Practică bazată pe dovezi. Cercetare şi leadership

Asistenţii medicali şi moaşele sunt în prezent recunoscuţi la nivel global ca membri esenţiali ai echipelor medicale multidisciplinare, cu competenţe în acordarea îngrijirilor de sănătate, creşterea siguranţei pacienţilor şi a calităţii îngrijirilor, desfăşurarea de programe de educaţie pentru sănătate, sprijinirea pa­cienţilor şi oferirea abilităţilor de autoîngrijire, promovarea unei îmbătrâniri sănătoase, facilitarea accesului la servicii de sănătate de calitate.
Practicile bazate pe dovezi sunt utilizate în luarea deciziilor legate de îngrijire. Furnizarea îngrijirilor medicale bazate pe dovezi înseamnă încorporarea celor mai bune cercetări disponibile, a opiniei specialiştilor şi a propriei experienţe, ţinând cont de caracteristicile specifice pacientului (Sackett). Cunoştinţele trebuie să fie facilitate prin mijloace educaţionale, de cercetare, de leadership şi de acces la sursele de dovezi. În acest scop, s-a înfiinţat, în 2010, în cadrul OAMGMAMR - filiala Bucureşti, Romanian Centre for Nursing Research. A Joanna Briggs Institute Centre of Excellence, primul centru de cercetare în nursing din România.
 

În ultimele decenii suntem martorii unor schimbări majore: scăderea natalităţii şi o continuă îmbătrânire a populaţiei, creşterea ratei bolilor non-transmisibile, creşterea riscurilor legate de noi agenţii infecţioşi, ca urmare a utilizării nejudicioase a antibioticelor, creşterea riscurilor corelate cu mediul de viaţă şi de muncă, impactul noilor tehnologii şi, nu în ultimul rând, creşterea aşteptărilor populaţiei pentru servicii de sănătate de calitate, acesta fiind contextul mondial în care se trasează noile dimensiuni ale practicii medicale.
Rezolvarea acestor probleme necesită implicarea tuturor factorilor de decizie şi a tuturor profesioniştilor din domeniile de sănătate şi domeniul social pentru:

• regândirea furnizării îngrijirilor de sănătate, punându-se accent pe prevenirea bolilor, promovarea sănătăţii, schimbarea graduală dinspre îngrijirile oferite în cadrul instituţiilor medicale înspre cele oferite în comunitate;
• realizarea noilor modele de educaţie pentru sănătate cu scopul de a sprijini oamenii să rămână cât mai mult posibil sănătoşi şi independenţi;
• recunoaşterea pacienţilor ca fiind parteneri pentru propria lor îngrijire şi extinderea propriei îngrijiri medicale îndrumate;
• utilizarea soluţiilor bazate pe comunitate, cu accent pe asistenţă medicală primară eficientă;
• utilizarea pe scară cât mai largă a inovaţiilor, extinderea utilizării tehnologiilor pentru comunicare, sprijin decizional şi asistenţă medicală la distanţă (de exemplu, pacienţii cu boli cronice care-şi monitorizează propria stare de sănătate şi care discută online cu personalul medical specializat despre rezultate şi măsuri);
• colaborarea interprofesională pentru educaţie pentru sănătate, practici medicale bazate pe dovezi şi cercetare;
• implementarea utilizării bunelor practici şi a leadershipului clinic în practica profesională a asistenţilor medicali şi a moaşelor;
• diminuarea dezechilibrelor create de migraţie şi de lipsa forţei de muncă din sănătate.

În 1998, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a dezvoltat o strategie cu privire la asistenţa medicală în sprijinul realizării obiectivelor programului european „Sănătatea pentru toţi”, strategie centrată pe rolul asistenţilor medicali şi al moaşelor în sistemele de sănătate (Declaraţia de la Viena). În anul 2000, prin „Declaraţia de la München”, asistenţii medicali şi moaşele devin „o forţă pentru sănătate” (a doua declaraţie de politici a OMS despre asistenţa medicală şi obstetrică în regiune). S-a dorit o creştere a competenţelor şi rolului asistenţilor medicali generalişti prin prevederile Directivelor europene 2005/36/CE şi 2013/55/CE, iar prin programul „Sănătatea 2020”, adoptat în septembrie 2012, s-a realizat un cadru european de politici pentru sănătate şi bunăstare, care subliniază rolul-cheie pe care asistenţii medicali şi moaşele îl au în eforturile societăţii de a face faţă provocărilor din sănătatea publică, în asigurarea accesului la serviciile de sănătate şi a continuităţii îngrijirii medicale, precum şi în respectarea drepturilor omului şi acoperirea nevoilor în schimbare.
Asistenţii medicali şi moaşele sunt profesioniştii care formează cel mai mare grup din domeniul sănătăţii din lume, prin urmare ei trebuie să înţeleagă factorii sociali determinanţi ai sănătăţii şi să utilizeze principiile şi practicile din sănătatea publică. Acestea sunt argumente pentru ca asistenţii medicali şi moaşele să fie formaţi ca specialişti în sănătatea publică şi să lucreze alături de alţi specialişti în domeniu. Utilizarea celor mai bune dovezi în furnizarea îngrijirilor de sănătate înseamnă acces la sursele de dovezi şi, implicit, cercetare şi leadership clinic. „Cercetarea reprezintă principala modalitate prin care noi cunoştinţe sunt descoperite şi aduse în practică, pentru a îmbunătăţi îngrijirile medicale oferite de asistenţii medicali. Aceste cunoştinţe devin parte a bazei ştiinţifice pentru practică şi pot fi utilizate pentru a valida intervenţii” (Potter, Perry, Ross-Kerr & Wood 2010, p. 80).

În funcţie de modelul de cercetare în îngrijirile de sănătate, este posibil ca utilizarea perspectivelor şi opiniilor asistenţilor medicali, moaşelor şi pacienţilor să remodeleze întregul sistem de sănătate. Cercetarea are potenţialul de a îmbunătăţi şi de a mări încrederea publică în asistenţa medicală şi de a îmbunătăţi în esenţă întregul sistem de sănătate, care să genereze continuu o bogată sursă pentru practicile bazate pe dovezi şi o tradiţie puternică de abilităţi analitice. Este important să promovezi cercetarea care oferă o abordare multidisciplinară, incluzând toţi specialiştii din sănătate. Practicile care pun în aplicare cele mai bune cercetări disponibile pot introduce moduri inovatoare de îmbunătăţire a siguranţei pacienţilor şi de promovare a serviciilor de îngrijiri de sănătate. 
În România, cercetarea trebuie utilizată pentru a stabili strategiile şi politicile din sănătate, pentru a îmbunătăţi accesul la îngrijiri de sănătate de calitate, continuitatea îngrijirii pacienţilor, asigurarea asistenţei medicale holistice.
Paşii esenţiali în practica bazată pe dovezi sunt:

• transformarea informaţiilor necesare în întrebări adecvate (formularea problemei);
• găsirea celor mai bune dovezi care să răspundă la aceste întrebări;
• evaluarea critică a dovezilor în vederea determinării validităţii (cât de conformă este cu realitatea) şi utilităţii (aplicabilitatea clinică);
• implementarea rezultatelor în practică;
• evaluarea performanţei (Sackett & Haynes, 1995).

Din dorinţa de a implementa cele mai bune dovezi în practica asistenţilor medicali şi a moaşelor din România, în anul 2010, OAMGMAMR – filiala Bucureşti a aplicat şi a devenit centru colaborator al celui mai recunoscut lider mondial în Evidence-Based Health Care, Joanna Briggs Institute (JBI). A luat astfel fiinţă The Romanian Centre for Nursing Research. A Joanna Briggs Institute Centre of Excellence. Un grup de asistenţi medicali şi moaşe din conducerea OAMGMAMR - filiala Bucureşti, împreună cu doi experţi formaţi deja în Australia, un medic de sănătate publică şi un psiholog, au format structura de conducere şi şi-au asumat rolul de deschizători de drumuri în utilizarea celor mai bune dovezi în practica asistenţilor medicali şi a moaşelor.
JBI a fost înfiinţat în 1996 în Adelaide, Australia de Sud, ca institut de cercetare non-profit, implicat în dezvoltarea, promovarea şi susţinerea îngrijirilor de sănătate bazate pe dovezi, iar în prezent numără, în întreaga lume, peste 80 de centre colaboratoare, centre afiliate şi grupuri colaboratoare. Universităţi din 47 de ţări se numără printre membri şi peste şapte mii de profesionişti din domeniul medical sunt abonaţi la baza de date a institutului.
„A pune la dispoziţie informaţia corectă celor care creează politicile de sănătate şi celor care oferă îngrijiri de sănătate este un lucru fundamental pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi a rezultatelor acestora” (Pearson & Jordan, 2010).
JBI este sediul a numeroase instituţii şi societăţi.

• Joanna Briggs Collaboration (JBC) coordonează activitatea tuturor centrelor afiliate.
• Fundaţia „Joanna Briggs” finanţează proiecte care sprijină profesioniştii din sănătate din comunităţile sărace şi dezavantajate să îşi dezvolte abilităţile în furnizarea de îngrijiri bazate pe dovezi. 
• Grupurile de cercetare Cochrane furnizează rezultatele cercetărilor relevante în îngrijirile de sănătate, pentru asistenţi medicali, moaşe, asistenţi sociali, pacienţi, familii şi comunitate.
• Subgrupul de proces şi implementare a metodelor Campbell este un grup restrâns de cercetători din întreaga lume, cu interes şi expertiză în revizuirile sistematice, care abordează influenţa proceselor de implementare în raport cu rezultatele aşteptate sau observate. 
• International Journal of Nursing Practice cuprinde lucrări ştiinţifice originale care susţin dezvoltarea nursingului, atât ca profesie, cât şi ca disciplină academică. 
• Jurnalul Internaţional de Medicină Bazată pe Dovezi publică lucrări ştiinţifice referitoare la sintezele, transferul şi utilizarea dovezilor în practica multidisciplinară de îngrijire a sănătăţii.
• Viziunea JBI este de a dovedi că bunele practici contribuie la procesul de luare a deciziilor, considerând că acest lucru va conduce la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei la nivel mondial, prin oferirea de îngrijiri de sănătate susţinute de cele mai bune dovezi disponibile.
• Misiunea JBI este de a facilita, prin calitatea sa de lider la nivel internaţional, medicina bazată pe dovezi, ca practică globală pentru traducerea, transferul şi utilizarea dovezilor, a fezabilităţii, oportunităţii, raţionale şi efective, a practicilor de îngrijiri de sănătate.

În primii ani de activitate, centrul din România a avut ca obiectiv traducerea bazei de date, puse la dispoziţie gratuit de JBC, întrucât s-a constatat că pentru mulţi asistenţi medicali şi moaşe materialele în limba engleză reprezintă o adevărată barieră, iar încercarea de a le implementa ca atare ar fi însemnat un eşec.
Au fost traduse 669 de Evidence Best Practices (EBP), 865 de Evidence Syinthesis (ES) şi 55 de Comprehensive Information Sheet (CIS).
În paralel, a fost pregătit, prin Comprehensive Systematic Review (CSR) Training Program, primul grup de asistenţi medicali şi moaşe, care să poată dezvolta, conduce şi raporta review-uri sistematice, utilizând software-urile JBI SUMARI.
Începând cu 2016, membrii centrului au demarat primele cercetări în două mari domenii de interes:

• managementul durerii acute;
• prevenirea şi evaluarea riscului pacientului; utilizarea instrumentelor standardizate pentru evaluarea riscurilor de cădere, managementul escarelor şi malnutriţie.

A fost continuată şi activitatea de organizare a trainingurilor specifice (CSR), obiectivul fiind atragerea asistenţilor medicali licenţiaţi, cu studii postuniversitare şi studii doctorale, dar şi a psihologilor, sociologilor, statisticieni etc., interesaţi de domeniul îngrijirilor de sănătate.
În februarie 2017 a fost depus primul Systematic Review Protocol: „The effectiveness of pain management educational interventions on nurses’ knowledge and attitudes regarding postoperative pain management: a systematic review protocol”.
Până la finele anului urmează să fie depus şi cel de-al doilea, având ca temă „Managementul escarelor”.  Doina Carmen