În ultimii 50 de ani, denga şi-a extins aria de răspândire de 30 de ori, de la mai puţin de 10 ţări până la 128 de ţări, în care trăiesc astăzi aproximativ 4 miliarde de persoane. Epidemiile de febră denga pot avea impact asupra sistemelor locale de sănătate, aglomerând spitalele şi consumând multe resurse. La nivel global, costurile sunt estimate la 9 miliarde USD anual în costuri medicale directe şi costuri indirecte. 

Denga este o boală dureroasă, care este cunoscută şi sub numele de febră break-bone, din cauza durerii osoase şi a durerilor articulare cauzate de aceasta. Nu există un tratament specific. De aceea, Sanofi Pasteur a realizat primul vaccin aprobat împotriva denga şi s-a angajat în introducerea vaccinului în ţările endemice, însă au apărut câteva probleme. Un studiu publicat recent în New England Journal of Medicine susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii în ideea că vaccinul Sanofi nu ar trebui folosit fără a fi mai întâi testată expunerea anterioară la febra denga, însă în prezent nu există teste rapide care să fie disponibile pe scară largă. Datele privind vaccinul împotriva denga, obţinute de la mai mult de 800 000 de copii şcolari din Filipine, confirmă creşterea riscului de spitalizare şi de apariţie a febrei denga severe la cei care nu au fost niciodată infectaţi anterior.

Într-o infecţie denga naturală, prima expunere la una dintre cele patru tulpini ale virusului este de obicei uşoară. Dar a doua expunere la un tip diferit de virus poate duce la o boală severă. De aceea, experţii au fost preocupaţi de faptul că un vaccin denga, care este doar parţial protector, ar putea creşte riscul bolilor severe care necesită spitalizare şi expunerea la o a doua tulpină.

Studiul include date despre 2 384 de copii vaccinaţi şi 1 194 care nu au fost vaccinaţi. Printre copiii anterior neinfectaţi care au primit vaccin, studiul a constatat că a existat un risc semnificativ mai mare de spitalizare în rândul celor cu vârste de 2-8 ani, precum şi o tendinţă sporită către spitalizare la cei cu vârste între 9 şi 16 ani. Pentru copiii expuşi anterior la vârsta de 9 ani şi peste, vaccinul a redus ratele de boală severă şi spitalizare cu 80% faţă de grupul de control.

„Constatările noastre susţin ipoteza că, în absenţa expunerii denga anterioare, vaccinul mimează parţial infecţia primară şi creşte riscul de febră denga severă“, au scris autorii studiului.

În afara studiului respectiv, producătorul a făcut noi analize pe baza unor probe de sânge de la mii de copii care au fost vaccinaţi şi s-a emis un avertisment că vaccinul ar putea creşte riscul de febră denga severă.
Autorii studiului au descoperit şi estimat, pe de o parte, că, dacă vaccinurile ar fi administrate unui milion de copii de peste 9 ani, vaccinul ar putea împiedica circa 11000 de spitalizări şi 2500 de cazuri de febră denga severă, însă, pe de altă parte, acest fapt ar putea duce, de asemenea, la 1000 de spitalizări şi 500 de cazuri severe de febră denga la copiii care nu au fost infectaţi anterior.

În studiile clinice efectuate de producător, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani au prezentat un risc crescut de spitalizare la trei ani după vaccinare. Dar nu a fost clar dacă acesta a fost rezultatul unui sistem imun imatur sau al unei probleme cu vaccinul.

Deşi nu există teste suficient de eficace pentru diagnosticul infecţiei în antecedente, testele actuale pot detecta o infecţie denga acută, fiind utile în identificarea copiilor care ar putea beneficia de vaccin.

Dr. Su-Peing Ng, şef medical la nivel mondial al unităţii de vaccinuri a producătorului, a afirmat că acum, cu ajutorul noilor descoperiri, se ştie cum ar fi bine ca vaccinul să fie administrat. De asemenea, a mai afirmat că negociază cu mai multe ţări despre cum să utilizeze vaccinul cu testele existente şi că lucrează la un test rapid pentru determinarea expunerii anterioare.