregnancy: Strategies for prevention. Obstet Gynaecol Reproduct Med, 2014;24(9):266-73.
8. Luchian B, Costoiu L, Constantin A, Neagu C. Contracepţia la adolescente - o provocare. Ginecologia.ro, 2014;2(4):18-20.