OBSTETRICĂ

Infecţia congenitală cu citomegalovirus - prezentare de caz -

Data publicării: 15 Martie 2013
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Gine.1.1.2013.5101

Abstract

Cytomegalovirus is an ubiquitous agent that infects people of all ages sexes and social status. Most infections with CMV are asymptomatic but the virus can cause serious and even life threatening disease in newborns and the fetus(1). Infection with CMV is common worldwide and it is the most frequent congenital infection(2), 1% of all newborns in the USA are congenitally infected. Both primary and recurrent infection of the mother can be passed to the fetus however transmission rates are much higher in primary infected mothers 40% rather than recurrent infection that get passed over only 1%(2). CMV infection can be transmitted from mother to infant in the perinatal period through cervicovaginal secretion in the moment of delivery or by ingesting infested human milk after birth(1,2). Our poster presents a case of congenital CMV infection in a full term, small for gestational age newborn, born naturally from a mother that was not screened for TORCH infections. The patient is a baby girl that presented immediately after birth with colestatic look-alike jaundice, lesions of purpura and petechiae on the skin and was immediately transferred to our NICU with clinical signs of congenital pneumonia. Also hepato-splenomegaly is present. 
 

Keywords
CMV infectioncongenital infectionganciclovirhepato-splenomegalyintracranial calcificationschorioretinitisdeafness

Rezumat

Citomegalovirusul (CMV) este un agent ubicuitar, care infectează persoane de toate vârstele, sexele şi statuturile sociale. Majoritatea infecţiilor cu CMV sunt asimptomatice, dar virusul poate determina infecţii agresive şi chiar ameninţăt oare de viaţă la nou-născut şi făt(1). Infecţia cu CMV este cea mai frecventă infecţie congenitală, 1% din toţi nou-născuţii din SUA prezintă infecţie congenitală(2). Atât infecţia primară, cât şi cea recurentă a femeii însărcinate pot fi transmise mai departe către făt, însă rata de transmitere este mult mai mare în cazul femeilor care prezintă pe parcursul sarcinii primo-infecţie (40% rata de transmitere) faţă de reinfecţie, care este transmisă fătului în proporţie de doar 1%(2). Infecţia cu CMV poate fi transmisă de la mamă la făt în perioada perinatală prin intermediul secreţiei cervico-vaginale în momentul naşterii sau prin ingestia de lapte matern după naştere(1,2). Lucrarea de faţă prezintă un caz de infecţie congenitală cu CMV la un nou-născut prematur, cu restricţie de creştere intrauterină, născut pe cale naturală, dintr-o mamă care nu a efectuat screening pentru infecţiile TORCH pe parcursul sarcinii. Pacientul este o fetiţă, cu restricţie de creştere intrauterină, născută prematur (VG = 35 săptămâni), pe cale naturală, care a prezentat, de la naştere, icter cu aspect verdinic, leziuni de purpură şi peteşii şi care a fost transferată în Secţia de Terapie Intensivă Neonatală a Spitalului ”Prof. Dr. Panait Sîrbu” la câteva ore după naştere, dintr-o maternitate din provincie, instabilă cardio-respirator, cu semne clinice de pneumonie congenitală. La internare prezenta deja stare septică şi hepato-splenomegalie importantă.
 
Cuvinte Cheie
citomegalovirusinfecţie congenitalăhepatităganciclovircalcificări intracerebralecorioretinităsurditate

Prezentarea cazului

Nou-născut prematur, de sex feminin, născut pe cale naturală, vârstă de gestaţie 35 de săptămâni, cu restricţie de creştere intrauterină, greutate la naştere 2.200 g, Scor Apgar 9, provenit din sarcină cu risc infecţios, mama cu AgHbs pozitiv detectat în timpul sarcinii, cu analize uzuale în timpul sarcinii în limite normale, fără screening TORCH. Fără alte antecedente heredocolaterale semnificative.

Imediat după naştere, se observă stare generală gravă, motiv pentru care nou-născutul este transferat de urgenţă de la maternitatea de nivel II în Secţia de Terapie Intensivă eonatală a Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu” din Bucureşti. La internarea în Secţia de Terapie Intensivă, nou-născutul prezintă stare generală extrem de gravă, afebril, tegumente icterice, cu aspect verdinic, elemente purpurice şi peteşiale pe întreg corpul, multiple echimoze la locurile de puncţie. Important sindrom de detresă respiratorie cu tiraj intercostal, înfundarea sternului în inspir, SpO2=50% în aerul atmosferic. Abdomen mult destins de volum, prin hepatosplenomegalie. Ficat cu marginea inferioară în fosa iliacă dreaptă, polul inferior al splinei palpabil în flancul stâng (figura 1).
 

Figura 1
Figura 1

Se suspicionează imediat după internare o infecţie din spectrul TORCH, pentru care se recoltează analize de laborator şi se iniţiază imediat de la internare tratament antiinfecţios cu spectru larg şi tratament suportiv. În primele 12 ore de viaţă, nou-născutul este intubat şi ventilat mecanic în sistem SIMV timp de 5 zile, cu evoluţie favorabilă din punctul de vedere al pneumoniei congenitale, i se administrează antibioterapie empirică, cu spectru larg, din primele 24 de ore de viaţă, cu Meronem - 50 mg/kg/zi, Amikacin - 15 mg/kg/zi şi Vancomicină - 20 mg/kg/zi. Începând cu 48 de ore de viaţă, se iniţiază tratament antiviral cu Ganciclovir - 6 mg/kg/zi, timp de 30 de zile, cu evoluţie lent favorabilă(3,4,5). A necesitat transfuzii de masă eritrocitară şi trombocitară, care au reuşit să controleze anemia de etiologie multiplă şi trombocitopenia indusă de tratamentul antiviral. Persistenţa sindromului icteric şi a sindromului de citoliză hepatică a impus adăugarea la schema terapeutică a Fenobarbitalului, ca inductor hepatic, în doză de 5 mg/kg/zi(1,3), şi a suplimentelor coleretice, cu evoluţie lent favorabilă, din punctul de vedere al colestazei.

La două săptămâni de viaţă se iniţiază alimentaţie enterală, cu formulă de lapte adaptată prematurilor cu toleranţă digestivă bună şi, după trei săptămâni de viaţă, se decide transferul în Secţia de Boli infecţioase a Spitalului “Dr. Victor Babeş”.

Paraclinic: hiperbilirubinemie totală, cu predominanţa hiperbilirubinemiei directe BT = 8,89 mg/dl (BD = 7,16 mg/dl), hepatocitoliză: TGP = 166 u/l (cu valori N <56 u/l) şi TGO = 306 u/l (cu valori N <77 u/l); ceilalţi parametri hematologici şi biochimici în limite normale, sindrom biologic inflamator absent. S-a mai notat prezenţa unui dismicrobism intestinal - post-antibioterapia administrată în cursul spitalizării la Neonatologie, fără răsunet clinic.

Evoluţie lent favorabilă sub tratament cu Ganciclovir încă 21 de zile(7,8), vitaminoterapie (B1 şi B6), protector hepatic (Liv52 sirop), tratament local al candidozei bucale cu badijonaj bucal cu Glicerină şi Fluconazol.

Se externează cu stare generală bună, primeşte bine alimentaţia, icter sclero-tegumentar în regresie netă, hepato-splenomegalie diminuată, hepatocitoliză în regresie marcată, viremie CMV nedeterminată. Curbă ponderală ascendentă, FA = 3/3,5 cm, normotensivă, PC = 35,2 cm, G = 3.370 grame.

La vârsta de 3 luni se reinternează la Spitalul “Dr. Victor Babeş” pentru recrudescenţa afecţiunii hepatice, cu reluarea hepatocitolizei.

Paraclinic: trombocitopenie moderată, anemie moderată, citoliză hepatică importantă (TGP >19,3 xN, GGT >15xN), bilirubină totală uşor crescută, cu reluarea semnificativă a replicării virale (7,89 log).

S-a reluat terapia antivirală cu Ganciclovir i.v. - 5 mg/kg, la 12 ore, timp de 21 de zile(6,7,8), alături de terapie suportivă (Liv52, vitaminoterapie), simptomatice pentru intercurenţa respiratorie acută virală, tratamentul local al stomatitei micotice, dar, la 24 de ore de la internare, apare purpura facială, care a persistat 48 de ore; se adaugă tratament cu imunoglobuline nespecifice i.v. (3 administrări), cu evoluţie lent favorabilă, cu normalizarea parametrilor hematologici, descreşterea hepatocitolizei, care s-a stabilizat în jurul a 4,5 x valoarea maximă normală, remiterea completă a icterului, curbă ponderală ascendentă, dar fără a se obţine clearence viral (viremiile au variat între 6,5 log şi 7,28 log). S-au făcut demersurile legale pentru procurarea de imunoglobuline specifice anti-CMV1.

Metode de lucru

Examenul clinic al nou-născutului sugera o infecţie din spectrul TORCH(1,2,3,5), în consecinţă, s-au recoltat analize de laborator, atât uzuale, cât şi serologie TORCH. Ac IgM CMV au fost prezenţi în titru de 1,79 UI/ml, cu restul serologiei TORCH negativă, motiv pentru care s-a iniţiat tratamentul cu Ganciclovir - 6 mg/kg/zi. Diagnosticul de certitudine s-a pus prin determinarea ADN-ului viral în sânge, prin metoda PCR(3,5,6,7). După aproximativ 10 zile, viremia a confirmat infecţia cu citomegalovirus.

Investigaţiile paraclinice au evidenţiat, încă de la internarea în Secţia de Terapie Intensivă Neonatală, stare septică, cu important sindrom inflamator biologic şi semne de citoliză hepatică. Hemograma la internare evidenţiază leucocitoză importantă, anemie şi trombocitopenie. Biochimie: CRP = 32 mg/dl, BT = 16,5 mg/dl cu BD = 13,5 mg/dl, TGO = 700 U/L, TGP = 176 U/L, glicemie = 55 mg/dl. Serologie: AcIgM CMV = 1,79 UI/ml. Ulterior sindromul de citoliză hepatică s-a menţinut şi pe parcursul internării în Spitalul “Dr. V. Babeş”: TGP >19,3xN, GGT >15xN, AgHBs - negativ, AcHBc - negativ, Ac Toxoplasma - negativ, Ac rubella - negativ, Ac HIV 1,2 - negativ, VDRL - negativ, viremie CMV = 281.470 copii/ml.

S-a efectuat ecografie transfontanelară (figura 2), care a evidenţiat ventriculi laterali dilataţi asimetrici, hemoragie intraventriculară gradul III la nivelul ventriculului lateral drept, microcalcificări diseminate la nivelul emisferelor cerebrale. La vârsta de 3 luni se reface ecografía transfontanelară, care decelează microcalcificări bilaterale în substanţa cerebrală, microchisturi de leucomalacie periventriculară, ventriculomegalie laterală moderată bilaterală, hemoragie intraventriculară în resorbţie.
 

Figura 2
Figura 2

Radiografia toraco-abdominală (figura 3) evidenţiază hepato-splenomegalie importantă, pneumonie interstiţială bilateral, cu evoluţie favorabilă, din punct de vedere pulmonar, după 5 zile de ventilaţie mecanică.
 

Figura 3
Figura 3

Ecografia abdominală arată ficat mărit de volum, cu structură neomogenă, splină mărită de volum. Ecografia abdominală este refăcută la reinternarea în clinica de boli infecţioase, la vârsta de 3 luni, şi decelează hepatomegalie, cu diametrul antero-posterior de 68,5 mm, cu structură neomogenă, vene suprahepatice dilatate, cu contur hiperecogen; discretă dilataţie pielocaliceală dreaptă; splenomegalie cu structură omogenă; fără lichid în cavitatea peritoneală. Fără alte modificări patologice.

Consultul de neurologie pediatrică evidenţiază tulburare globală a dezvoltării, predominant motorie, de cauze prenatale (infecţie congenitală CMV), cu elemente piramido-extrapiramidale, vârsta dezvoltării psihomotorii aproximativ două luni (vârsta reală trei luni).

Consultul oftalmologic se menţine în limite normale de la vârsta de nou-născut.

Rezultate

Tratamentul cu Ganciclovir a fost iniţiat imediat după aflarea serologiei pozitive pentru CMV în doză de 6 mg/kg/zi, timp de 3 săptămâni (doză de atac)(3,5,6) fără efecte adverse semnificative (neutropenie absentă, trombocitopenie, care s-a putut ţine sub control, cu transfuzie de masă trombocitară), ulterior, în doză de întreţinere până la decelarea unei viremii nedetectabile, care a permis întreruperea tratamentului antiviral.

Infecţia CMV recidivează însă la vârsta de 3 luni, cu important sindrom de citoliză hepatică şi viremii de ordinul 6,5 log şi 7,28 log, fapt ce impune reluarea tratamentului antiviral cu Ganciclovir - 5 mg/kg/dz la 12 ore i.v., timp de alte 21 de zile(3,5,6), fără însă a obţine viremii nedetectabile.

La vârsta de 5 luni, în cursul spitalizării la Spitalul “Dr. Victor Babeş”, în timpul somnului, mama observă o mică regurgitaţie, ridică brusc copilul, care tuşeşte, varsă, se agită, apoi apare plafonarea privirii. La examenul clinic: fără contractură musculară, sugar cianotic, cu respiraţie superficială, privire deviată la stânga, pupile dilatate, cu puls periferic prezent. Ulterior prezintă stop cardiorespirator, care răspunde la manevrele de resuscitare (ventilaţie pe balon, masaj cardiac extern, adrenalină 1/2 fix2, HHC - 50 mg x 3, bicarbonat de Na 5 ml x 3), este solicitat serviciul de terapie intensivă, este intubată şi transferată în serviciul de ATI al SCUC “M.S. Curie”, unde se produce decesul sugarului, la vârsta de 5 luni.

Concluzii

Infecţia CMV este cea mai frecventă infecţie congenitală (1% din nou-născuţii vii)(1,2,5), apare mai frecvent în cazul în care, pe parcursul sarcinii, are loc primo-infecţia, şi nu reinfectarea(3,4,5,7,8).

Primo-infecţia cu virusul CMV în sarcină reprezintă un risc de 30-40% de transmitere intrauterină şi infecţie fetală şi un risc de 20-25% de dezvoltare a sechelelor postnatale(2,6,7).

Diagnosticul de infecţie maternă se pune pe apariţia IgM sau IgG la o pacientă iniţial seronegativă(2,5,6,7).

Diagnosticul de certitudine de infecţie fetală se pune prin amniocenteză(2). Aceasta este indicat să se efectueze după 21 de săptămâni de gestaţie şi după cel puţin 7 săptămâni de la presupusa infecţie, deoarece este nevoie de cel puţin 5-7 săptămâni de la infecţie pentru replicarea virală şi apoi excreţie la nivelul lichidului amniotic(5,6,7).

După diagnostic este nevoie de ecografii seriate, la 2-4 săptămâni, pentru depistarea precoce a apariţiei anomaliilor fetale(6,7).

OBS: Screening-ul pentru infecţia CMV nu este de rutină recomandat, datorită incidenţei scăzute a primo-infecţiei în sarcină (0,6-1,4% în Franţa, 1,6% SUA)(8).

Tratamentul cu Ganciclovir are indicaţii stricte la nou-născut, din cauza efectelor adverse importante (neutropenia), aceste indicaţii includ sepsisul, hepatita şi pneumonia CMV(1,3,4,5).  

 

AKNOWLEDGEMENT: This paper is supported by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD) 2007-2013, financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU/107/1.5/S/82839. 

Bibliografie


Kliegman R.M., Behrman R.E., Jenson H.B., Stanton B. Nelson Textbook of Pediatrics, 18th ed, PA: Elsevier Saunders; 2007:1074-75, 1092, 1329-31, 1377-79.
Taeusch H.W., Ballard R.A., Gleason C.A., editors. Avery’s Diseases of the Newborn. Philadelphia, PA: Elsevier Saunders; 2005:495-500.
Gershon A., Hotez P., Katz S. Krugman’s Infectious Diseases of Children, 11th ed, PA: Mosby, 2003:56,80,134-68.
Fisher R.G., Boyce T.G., Moffet H.L. Moffet’s pediatric infectious diseases: a problem-oriented approach. 4th ed. Lippincott Williams and Wilkins, 2005:40,177,237,469,623,738,747.
Red Book. Atlas of Pediatric Infectious Diseases. American Academy of Pediatrics. Editor: Baker CJ, 2007:58-61.
http://emedicine.medscape.com/article/963090-overview.
Adler S.P., Nigro G., Pereira L. Recent advances in the prevention and treatment of congenital cytomegalovirus infections. Semin Perinatol, 2007;31:10-8.
Eichenwald E.C., Stark A.R., Cloherty J.P. Manual of Neonatal Care. 6th ed. Lippincott:244-49.
Articole din ediția curentă

MOAŞE ŞI ASISTENŢI

Spunem NU cancerului de sân

Daniela Stan, Mihai Mitran
Cu o populaţie de 21.680.974 locuitori (în conformitate cu ultimul recensământ), România este a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană. Femeile reprezintă 51% din populaţia ţării; 53% din populaţia totală se află în mediul rural şi 47% în mediul urban. În fiecare an, în România, sunt diagnosticate în...
MOAŞE ŞI ASISTENŢI

Avem nevoie de Şcoala Părinţilor?

Camelia Damaschin, Carmen Bălăşoiu
Educaţia pentru naştere încurajează părinţii să facă alegeri informate. Şcoala Părinţilor are rolul de a dărui părinţilor încredere, cunoaştere, ajută la gestionarea temerilor. Pe parcursul celor patru module, părinţii primesc informaţii despre specializările şi dotările maternităţii SUUB, analize, investigaţ...
GINECOLOGIE

Managementul gravidelor cu malformaţii uterine congenitale - prezentare de cazuri -

Octavian Munteanu, Luiza Rădulescu, Oana Bodean, Diana Cristina Secară, Irina Horhoianu, Monica-Mihaela Cîrstoiu
Introducere. Malformaţiile congenitale ale uterului apar prin defecte de fuziune şi/sau resorbţie ale ductelor paramezonefrotice Muller, în cursul organogenezei. Incidenţa malformaţiilor uterine este ...
Articole din edițiile anterioare

OBSTETRICĂ

Naşterea prematură. Cât de mic e prea mic?

Monica Făgărăşanu, Alexandru Baroş, Dan Udrea, Monica-Mihaela Cîrstoiu
Prematuritatea, o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate perinatală, are numeroase implicaţii socio-economice, etice şi emoţionale. Ratele de mortalitate şi morbiditate neonatală atribuite prematurităţii cresc propor...
SINTEZE CLINICE

Follow-upul pentru copiii născuţi prematur – ce ar trebui să ştie medicul de familie?

Ioana Roşca, Alina Turenschi, Andreea Teodora Constantin
Nou-născuţii prematuri necesită îngrijire de specialitate pe termen lung. Pentru a putea preveni problemele medicale, de dezvoltare neurologică, sunt esenţiale identificarea, monitorizarea şi tratarea precoce a acestora(...
AUDIOLOGY

Factori de risc pentru pierderea auzului la nou-născut

Ioana Roşca, Andreea Teodora Constantin, Ioana Sonia Ardeleanu, Mădălina Georgescu
Nou-născuţii internaţi în unităţile de terapie intensivă neonatală au risc crescut de a dezvolta pierderi de auz. Chiar şi diminuarea uşoară sau pierderea unilaterală a auzului pot cauza întârzieri semnificative. ...