Perspectiva medicului rezident de medicină de familie din mediul rural asupra screeningului cancerului colorectal
The rural family medicine resident’s perspective on colorectal cancer screening
Data primire articol: 28 Octombrie 2026
Data acceptare articol: 03 Noiembrie 2026
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Med.173.5.2026
Descarcă pdf
Abstract
Colorectal cancer (CRC) is the most frequently diagnosed malignancy and ranks as the second leading cause of cancer-related deaths in Romania. More than 6000 CRC-related deaths are recorded annually, with mortality projected to increase with 17.3% by 2040. This study evaluated the implementation of the ROCCAS 4 program (Romanian Colorectal Cancer Screening) in the rural municipality of Sadova, Dolj County, through an observational study with retrospective analysis of prospectively collected registry data, conducted in three primary care practices between March and September 2026. The target population comprised 2307 eligible individuals aged 50-74 years old, with the fecal immunochemical test (FIT) employed as the primary screening modality. Of these, 401 (17.38%) were enrolled; eight high-risk individuals were referred directly to colonoscopy and 393 received a FIT. The participants were predominantly women (61.8%) with a low educational level (58.6% with lower secondary education or less). The FIT kit return rate was 89.75%, but the effective population coverage (individuals with a returned test relative to the eligible population) was only 15.30%, below the European participation benchmark (≥65%). The inconclusive test rate was 3.34% and the positivity rate was 5.48% (19/347 valid tests), significantly higher in men than in women (9.45% versus 3.18%; p=0.025). The involvement of primary care physicians contributed to high test adherence among enrolled individuals from vulnerable populations; however, population coverage remained low, highlighting the need for more intensive strategies to improve public awareness, particularly among men, and address the sociodemographic and psychosocial barriers limiting participation in CRC screening programs in Romania.
Keywords
colorectal cancerRomaniascreeningROCCASFITcolonoscopyearly detectionRezumat
Cancerul colorectal (CCR) este cea mai frecventă neoplazie și ocupă locul al doilea printre cauzele de mortalitate oncologică în România. România înregistrează peste 6000 de decese anual prin CCR, cu estimări de creștere a mortalității cu 17,3% până în 2040. Acest studiu evaluează implementarea Programului ROCCAS 4 (Romanian Colorectal Cancer Screening) în comuna Sadova, județul Dolj, printr-un studiu observațional, cu analiza retrospectivă a datelor colectate prospectiv în registrul ROCCAS, fiind desfășurat în trei cabinete de medicină de familie, în perioada martie-septembrie 2026. Populația-țintă a cuprins 2307 persoane eligibile (50-74 de ani), iar ca metodă primară de screening s-a utilizat testul imunochimic fecal (FIT). Dintre cele 2307 persoane eligibile, 401 (17,38%) au fost înrolate; opt au fost îndrumate direct la colonoscopie (risc crescut), iar 393 au primit testul FIT. Participanții au fost predominant femei (61,8%), cu nivel educațional scăzut (58,6% cu cel mult studii gimnaziale). Rata de returnare a kiturilor FIT a fost de 89,75%, însă acoperirea populațională efectivă (pacienți cu test returnat raportat la populația eligibilă) a fost de doar 15,30%, sub pragul european de participare (≥65%). Rata testelor neconcludente a fost de 3,34%, iar rata de pozitivitate de 5,48% (19/347 teste valide), semnificativ mai mare la bărbați decât la femei (9,45% față de 3,18%; p=0,025). Implicarea medicilor de familie asigură o aderență ridicată la testare în rândul pacienților înrolați din populații vulnerabile, însă acoperirea populațională rămâne scăzută, indicând necesitatea unor strategii mai intense pentru creșterea conștientizării, în special în rândul bărbaților, și eliminarea barierelor socio-demografice și psihosociale în screeningul CCR din România.
Cuvinte Cheie
cancer colorectalRomâniascreeningROCCASFITcolonoscopiedetecție precoceIntroducere
Cancerul colorectal în România – o urgență de sănătate publică
Cancerul colorectal (CCR) constituie, la ora actuală, una dintre cele mai serioase provocări de sănătate publică în domeniul oncologic la nivelul României și al Uniunii Europene. În România, cancerul colorectal se situează pe primul loc în ceea ce privește incidența și pe locul al doilea în privința mortalității(1,2). Conform datelor furnizate de către Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) prin platforma GLOBOCAN, în anul 2020 au fost diagnosticate aproape 13000 de cazuri noi de cancer colorectal în România, pentru ambele sexe, acest tip de cancer reprezentând 13,1% din totalul cancerelor diagnosticate în țara noastră. Analizată în funcție de sex, incidența cancerului colorectal îl plasează pe locul al doilea la femei și pe locul al treilea la bărbați, conform GLOBOCAN 2020(3).
Datele privind mortalitatea sunt și mai îngrijorătoare. Anual, peste 6000 de decese sunt cauzate de cancerul colorectal în România, plasând această afecțiune pe poziția a doua în ierarhia mortalității prin cancer, după cancerul pulmonar. Mortalitatea prin cancer în România (264 la 100000 de locuitori) depășește media Uniunii Europene (247 la 100000), iar Profilul de țară privind cancerul – România 2023 subliniază că mortalitatea a crescut din anul 2000 pentru șase tipuri de cancer, printre care și cel colorectal(4), un fenomen îngrijorător pe care multe state europene l-au abordat deja prin programe de screening organizate.
Din păcate, acest trend nu pare să se modifice în viitorul apropiat: estimările Sistemului European de Informare privind Cancerul (ECIS) nu indică o îmbunătățire a situației, ci o creștere cu 17,3% a mortalității determinate de CCR până în anul 2040 și cu 12,5% a incidenței acestei patologii (tabelele 1 și 2)(1).

Sursă: ECIS – European Cancer Information System (ecis.jrc.ec.europa.eu), accesat la 9 mai 2026. © Uniunea Europeană, 2026. Populația de referință: România, ambele sexe, toate vârstele, scenariul baseline.

Sursă: ECIS - European Cancer Information System (ecis.jrc.ec.europa.eu), accesat la 9 mai 2026. © Uniunea Europeană, 2026. Populația de referință: România, ambele sexe, toate vârstele, scenariul baseline.
Pornind de la această realitate îngrijorătoare, România a inițiat în 2019 programul de screening pentru cancerul colorectal ROCCAS (Romanian Colorectal Cancer Screening), prin proiectul ROCCAS I, urmat de programele-pilot regionale ROCCAS II (2020-2023)(5,6). În prezent, se derulează mai multe inițiative sub denumirea ROCCAS 4. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova participă, în calitate de implementator, la proiectul derulat în regiunea Sud-Vest Oltenia (ROCCAS 4 SVO). Proiectul are o durată de 48 de luni și se va implementa în perioada 30.09.2025 – 30.09.2029 în mai multe unități sanitare sau universități de medicină și farmacie, precum și în cabinete de medicină de familie care aderă la programul de screening. Proiectele sunt cofinanțate de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus prin Programul Sănătate 2021-2027(7).
Acest studiu este realizat într-o localitate din mediul rural, din regiunea Sud-Vest Oltenia, și anume comuna Sadova, județul Dolj, în trei cabinete de medicină de familie care au aderat la screening. Medicul de familie din mediul rural reprezintă prima și, de multe ori, singura legătură dintre pacientul vulnerabil și programul de screening. Prin răbdare, medicul de familie din mediul rural trebuie să depășească barierele culturale, economice și emoționale ale pacienților săi, înrolând populația din grupul-țintă. Din păcate, ca în orice intervenție preventivă, se întâlnesc și persoane reticente sau neîncrezătoare în a face primul pas esențial: înrolarea în programul ROCCAS și efectuarea testului de screening.
Ca medici rezidenți în primul an de pregătire, am avut oportunitatea de a analiza toate aceste aspecte, de a ne implica activ în tot ceea ce înseamnă acest program și de a învăța noi metode prin care ne putem apropia de pacienți și, cel mai important, îi putem ajuta să facă alegeri în beneficiul sănătății lor.
Obiectivul principal al studiului a fost evaluarea implementării programului ROCCAS 4 SVO în trei cabinete de medicină de familie din comuna Sadova, prin intermediul indicatorilor de performanță ai etapei de testare FIT. Obiectivele specifice au fost: (1) estimarea ratei de înrolare și a acoperirii populaționale efective în rândul populației eligibile; (2) evaluarea ratei de returnare a testului FIT, a ratei testelor neconcludente și a ratei de pozitivitate, global, pe sexe și pe grupe de vârstă; (3) descrierea caracteristicilor socio-demografice ale participanților; (4) descrierea parcursului către colonoscopie al pacienților cu test FIT pozitiv sau cu risc crescut; (5) descrierea motivelor de neparticipare și de nereturnare a testului, așa cum au fost relatate de pacienți în cabinetele participante.
Materiale și metodă
Acest studiu s-a desfășurat în cabinetele de medicină de familie din comuna Sadova, județul Dolj, numărul total de pacienți din cele trei cabinete fiind de 8488. Populația-țintă a programului ROCCAS 4 SVO a fost reprezentată de persoanele din grupuri vulnerabile, cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani, împlinite la data înrolării. Numărul total estimat de persoane eligibile în comuna Sadova, pe baza listelor celor trei medici de familie, a fost de 2307. Perioada de includere a participanților a acoperit intervalul 10.03.2026 – 07.09.2026. Datele au fost înregistrate prospectiv, în timp real, în registrul electronic ROCCAS și au fost analizate retrospectiv, fiind incluse toate vizitele înregistrate până la data de 17.09.2026.
Grupul-țintă al programului ROCCAS 4 SVO include trei mari categorii: prima o reprezintă persoanele vulnerabile sau care aparțin unui grup vulnerabil, a doua categorie cuprinde persoanele defavorizate socioeconomic, iar a treia categorie o constituie persoanele din comunități cu grad crescut de vulnerabilitate, respectiv cele care trăiesc în comunități marginalizate. Această încadrare este preluată din raportul „Zone marginalizate socioeconomic în mediul urban și rural din România“, întocmit de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în cadrul proiectului „Dezvoltarea unor instrumente de analiză și intervenție la nivel comunitar pentru perioada de programare 2021-2027“, finanțat din POCA 2014-2020(8).
Ca și în programele-pilot anterioare(6), ROCCAS 4 SVO include și pacienți cu risc crescut, care sunt îndrumați direct către colonoscopie: persoane cu simptomatologie sugestivă pentru CCR (rectoragii, modificări persistente ale tranzitului intestinal, durere abdominală de cauză neexplicată, scădere ponderală involuntară), cu antecedente personale de cancer colorectal, polipi sau boală inflamatorie intestinală (BII), cu antecedente familiale de gradul I de cancer colorectal diagnosticat sub vârsta de 60 de ani ori cu sindroame de polipoză (de exemplu, polipoză adenomatoasă familială – PAF) sau sindrom Lynch. Persoanele cu risc mediu (asimptomatice, fără antecedentele de mai sus și fără colonoscopie în ultimii 10 ani) primesc testul FIT. Persoanele cu contraindicații absolute pentru colonoscopie (insuficiență cardiacă sau respiratorie severă, coagulopatii necontrolate, sarcină) au fost excluse din program(9).
În metodologie sunt definite cinci etape distincte.
Etapa 1: Identificarea și invitarea populației eligibile
Medicii de familie participanți au identificat din listele proprii toți pacienții eligibili și i-au contactat prin metode adaptate contextului local: telefonic sau în cadrul vizitelor de rutină; pacienții au fost informați despre acest program și sfătuiți să își informeze și rudele apropiate. La prima interacțiune, medicul de familie a administrat chestionarul standardizat de evaluare a riscului CCR elaborat în cadrul ROCCAS I, care permite stratificarea subiecților în: risc mediu (eligibili pentru testul FIT) sau risc crescut (îndrumare directă la colonoscopie); pacienții care nu au acceptat înscrierea au fost excluși din program.
Etapa 2: Distribuirea și colectarea testului imunochimic fecal (FIT) OC-Auto Sampling Bottle 4 (SOC4)
Participanților cu risc mediu li s-a distribuit kitul pentru testul imunochimic fecal OC-Auto Sampling Bottle 4 (SOC4), însoțit de instrucțiuni standardizate pentru colectarea probei la domiciliu. Returnarea kiturilor s-a realizat la cabinetul medicului de familie, de unde au fost preluate direct de laborator pentru prelucrare și interpretare.
Etapa 3: Procesarea probelor și interpretarea rezultatelor FIT
Testele FIT au fost clasificate în trei categorii, negative ((6) și neconcludente în cazul testelor care nu au respectat criteriile de colectare și prelucrare. Pacienților cu rezultat neconcludent li s-a oferit repetarea testului.
Etapa 4: Colonoscopia de diagnostic
Participanții cu test FIT pozitiv au fost consiliați de medicii de familie în cadrul consultației de după efectuarea testului FIT și au fost direcționați către centrul de screening în vederea programării la colonoscopie. Pacienții care au acceptat colonoscopia au fost contactați telefonic de experții centrului de screening și au fost programați la colonoscopie în Centrul de prevenție al Universității de Medicină și Farmacie din Craiova. Înainte de prezentarea la colonoscopie, aceștia au beneficiat de o nouă consultație efectuată de medicii de familie, unde li s-a înmânat soluția laxativă (FORTRANS) necesară pregătirii, le-a fost explicat modul în care să efectueze o pregătire corespunzătoare pentru colonoscopie și le-a fost calculat indexul de comorbiditate CHARLSON.
Etapa 5: Histopatologia și managementul postdiagnostic
Toate fragmentele tisulare obținute prin biopsie sau polipectomie au fost procesate în laboratoarele de anatomie patologică acreditate partenere.
Analiza datelor și definirea indicatorilor. Datele au fost exportate din registrul electronic ROCCAS și prelucrate în Microsoft Excel. Verificarea concordanței dintre datele individuale din registru și indicatorii raportați și calculul testelor statistice au fost realizate cu asistența instrumentului de inteligență artificială Claude (Anthropic), utilizând limbajul Python și biblioteca SciPy; toate rezultatele au fost verificate și validate de autori. Indicatorii de performanță au fost definiți după cum urmează (tabelul 4): rata de înrolare – numărul pacienților înrolați (vizita 1) raportat la numărul persoanelor eligibile de pe listele celor trei cabinete; rata de returnare - numărul kiturilor FIT returnate raportat la numărul kiturilor distribuite (calculată și la nivel de pacient); acoperirea populațională efectivă – numărul pacienților cu cel puțin un test FIT returnat raportat la numărul persoanelor eligibile, indicator comparabil cu rata de participare pentru care ghidurile europene recomandă valori de minimum 45% (acceptabil) și 65% (dezirabil)(10); rata testelor neconcludente – numărul testelor neconcludente raportat la numărul kiturilor returnate; rata de pozitivitate – numărul pacienților cu test FIT pozitiv raportat la numărul pacienților cu rezultat valid. Variabilele categoriale au fost prezentate ca frecvențe absolute și procentaje, iar vârsta ca medie ± deviație standard. Diferențele dintre sexe au fost evaluate cu testul exact Fisher, iar cele dintre grupele de vârstă cu testul ²; pragul de semnificație statistică a fost p<0,05.
Rezultate
Până la data de 07.09.2026 am identificat pe listele medicilor de familie 2307 persoane eligibile. Dintre acestea, 401 au fost înrolate (rata de înrolare: 17,38%); fluxul pacienților în program este prezentat în figura 1. În urma aplicării chestionarului de risc, opt pacienți (2%) au fost identificați cu risc crescut și au fost îndrumați direct către colonoscopie, iar celor 393 de pacienți cu risc mediu li s-a înmânat testul FIT.
Caracteristici socio-demografice. Caracteristicile celor 401 pacienți înrolați sunt prezentate în tabelul 3. Vârsta medie a fost de 62,2±7 ani, iar femeile au reprezentat 61,8% dintre participanți. Toți pacienții aveau domiciliul în mediul rural, majoritatea în satele Sadova (83,5%) și Piscu Sadovei (14%). Nivelul de educație a fost predominant scăzut: 58,6% dintre pacienți aveau cel mult studii gimnaziale, în timp ce doar 3,5% aveau studii superioare. Peste jumătate dintre participanți (52,1%) erau inactivi pe piața muncii, iar 39,9% erau pensionari; 78,6% erau căsătoriți sau în concubinaj, iar 17% văduvi. Persoanele de etnie romă au reprezentat 2,2% dintre cei înrolați.
Indicatori. Indicatorii etapei de testare FIT sunt sintetizați în tabelul 4, atât global, cât și pentru fiecare dintre cele trei cabinete. Au fost distribuite 400 de kituri FIT (393 de kituri inițiale și șapte teste repetate după un rezultat neconcludent), dintre care 359 au fost returnate, rata de returnare fiind de 89,75%. La nivel de pacient, 353 dintre cei 393 de pacienți cu risc mediu (89,82%) au returnat cel puțin un test. Raportată însă la întreaga populație eligibilă, acoperirea populațională efectivă a fost de doar 15,30% (353/2307). Dintre kiturile returnate, 12 (3,34%) au avut rezultat neconcludent; în final, 347 de pacienți au avut un rezultat valid, dintre care 19 pozitive și 328 negative, rata de pozitivitate fiind de 5,48%. Între cabinete, rata de returnare a variat între 85,44% și 97,89%, rata testelor neconcludente între 2,22% și 4,58%, iar rata de pozitivitate între 3,33% și 6,40%.
Pozitivitatea pe sexe și grupe de vârstă. Rata de pozitivitate a fost de aproape trei ori mai mare la bărbați decât la femei (9,45% față de 3,18%; p=0,025; testul exact Fisher) (tabelul 5, figura 2). Pe grupe de vârstă, pozitivitatea a variat între 1,43% (50-54 de ani) și 7,84% (70-74 de ani), fără diferențe semnificative statistic (p=0,47); numărul mic de cazuri pozitive din fiecare grupă limitează însă puterea statistică a acestei comparații. Rata de returnare a fost ușor mai mare la femei (91,84%) decât la bărbați (86,49%), diferența nefiind semnificativă statistic (p=0,12) și nu a diferit semnificativ între grupele de vârstă (p=0,20).
Parcursul către colonoscopie. La data analizei, dintre cei 19 pacienți cu test FIT pozitiv, 10 efectuaseră colonoscopia (șapte cu prelevare de biopsii trimise pentru examen histopatologic), iar șapte se aflau în curs de programare sau în etapa de preconsult; pentru ceilalți doi pacienți, după refuzul inițial, parcursul ulterior nu a fost documentat complet. Dintre cei opt pacienți cu risc crescut, unul efectuase colonoscopia, iar șapte se aflau în curs de programare. Deoarece rezultatele histopatologice nu erau încă disponibile, rata de detecție a leziunilor nu a putut fi calculată.


Sursă: Registrul electronic ROCCAS (date extrase pentru cele trei cabinete din comuna Sadova); prelucrare proprie. DS – deviație standard; ISCED – Clasificarea Internațională Standard a Educației.

Sursă: Registrul electronic ROCCAS (date extrase pentru cele trei cabinete din comuna Sadova); prelucrare proprie. FIT+ – test imunochimic fecal pozitiv (≥20 μg Hb/g fecale). Numărul persoanelor eligibile pe fiecare cabinet nu a fost disponibil. Pragurile europene pentru participare și pentru testele neconcludente conform von Karsa et al.(10)

Sursă: Registrul electronic ROCCAS (date extrase pentru cele trei cabinete din comuna Sadova); prelucrare proprie. Rata de returnare este calculată la nivel de pacient (pacienți cu cel puțin un test returnat/pacienți cu FIT oferit). Valoarea p: testul exact Fisher pentru sex, testul χ² pentru grupele de vârstă.

Refuzul înrolării în screening a fost multifactorial, dar barierele psihologice și perceptuale au cântărit cel mai mult. Am identificat cinci categorii de bariere: teama de un diagnostic oncologic, jena și pudoarea, lipsa simptomelor, concepțiile eronate despre proceduri și factorii logistici și socioeconomici. Aceste motive se suprapun peste temele descrise în literatură: teama, diferențele de motivație, lipsa informațiilor, intenția variabilă de participare și percepția unei relevanțe personale scăzute a screeningului(11). Prima barieră este teama de diagnostic. Frica de a afla un rezultat grav conduce la negare, iar pacienții preferă să nu investigheze o afecțiune în lipsa durerii. A doua este pudoarea, exprimată cu precădere față de recoltarea probei FIT și față de ideea de colonoscopie. Urmează o idee pe care am întâlnit-o frecvent în cabinet: „Dacă nu mă doare, sunt sănătos”. Pentru mulți pacienți, actul medical este legat doar de simptomele acute, iar depistarea precoce, în stadiul presimptomatic, este greu de înțeles. La aceasta se adaugă mituri despre colonoscopie: teama de durere și de anestezie, precum și ideea că regimul de evacuare intestinală este periculos sau imposibil de tolerat. Nu în ultimul rând, accesul la îngrijiri este îngreunat de bariere logistice. Investigațiile de a doua linie impun călătoria către unități specializate din orașe, iar numeroși pacienți, lipsiți de sprijinul familiei, ezită să își întrerupă activitatea profesională sau agricolă de care depinde veniturile lor. Au existat și situații în care, indiferent de metoda de convingere aleasă, nu am reușit să depășim barierele pe care pacienții le aveau. Deoarece numărul refuzurilor nu a fost înregistrat uniform în cele trei cabinete, aceste observații au caracter descriptiv (a se vedea Limitele studiului).
Discuție
Acest studiu și-a propus să evalueze implementarea programului ROCCAS 4 SVO în trei cabinete de medicină de familie din comuna Sadova, urmărind: (1) rata de înrolare și acoperirea populațională efectivă; (2) rata de returnare a testului FIT, rata testelor neconcludente și rata de pozitivitate, global, pe sexe și pe grupe de vârstă; (3) caracteristicile socio-demografice ale participanților; (4) parcursul către colonoscopie al pacienților cu test pozitiv sau cu risc crescut; (5) motivele de neparticipare și de nereturnare a testului relatate de pacienți. Principalele rezultate arată un contrast marcant între performanța etapei de testare la pacienții deja înrolați – rată de returnare de 89,75%, rată a testelor neconcludente de 3,34% și rată de pozitivitate de 5,48% – și acoperirea populațională scăzută: doar 17,38% dintre persoanele eligibile au fost înrolate și 15,30% au returnat efectiv un test FIT. Rata de pozitivitate a fost semnificativ mai mare la bărbați, care au fost însă subreprezentați în rândul celor înrolați.
În ceea ce privește metodele de a convinge pacienții, ca medici rezidenți, am observat că medicii de familie nu se bazează pe un singur discurs, ci adaptează mesajul la fiecare pacient: deseori insistă pe latura statistică, explicându-le simplu că un test FIT nu costă nimic, durează câteva minute și poate depista boala înainte să apară simptome. De asemenea, recurg la exemple personale sau la povești ale unor pacienți din cabinet care au fost diagnosticați la timp tocmai datorită screeningului, ceea ce pare să funcționeze mai bine decât orice cifră. Am remarcat, de altfel, că atunci când mai multe persoane insistă asupra importanței acestui test, convingerea pacienților și acceptarea testului FIT par să fie mai frecvente, observație concordantă cu datele din literatură privind rolul comunicării medic-pacient și al sprijinului medicului de familie(12,13).
De asemenea, 40 de pacienți (41 de kituri) nu au returnat testul FIT; motivele evocate de cei care au oferit o explicație au fost: uitarea, jena legată de manipularea probei de scaun, lipsa de timp sau pur și simplu convingerea că, atâta vreme cât nu au simptome, nu au niciun motiv de îngrijorare. Consecința imediată este că acești pacienți ies complet din circuitul de prevenție pentru runda respectivă de screening, nu sunt considerați nici negativi, nici pozitivi, ci pur și simplu rămân neevaluați, ceea ce înseamnă că eventualele leziuni precanceroase sau un cancer incipient, complet asimptomatic în stadiile inițiale, pot evolua nedetectate până la apariția unor semne clinice, moment în care boala este de regulă mult mai avansată și mai greu de tratat. Practic, nereturnarea nu anulează riscul, ci doar amână momentul în care acesta ar putea deveni vizibil clinic, iar pentru o parte dintre acești pacienți fereastra de intervenție precoce poate fi pierdută definitiv.
Acest studiu include o populație de 2307 persoane eligibile, identificate în listele proprii ale medicilor de familie din regiunea rurală Sadova. Dintre acestea, 401 pacienți au fost înscriși în program pe perioada 10.03.2026 – 7.09.2026. Această rată redusă de includere (17,38%) poate fi atribuită mai multor factori, cum ar fi factorii psihosociali, frica de rezultatele pozitive, teama de colonoscopie, lipsa educației asupra importanței screeningului periodic, precum și factori socio-demografici(11). Conform observațiilor medicilor de familie, o parte dintre persoanele de pe liste sunt plecate în străinătate, ceea ce poate supraestima numărul real al persoanelor eligibile.
Profilul socio-demografic al participanților (tabelul 3) reflectă caracterul rural și vulnerabil al populației deservite: aproape 60% aveau cel mult studii gimnaziale, peste jumătate erau inactivi pe piața muncii, iar femeile au reprezentat aproape două treimi dintre cei înrolați. Predominanța femeilor este concordantă cu datele din programele-pilot ROCCAS II, în care femeile au reprezentat 60,86% dintre persoanele care au primit testul FIT(6), și sugerează o adresabilitate mai bună a femeilor către cabinetul medicului de familie. Nivelul educațional scăzut și cunoștințele limitate despre boală și despre test sunt bariere bine documentate ale participării la screening(13,14). În populația noastră, aceste bariere par să fi influențat mai degrabă decizia de înrolare decât returnarea testului, care a rămas ridicată după ce pacientul a acceptat participarea. Observația este în acord cu datele din ROCCAS II, unde rata de returnare a fost mai mare în mediul rural (91,84%) și în grupurile vulnerabile (91,23%)(6), probabil datorită autorității și relației de încredere a medicului de familie în comunitățile mici. Subreprezentarea bărbaților (38,2% dintre cei înrolați) este îngrijorătoare, în condițiile în care aceștia au avut o rată de pozitivitate de aproape trei ori mai mare decât femeile.
Rata de returnare a testului FIT obținută în cabinetele din Sadova (89,75%) este comparabilă cu cea raportată în programele-pilot ROCCAS II (90,01% la nivel național și 95,44% în regiunea Sud-Vest)(6). Acest indicator trebuie însă interpretat cu prudență: el reflectă aderența persoanelor care au acceptat deja participarea, recrutate activ de medicul de familie, și nu este echivalent cu rata de participare la care se raportează pragurile din Ghidurile europene pentru asigurarea calității în screeningul cancerului colorectal (≥45% acceptabil, ≥65% dezirabil)(10). Raportată la întreaga populație eligibilă, acoperirea populațională efectivă a fost de doar 15,30%, mult sub aceste praguri. Aceeași limită a fost semnalată și de autorii ROCCAS II, care au subliniat că ratele ridicate de returnare reprezintă doar răspunsul inițial al unei populații selectate prin înrolare activă, nu aderența reală la program(6). Rezultatele noastre susțin, așadar, ideea că implicarea personalului cabinetelor de medicină de familie asigură o aderență ridicată în rândul pacienților înrolați, dar arată și că principala provocare rămâne recrutarea populației eligibile.
Rata de pozitivitate de 5,48%, obținută la pragul de 20 μg Hb/g fecale, se încadrează în intervalul de 5-6,5% stabilit ca țintă la începutul programelor-pilot ROCCAS(6) și este comparabilă cu valorile raportate anterior în regiunea Sud-Vest Oltenia (6,27%)(15) și la nivelul tuturor programelor-pilot ROCCAS II (5,75%)(6).
Diferența semnificativă de pozitivitate între sexe (9,45% la bărbați față de 3,18% la femei; p=0,025) reproduce tiparul observat în ROCCAS II, unde pozitivitatea a fost de 7,64% la bărbați și de 4,57% la femei, iar în regiunea Sud-Vest de 8,21%, respectiv 4,90%(6). Raportul dintre sexe este mai accentuat în eșantionul nostru, ceea ce poate fi explicat parțial prin dimensiunea redusă a acestuia și, posibil, printr-o autoselecție a bărbaților care au acceptat înrolarea. Pozitivitatea mai mare la bărbați sugerează o prevalență mai mare a leziunilor colorectale și impune o rată ridicată de acceptare a colonoscopiei în acest grup(6). Cu toate acestea, bărbații au reprezentat doar 38,2% dintre cei înrolați și au avut o rată de returnare ușor mai mică (86,49% față de 91,84%), astfel încât recrutarea lor activă ar trebui să devină o prioritate. În ceea ce privește vârsta, nu am observat creșterea progresivă a pozitivității cu vârsta raportată în ROCCAS II(6), cel mai probabil din cauza numărului mic de cazuri pozitive din fiecare grupă.
Rata testelor neconcludente a fost de 3,34%, valoare apropiată de pragul de 3% recomandat de ghidurile europene(10) și net inferioară celei raportate pentru testul FOB GOLD® în programele-pilot ROCCAS II (13,60%, comparativ cu 2,24% pentru OC-SENSOR®)(6). Autorii ROCCAS II au atribuit rata ridicată de teste invalide din regiunea Sud-Vest în principal utilizării incorecte a kitului și au recomandat îmbunătățirea instrucțiunilor de recoltare(6). Rezultatul nostru, obținut cu același tip de test, sugerează că explicarea directă, în cabinet, a modului de recoltare și de păstrare a probei poate reduce substanțial numărul testelor neconcludente. Variația dintre cabinete (2,22-4,58%) arată totuși că acest proces nu este încă standardizat. Rata mai mare de teste neconcludente la grupa de 70-74 de ani (cinci din 56 de kituri returnate; 8,93%) sugerează că pacienții vârstnici ar putea beneficia de instrucțiuni suplimentare sau de sprijinul aparținătorilor.
Comparație cu alte programe de screening europene
Ne-am propus să prezentăm și programul național german de depistare a cancerului colorectal, finanțat din sistemul public de asigurări de sănătate (GKV), întărind astfel ideea că implementarea unui program solid de screening și implicarea concretă a statului sunt necesare pentru țara noastră. Screeningul pentru cancerul colorectal în Germania începe de la 50 de ani, persoanele asigurate în sistemul public (GKV) fiind eligibile pentru program și având dreptul la o consultație medicală unică privind scopul și obiectivele programului de screening, care poate fi oferită de orice medic de familie sau specialist care efectuează examene de depistare precoce a cancerului sau controale de sănătate. Persoanele asigurate primesc o scrisoare de invitație, participarea fiind voluntară, similar țării noastre. Dacă asiguratul nu se opune, invitații suplimentare vor fi trimise la 55, 60 și 65 de ani(16,17).
Programul prevede în prezent două metode de investigație: colonoscopia, efectuată de cel mult două ori, la un interval de cel puțin 10 ani, care este cea mai fiabilă metodă de depistare precoce și reprezintă procedura standard pentru descoperirea cancerului colorectal și a leziunilor precursoare, și, ca alternativă la colonoscopie, testul imunochimic pentru sânge ocult în scaun (iFOBT/Stuhltest), care poate indica prezența unui cancer colorectal, deoarece unele tumori și leziunile lor precursoare pot sângera(18).
Ghidul European de Asigurare a Calității în Screeningul Colorectal recomandă ca obiectiv o rată minimă de participare de 65%(10). Programul german de depistare precoce nu atinge până în prezent acest obiectiv, pe un interval de 10 ani, aproximativ 26-27% dintre persoanele eligibile efectuând o colonoscopie de screening(19); situația este similară, dar mult mai accentuată, în analiza noastră, în care acoperirea populațională efectivă a fost de 15,30%.
Programul ROCCAS din România este explicit voluntar: participarea nu este obligatorie, iar persoanele care refuză inițial sau care nu efectuează testul FIT și sunt scoase din program pot reveni oricând, dacă se încadrează în intervalul de vârstă 50-74 de ani(20).
Din păcate, decalajul este dramatic: România înregistrează aproximativ 4,3% participare populațională la screeningul colorectal(21), în timp ce în Germania doar colonoscopia de screening acoperă, pe un interval de 10 ani, aproximativ un sfert din populația eligibilă, la care se adaugă testele fecale(19). Chiar dacă în cadrul programelor ROCCAS rata de returnare a testului FIT este ridicată (89,75% în prezentul studiu; 90,01% în ROCCAS II(6)), aceasta reflectă adeziunea celor deja recrutați activ de medicul de familie, nu acoperirea din totalul populației eligibile (15,30% în acest studiu). Germania rămâne și ea sub ținta europeană de 65%, dar se situează la un nivel mai ridicat față de România în termeni de acoperire populațională reală.
Limitele studiului
Studiul prezintă mai multe limite, iar rezultatele trebuie interpretate în consecință. În primul rând, numărul persoanelor care au refuzat înrolarea, precum și refuzurile ulterioare (de efectuare a testului sau a colonoscopiei) nu au fost înregistrate uniform în cele trei cabinete, modalitatea de colectare a acestor date diferind de la un cabinet la altul. Din acest motiv, am preferat să nu includem aceste date în analiză și nu am calculat rata de refuz a înrolării și nici rata de acceptare a colonoscopiei. Recunoaștem aceasta ca pe o deficiență importantă a studiului: motivele de neparticipare prezentate au caracter descriptiv, nu permit estimarea frecvenței fiecărei bariere și nu pot fi generalizate. Motivele neaderenței la colonoscopie după un test pozitiv sunt, de altfel, multifactoriale și ar necesita o evaluare dedicată(22).
În al doilea rând, studiul a fost realizat în doar trei cabinete dintr-o singură comună, pe un eșantion relativ mic, ceea ce limitează puterea statistică a comparațiilor pe subgrupuri (în special pe grupe de vârstă) și generalizarea rezultatelor la alte comunități rurale sau la mediul urban. Numărul persoanelor eligibile (2307) a fost estimat pe baza listelor medicilor de familie și poate include persoane plecate în străinătate sau care nu mai locuiesc efectiv în comună, ceea ce ar putea subestima rata reală de înrolare și acoperirea populațională.
În al treilea rând, datele provin dintr-un registru aflat în curs de completare: la data analizei, o parte dintre colonoscopii nu fuseseră încă efectuate, iar rezultatele histopatologice nu erau disponibile, astfel încât nu am putut calcula rata de detecție a cancerului și a adenoamelor avansate și nici valoarea predictivă pozitivă a testului. De asemenea, sinteza automată din registru a prezentat inconsecvențe față de datele individuale, motiv pentru care toți indicatorii au fost recalculați pe baza înregistrărilor la nivel de pacient.
În al patrulea rând, observațiile privind metodele de convingere a pacienților și motivele de nereturnare a testului provin din experiența directă a autorilor și nu au fost colectate printr-un instrument standardizat (chestionar sau interviu semistructurat). În sfârșit, studiul nu a inclus un grup de comparație, astfel încât efectul implicării medicului de familie nu poate fi cuantificat direct.
Concluzii
Cancerul colorectal reprezintă o urgență de sănătate publică în România, cu incidență crescândă, mortalitate mai ridicată față de media europeană și cu un tipar de diagnostic tardiv care limitează drastic șansele de supraviețuire. Programul de screening poate reduce mortalitatea prin CCR cu până la 60%(6), iar experiența acumulată prin proiectele-pilot ROCCAS a demonstrat că implementarea unui astfel de program este fezabilă în contextul sistemului de sănătate românesc.
Rata ridicată de returnare a testului FIT în rândul pacienților înrolați din mediul rural are implicații directe pentru designul programelor regionale ROCCAS 4 și al viitorului program național, sugerând că medicul de familie din mediul rural este un vector eficient în screening, că o comunicare față în față, personalizată, poate fi mai eficientă decât campaniile de masă și că nu este necesară o infrastructură complexă pentru a obține rate ridicate de returnare a testului FIT, ceea ce face modelul scalabil și în comunități cu resurse limitate.
Rezultatele ROCCAS confirmă că modelul bazat pe medicul de familie ca primă verigă a lanțului de screening este fiabil și eficient în contextul românesc, inclusiv în regiunile predominant rurale. Mai mult decât atât, recomandarea de a se înscrie în programele de screening din partea specialiștilor a fost citată ca fiind un element ce facilitează participarea și acceptarea programelor de screening(13,14). Ratele de participare la screeningul cancerului colorectal variază semnificativ la nivelul UE. În țările cu programe de lungă durată, cum sunt Austria, Republica Cehă și Germania, incidența cancerului colorectal a scăzut substanțial de-a lungul timpului. Cele mai mari reduceri ale mortalității prin cancer colorectal au fost observate în țările cu programe de screening de lungă durată(23).
Participarea activă a medicilor de familie a asigurat rate de returnare FIT adecvate standardelor europene, depășind barierele de acces specifice populației rurale și vulnerabile. Sustenabilitatea acestui model necesită însă integrarea sa formală în contractele cu casele de asigurări de sănătate și remunerarea adecvată a prestației medicilor de familie în cadrul programului național, aspecte care depășesc cadrul prezentului studiu, dar care reprezintă condiții necesare pentru scalabilitatea la nivel național.
În același timp, acoperirea populațională efectivă de 15,30% arată că principala provocare nu este returnarea testului, ci recrutarea populației eligibile. Strategiile viitoare ar trebui să vizeze în special bărbații – subreprezentați în rândul celor înrolați, dar cu o rată de pozitivitate de aproape trei ori mai mare – și persoanele cu nivel educațional scăzut. Înregistrarea standardizată a refuzurilor în toate cabinetele ar permite, de asemenea, evaluarea corectă a barierelor de participare.
Autor pentru corespondență: Gheorghe-Gindrovel Dumitra E-mail: gindrovel.dumitra@umfcv.ro
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licența CC-BY.
Conflict de interese: niciunul declarat.
Suport financiar: niciunul declarat.
Bibliografie
- European Commission. ECIS - European Cancer Information System. Estimates of cancer incidence and mortality in 2022 and projections to 2040 - Romania. https://ecis.jrc.ec.europa.eu. Accesat: 9 mai 2026.
- International Agency for Research on Cancer. Global Cancer Observatory: Cancer Today (GLOBOCAN 2022). Cancer incidence comparison - Romania and European Union. Lyon: IARC/WHO; 2024. https://gco.iarc.who.int/today. Accesat: 9 mai 2026.
- International Agency for Research on Cancer. Romania - Globocan 2020 fact sheet. Global Cancer Observatory. Lyon: IARC/WHO; 2021. https://gco.iarc.fr/today. Accesat: 1 noiembrie 2026.
- OCDE/Comisia Europeană. Profil de țară privind cancerul - România 2023. EU Country Cancer Profiles. Paris: OECD Publishing; 2023. https://www.oecd.org/social-issues-migration-health/profil-de-tara-privind-cancerul-romania-2023_20726aa6-ro. Accesat: 1 noiembrie 2026.
- Gheorghe C, Bunduc S. The colorectal cancer screening program in Romania - ROCCAS - is ready for the implementation at national level. J Gastrointestin Liver Dis. 2023;32(4):427-430.
- Manuc M, Diculescu M, Dumitru E, et al. Introducing colorectal cancer screening in Romania - preliminary results from the regional pilot programs (ROCCAS). J Gastrointestin Liver Dis. 2024;33(1):37-43.
- Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. Comunicat de presă privind lansarea proiectului ROCCAS 4 SVO, SMIS 344756. Publicat 16 octombrie 2025. Accesat: 14 mai 2026.
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Programul Sănătate 2021–2027. Ghidul solicitantului - Condiții specifice. Apel de proiecte PS/628: Organizarea de programe regionale de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal - etapa a II-a. București: MIPE; 2024.
- Spitalul Universitar de Urgență București. Consultații screening. Proiect ROCCAS 4 BI. Accesat: 20 mai 2026.
- von Karsa L, Patnick J, Segnan N. European guidelines for quality assurance in colorectal cancer screening and diagnosis. First edition – executive summary. Endoscopy. 2012;44(Suppl 3):SE1-SE8.
- Le Bonniec A, Meade O, Fredrix M, et al. Exploring non-participation in colorectal cancer screening: a systematic review of qualitative studies. Soc Sci Med. 2023;329:116022.
- Peterson EB, Ostroff JS, DuHamel KN, et al. Impact of provider-patient communication on cancer screening adherence: a systematic review. Prev Med. 2016;93:96-105.
- Dressler J, Johnsen AT, Madsen LJ, Rasmussen M, Jorgensen LN. Factors affecting patient adherence to publicly funded colorectal cancer screening programmes: a systematic review. Public Health. 2021;190:67-74.
- Honein-AbouHaidar GN, Kastner M, Vuong V, et al. Systematic review and meta-study synthesis of qualitative studies evaluating facilitators and barriers to participation in colorectal cancer screening. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2016;25(6):907-917.
- Bocioagă AG, Oancea CN, Rădulescu D, et al. Neural network-based composite risk scoring for stratification of fecal immunochemical test-positive patients in colorectal cancer screening: findings from South-West Oltenia. Cancers (Basel). 2025;17(11):1868.
- Gemeinsamer Bundesausschuss (G-BA). Darmkrebs-Screening. Accesat: 30 mai 2026.
- Bundesministerium für Gesundheit. Bowel cancer: screening, diagnosis, treatment. gesund.bund.de. Actualizat: 1 aprilie 2025. Accesat: 30 mai 2026.
- Krebsinformationsdienst des Deutschen Krebsforschungszentrums (DKFZ). Darmkrebs-Früherkennung: Gibt es Alternativen zur Darmspiegelung? Publicat: 15 martie 2022. Accesat: 30 mai 2026.
- Dreier M, Brinkmann M, Stahmeyer JT, Hemmerling M, Krauth C, Walter U. Intended and actual participation in the colorectal cancer screening program: a prospective cohort study with AOK insurees. Dtsch Arztebl Int. 2024;121(15):497-504.
- Institutul Clinic Fundeni. COLOSCREENING - Program de screening pentru prevenirea, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul leziunilor precanceroase colorectale. Accesat: 30 mai 2026.
- Eurostat. European Health Interview Survey (EHIS), 2019: Self-reported last colorectal cancer screening test by sex, age and income quintile (hlth_ehis_pa5i). Luxemburg: Eurostat; 2022.
- Bertels L, Lucassen P, van Asselt K, Dekker E, van Weert H, Knottnerus B. Motives for non-adherence to colonoscopy advice after a positive colorectal cancer screening test result: a qualitative study. Scand J Prim Health Care. 2020;38(4):487-498.
- Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC). Situația cancerului colorectal în Uniunea Europeană. Accesat: 30 mai 2026.
