TEMA EDIŢIEI

Acoperirile vaccinale în primul an de viaţă

Vaccination coverages in the first year of life

Data publicării: 30 Mai 2026
Data primire articol: 27 Martie 2026
Data acceptare articol: 07 Aprilie 2026
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Med.170.2.2026
Descarcă pdf

Abstract

Vaccines are the most valuable tools used to ensure pro­tec­tion against infectious diseases. In Romania, the vac­ci­na­tion of children is carried out within the National Vac­ci­na­tion Program. Monitoring vaccine coverages is an important activity within this program. Our study analyzes the evolution of vaccination coverage rates in Romania for the antigens included in the national schedule at the ages of 12 months, 18 months and 24 months in the birth cohorts of the last nine years. The lowest vaccination coverage rates for all antigens in the schedule were reported for the birth cohort of July 2023. Among the reasons for not being vac­ci­na­ted according to the schedule are: failure to show up, re­fu­sal of one or more vaccines, medical contraindications, tra­ve­ling abroad. Not vaccinating on time predisposes chil­dren to the risk of contracting diseases against which vac­cines administered according to the schedule should have protected them.



Keywords
vaccination schedulevaccination coverageRomaniacatch-up vaccination

Rezumat

Vaccinurile sunt cele mai valoroase instrumente utilizate pen­tru a asigura protecția împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor se realizează în cadrul Pro­gra­mu­lui Național de Vaccinare. Monitorizarea acoperirii vac­ci­na­le este o activitate importantă în cadrul aces­tui program. Studiul nostru analizează evoluția ratelor de acoperire vac­ci­na­lă în România pentru antigenele din ca­len­da­rul na­țio­nal la vârstele de 12 luni, 18 luni și 24 de luni la cohortele de naștere din ultimii nouă ani. Cele mai scă­zu­te rate de aco­pe­rire vaccinală pentru toate antigenele din ca­len­dar au fost raportate pentru cohorta de naștere iulie 2023. Printre mo­ti­ve­le nevaccinării conform calendarului sunt incluse: ne­pre­zen­ta­rea, refuzul unuia sau mai multor vac­ci­nuri, con­tra­in­di­ca­ții­le medicale, plecarea în străinătate. Ne­vac­ci­na­rea la timp predispune copiii la riscul de a con­trac­ta boli față de care vaccinurile administrate conform ca­len­da­ru­lui ar fi tre­buit să-i protejeze.

Cuvinte Cheie
calendar de vaccinareacoperire vaccinalăRomâniarecuperare la vaccinare

Introducere

Vaccinarea este cea mai cost-eficientă intervenție pentru sănătatea publică la nivel global și pentru dezvoltarea durabilă, salvând milioane de vieți în fiecare an. Astăzi, peste 20 de boli amenințătoare de viață pot fi prevenite prin vaccinare(1,2).

În România, Programul Național de Vaccinare (PNV) este finanțat de la bugetul de stat și asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naștere și până la vârsta adolescenței, precum și a unor grupuri populaționale la risc în situații epidemiologice deosebite(3). În cadrul PNV, vaccinarea este efectuată de către medicii de familie (cu excepția vaccinărilor BCG și antihepatită B, de la naștere efectuate în maternitate), care sunt remunerați din program pentru acest serviciu. Vaccinările sunt introduse atât în registrul cabinetului medicului de familie, cât și în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV).

Vaccinarea copiilor în cadrul PNV se efectuează conform unei scheme/calendar de vaccinare și asigură protecția față de 11 boli infecțioase, considerate priorități pentru sănătatea publică din România: hepatita B, tuberculoza, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, poliomielita, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, infecția cu Streptococcus pneumoniae, rujeola, rubeola, oreionul.

Anul 2015 a fost marcat de câteva modificări importante în cadrul PNV, între care înlocuirea vaccinului combinat DTPa-VPI-HB (diftero-tetano-pertussis acelular, polio inactivat, hepatitic B) cu vaccinul combinat DTPa-VPI-HB-Hib (diftero-tetano-pertussis acelular, polio inactivat, hepatitic B, Haemophilus influenzae tip b), administrat la vârstele de 2 luni, 4 luni și 11 luni. Doi ani mai târziu, în octombrie 2017, a fost introdus în calendarul național un antigen nou (pneumococic), administrat la vârstele de 2 luni, 4 luni și 11 luni simultan cu hexavaccinul DTPa-VPI-HB-Hib; astfel, copiii născuți în luna august 2017 au primit prima doză de vaccin pneumococic în luna octombrie 2017, iar prima cohortă pentru care a fost evaluată acoperirea vaccinală (AV%) pentru vaccinul pneumococic a fost cea a nou-născuților din luna iulie 2018.

Vaccinul combinat rujeolă-oreion-rubeolă (ROR) a fost introdus în PNV în octombrie 2004 și se administrează în două doze: prima doză la vârsta de 12 luni și cea de-a doua doză la vârsta de 5 ani.

Deși declinul AV% a fost observat încă din perioada prepandemică, trendul descendent a fost accelerat de pan­de­mia de COVID-19 și, ulterior, a devenit dramatic, pe­ri­clitând asigurarea controlului bolilor prevenibile prin vaccinare.

Acoperirea vaccinală

Acoperirea vaccinală pentru toate tipurile de antigene vaccinale din PNV reprezintă procentajul de copii înscriși pe listele tuturor medicilor de familie din mediul urban și, respectiv, rural, din toate județele țării, copii care sunt vaccinați corespunzător vârstei prevăzute în Calendarul Național de Vaccinare. Monitorizarea acoperirilor vaccinale are ca scop evaluarea riscului de îmbolnăvire prin boli prevenibile prin vaccinare pe teritoriul României, alături de scăderea incidenței acestor boli și prevenirea apariției epidemiilor(4).

O evaluare corectă, reală, a acoperirii vaccinale în teri­to­riu, pentru toți copiii apaținând aceleiași cohorte de năs­cuți vii, poate fi realizată printr-o bună utilizare a Registrului Electronic Național de Vaccinări (RENV). Totodată, evaluarea riscului de îmbolnăvire prin boli prevenibile prin vaccinare a restanțierilor la vaccinările prevăzute în calendarul național în primul an de viață este posibilă prin estimarea în dinamică a acoperirii vaccinale la aceeași cohortă de copii, la vârstele de 12, 18 și 24 de luni, în toate cabinetele de medicină de familie(4). Activitatea de estimare a acoperirii vaccinale se desfășoară bianual.

 

  • În luna februarie:

a) la vârsta de 18 luni, pentru cohorta de copii născuți în luna iulie, în urmă cu 18 luni;

b) la alte categorii de copii prevăzute în Calendarul Național de Vaccinare.

 

  • În luna august:

a) la vârsta de 12 luni, pentru cohorta de copii născuți în luna iulie a anului precedent;

b) la vârsta de 24 de luni, pentru cohorta de copii născuți în luna iulie, în urmă cu doi ani.

Ratele de acoperire vaccinală pentru fiecare doză de vaccin au fost estimate prin analizarea registrelor de vaccinare ale medicilor de familie, utilizând ca numitor populația fiecărui județ, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Informațiile sunt colectate conform Formularului standard și validate pentru fiecare din cele 42 de județe de către Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT), care, ulterior, a realizat evaluarea pentru fiecare cohortă de naștere la vârstele de 12, 18 și, respectiv, 24 de luni. Din 2025, ca urmare a dezvoltării funcționalităților RENV, datele de acoperire vaccinală sunt extrase din platforma electronică pentru a fi analizate.

Materiale și metodă

Pentru fiecare din cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023 inclusiv, am realizat o analiză a evoluției ratelor de acoperire vaccinală pentru antigenele din Calendarul Național la vârstele de 12 luni, 18 luni și 24 de luni, utilizând rezultatele estimărilor AV% efectuate la nivelul CNSCBT.

De asemenea, am realizat și o analiză a motivelor nevaccinării colectate prin intermediul Formularului standard în cadrul estimării acoperirii vaccinale pentru cohorta de naștere iulie 2023, activitate care s-a realizat în luna august 2024. Analiza statistică a fost efectuată utilizând IBM SPSS Statistics 27.0 pentru Windows, folosind testul de calcul al diferențelor procentuale (Z), cu p <0,05, considerat semnificativ statistic; au fost estimate intervalele de încredere corespunzătoare de 95% (95% CI).

Rezultate

A. Evoluția ratelor de acoperire vaccinală

Pentru fiecare dintre cohortele analizate este considerat complet vaccinat copilul care a primit: o doză de vaccin BCG, câte trei doze din vaccinurile hepatitic B pediatric, DTPa, VPI, Hib, pneumococic (începând cu cohorta 2018) și, respectiv, o doză de vaccin ROR.

Rezultatele analizei acoperirilor vaccinale estimate la vârsta de 12 luni relevă următoarele (figura 1):

Figura 1. Acoperirea vaccinală la vârsta de 12 luni, pe tip de antigen, pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023, România
Figura 1. Acoperirea vaccinală la vârsta de 12 luni, pe tip de antigen, pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023, România

  • Pentru o doză BCG, valorile AV% sunt ≥95% pentru fiecare din cohortele monitorizate.
  • Pentru trei doze din antigenele hepatitic B pediatric, DTPa, VPI și Hib, valorile AV% sunt suboptimale, situându-se:
    • <80% pentru cohortele de naștere iulie 2017 – iulie 2020;
    • <70% pentru cohortele de naștere iulie 2016, iulie 2021 și iulie 2023;
    • <60% pentru cohorta de naștere iulie 2015 (în anul 2015, înlocuirea vaccinului combinat DTPa-VPI-HB [diftero-tetano-pertussis acelular, polio inactivat, hepatitic B] cu vaccinul combinat DTPa-VPI-HB-Hib [diftero-tetano-pertussis acelular, polio inactivat, hepatitic B, Haemophilus influenzae tip b] a coincis cu discontinuități în aprovizionarea cu hexavaccin) și, respectiv, pentru cohorta de naștere iulie 2022 (perioada de după pandemia de COVID-19).
  • Pentru trei doze de vaccin pneumococic, valorile AV% sunt, de asemenea, suboptimale, situându-se:
    • <80% pentru cohortele de naștere iulie 2018 – iulie 2020;
    • <70% pentru cohortele de naștere iulie 2021 și iulie 2023;
    • <60% pentru cohorta de naștere iulie 2022.
  • Pentru o doză ROR, ratele de acoperire vaccinală se situează mult sub valoarea celor care asigură controlul bolii (95%), astfel:
    • <90% pentru cohortele de naștere iulie 2017 și iulie 2018;
    • <80% pentru cohortele de naștere iulie 2016 și iulie 2019;
    • <70% pentru cohortele de naștere iulie 2020 și iulie 2021;
    • <60% pentru cohorta de naștere iulie 2015 (acea perioadă a fost marcată de discontinuități în aprovizionarea cu vaccin), iulie 2022 și iulie 2023 (perioada post-pandemie COVID-19).

La vârsta de 18 luni, ratele de acoperire vaccinală se mențin suboptimale, dar sunt substanțial îmbunătățite, în special pentru trei doze din antigenele: hepatitic B pediatric, DTPa, VPI, Hib, pneumococic și ROR (figura 2), astfel:

Figura 2. Acoperirea vaccinală la vârsta de 18 luni, pe tip de antigen, pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023, România
Figura 2. Acoperirea vaccinală la vârsta de 18 luni, pe tip de antigen, pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023, România

  • Pentru o doză BCG, valorile AV% sunt ≥95% pentru fiecare din cohortele monitorizate, cu excepția cohortei de naștere iulie 2023 (au existat discontinuități în aprovizionarea cu vaccin).
  • Pentru trei doze din antigenele hepatitic B pediatric, DTPa, VPI și Hib, valorile AV% sunt suboptimale, situându-se:
    • <90% pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2020 (remarcabilă este îmbunătățirea AV% cu peste 25 de procente pentru cohorta de naștere iulie 2015);
    • <80% pentru cohortele de naștere iulie 2021 și iulie 2022;
    • <70% pentru cohorta de naștere iulie 2023.
  • Pentru trei doze de vaccin pneumococic, valorile AV% se situ­ează:
    • <90% pentru cohortele de naștere iulie 2018 – iulie 2020;
    • <80% pentru cohortele de naștere iulie 2021 și iulie 2022;
    • <70% pentru cohorta de naștere iulie 2023.
  • Pentru o doză ROR, ratele de acoperire vaccinală se situează mult sub valoarea celor care asigură controlul bolii (95%), astfel:
    • <90% pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2020 și, respectiv, cohorta de naștere iulie 2022;
    • <80% pentru cohorta de naștere iulie 2021;
    • <70% pentru cohorta de naștere iulie 2023.

Deși se mențin suboptimale, ratele de acoperire vaccinală la vârsta de 24 de luni sunt îmbunătățite față de cele estimate la vârsta de 18 luni (figura 3), astfel:

Figura 3. Acoperirea vaccinală la vârsta de 24 de luni, pe tip de antigen, pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023, România
Figura 3. Acoperirea vaccinală la vârsta de 24 de luni, pe tip de antigen, pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2023, România

  • Pentru o doză BCG, valorile AV% sunt >95% pentru fiecare din cohortele monitorizate, cu excepția cohortelor de naștere iulie 2021 și iulie 2023.
  • Pentru trei doze din antigenele hepatitic B pediatric, DTPa, VPI și Hib, valorile AV% se situează:
    • <90% pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2022;
    • <80% pentru cohorta de naștere iulie 2023.
  • Pentru trei doze de vaccin pneumococic, valorile AV% se situează:
    • 90% pentru cohortele de naștere iulie 2018 – iulie 2020;
    • <80% pentru cohortele de naștere iulie 2021 și iulie 2022;
    • <70% pentru cohorta de naștere iulie 2023.
  • Pentru o doză ROR, ratele de acoperire vaccinală se situează mult sub valoarea celor care asigură controlul bolii (95%), astfel:
    • <90% pentru cohortele de naștere iulie 2015 – iulie 2020 și, respectiv, cohorta de naștere iulie 2022;
    • <80% pentru cohorta de naștere iulie 2021;
    • <70% pentru cohorta de naștere iulie 2023.

Metoda de estimare a acoperirii vaccinale a evidențiat faptul că, până la vârsta de 18 luni și, respectiv, 24 de luni, o mare parte din restanțieri sunt recuperați. Totuși, acoperirea vaccinală la vârstele de 18 luni și 24 de luni pentru cohorta de născuți în iulie 2023 înregistrează cele mai scăzute valori de când se monitorizează AV%.

B. Motivele nevaccinării

Analiza motivelor nevaccinării efectuată în cadrul estimării acoperirii vaccinale pentru cohorta de naștere iulie 2023(5) a relevat următoarele:

  • Primul loc între motivele nevaccinării îl ocupă neprezentarea, atât în total, cât și pe medii de rezidență, înregistrându-se valori aproximativ egale în mediul urban și în mediul rural; diferența dintre procentajul de copii nevaccinați prin neprezentare din mediul urban și diferența dintre procentajul de copii nevaccinați prin neprezentare din mediul rural nu sunt semnificative statistic (p=0,798).
  • În ceea ce privește refuzul, cea mai importantă pondere o reprezintă cel la vaccinarea cu ROR, înregistrând o valoare mai mare în mediul urban; diferența dintre procentajul de copii nevaccinați prin refuzul la vaccinarea cu ROR din mediul urban și procentajul de copii nevaccinați prin refuzul la vaccinarea cu ROR din mediul rural este semnificativă statistic (p=0,014).
  • Refuzul la vaccinarea antipneumococică a fost înregistrat într-un procentaj mai mare în mediul urban, cu o diferență semnificativă statistic față de mediul rural (p=0,002).
  • Refuzul la vaccinarea cu DTPa-HB-VPI-Hib a fost înregistrat într-un procentaj mai mare în mediul urban, cu o diferență semnificativă statistic față de mediul rural (p=0,004).
  • O pondere importantă între motivele nevaccinării corespunzătoare vârstei a reprezentat-o statutul de născut/plecat în străinătate, atât în total, cât și pe medii de rezidență. O valoare mai mare s-a înregistrat în mediul rural, diferența față de mediul urban fiind înalt semnificativă statistic (p=0,000).
  • Contraindicațiile medicale au înregistrat o valoare ușor crescută în mediul urban, diferența fiind înalt semnificativă statistic față de mediul rural (p=0,000). Între acestea, ponderea cea mai mare au avut-o contraindicațiile medicale temporare. Referitor la procentajul de copii cu contraindicații medicale temporare din totalul celor nevaccinați corespunzător, valorile diferă semnificativ statistic între mediile de rezidență (p=0,000), fiind cu 3,6 procente mai mari în mediul urban.

Discuție

În perioada post-pandemie COVID-19, evoluția ratelor AV% la 12 luni, la 18 luni și la 24 de luni (pentru cohortele de naștere iulie 2021 – iulie 2023) și-a menținut trendul descendent, dar mult mai accentuat decât cel înregistrat la cohortele de născuți din perioada prepandemică; este, astfel, dovedit faptul că pandemia de COVID-19 a perturbat derularea în condiții optime a PNV, cu toate consecințele pe care le-a implicat. În 2021, România a raportat unul dintre cele mai mari procentaje de copii complet nevaccinați (9723; 5% din copiii sub 1 an) și copii parțial vaccinați (17510; 9% din copiii sub 1 an) din Europa(6). Între motivele nevaccinării, un loc important îl ocupă teama de reacții adverse, cauzată de neîncrederea populației în siguranța vaccinării(7). Vaccinarea timpurie (în primul an de viață) deține un rol esențial în prevenirea unor boli transmisibile(8), dar are și o serie de alte beneficii: previne mortalitatea infantilă(9) și apariția bolilor hematologice (ex.: leucemia), în special la persoanele predispuse la astfel de maladii(10,11,12).

Concluzii

Întârzierea vaccinării copiilor la vârstele recomandate în Calendarul Național crește perioada de timp în care aceștia sunt expuși riscului de a contracta o boală prevenibilă prin vaccinare. Ca urmare, vaccinarea la timp (conform calendarului) a copiilor în primul an de viață asigură protecția față de bolile cele mai frecvente la această vârstă și previne mortalitatea infantilă.

 

 

Autor corespondent:  aurora.stanescu@umfcd.ro

 

 

 

 

 

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.

 

Bibliografie


  1. United Nations. Transforming our World: The 2030 Agenda for Sustainable Development. https://sdgs.un.org/2030agenda, accesat la data de 5 martie 2026.
  2. World Health Organization. Immunization Agenda 2030. https://www.immunizationagenda2030.org/, accesat la data 9 martie 2026.
  3. Ministerul Sănătății. Ordin 964/2022 cu modificările și completările ulterioare, privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253543, accesat la data de 12 martie 2026.
  4. Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul Național pentru Supra­ve­ghe­rea și Controlul Bolilor Transmisibile. Metodologia de estimare a acoperirii vaccinale. https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/, accesat la data de 5 martie 2026.
  5. Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul Național pentru Suprave­ghe­rea și Controlul Bolilor Transmisibile. Analiză date de supraveghere/Estimarea acoperirii vaccinale/Cohorta 2023. https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/analiza-date-supraveghere/, accesat la data de 5 martie 2026.
  6. UNICEF. The State of the World’s Children. Regional Brief. European and Central Asia 2023. Available online: https://www.unicef.org/eca/reports/sowc2023-eca, accesat la data de 15 martie 2026.
  7. Habersaat KB, Pistol A, Stanescu A, et al. Measles outbreak in Romania: understanding factors related to suboptimal vaccination uptake. Eur J Public Health. 2020;30(5):986-992.
  8. Orenstein WA, Offit PA, Edwards KM, Plotkin SA. Plotkin’s Vaccines, 7th Edition. Elsevier, 2018.
  9. Shattock AJ, Johnson HC, Sim SY, et al. Contribution of vaccination to improved survival and health: modelling 50 years of the Expanded Programme on Immunization. Lancet. 2024;403(10441):2307-2316.
  10. Morra ME, Kien ND, Elmaraezy A, et al. Early vaccination protects against childhood leukemia: A systematic review and meta-analysis. Sci Rep. 2017;7(1):15986.
  11. Dockerty J, Skegg D, Elwood J, et al. Infections, vaccinations, and the risk of childhood leukaemia. British Journal of Cancer. 1999;80(9):1483-9. 
  12. Nandi A, Shet A. Why vaccines matter: understanding the broader health, economic, and child development benefits of routine vaccination. Human Vaccines & Immunotherapeutics, 2020, 16(8):1900–1904. 
Articole din ediția curentă

TEMA EDIŢIEI

Tusea convulsivă – o scurtă trecere în revistă

Sandra-Adalgiza Alexiu
Tusea convulsivă este o infecție acută respiratorie extrem de contagioasă, determinată de Bordetella pertussis, ca­rac­te­ri­zată prin episoade severe de tuse persistentă, care se poate prelungi peste trei luni și se poate complica prin pneumonie, hipertensiune pulmonară și hemoragii cerebrale, mai ales la su...
TEMA EDIŢIEI

Strategii integrate pentru creșterea acoperirii vaccinale în România

Anca-Maria Lăcătuș, Cosmina-Daniela Berbecel, Carmen-Monica Curelea, Anca Deleanu
Scăderea acoperirii vaccinale în România este asociată cu reemergența unor boli prevenibile, precum rujeola și tusea convulsivă, reflectând nu doar bariere de acces, ci și un deficit de încredere, comunicare și coerență ...
REVIEW

Rolul biochimiei și biodisponibilităţii compușilor activi în eficienţa terapiei neuropsihiatrice

Bogdan-Marius Istrate
Medicația psihiatrică reprezintă una dintre cele mai delicate intervenții terapeutice, atât în ceea ce privește inițierea, cât și ghidarea și întreruperea tratamentului....
Articole din edițiile anterioare

TEMA EDIŢIEI

Tusea convulsivă – o scurtă trecere în revistă

Sandra-Adalgiza Alexiu
Tusea convulsivă este o infecție acută respiratorie extrem de contagioasă, determinată de Bordetella pertussis, ca­rac­te­ri­zată prin episoade severe de tuse persistentă, care se poate prelungi peste trei luni și se poate complica prin pneumonie, hipertensiune pulmonară și hemoragii cerebrale, mai ales la su...
TEMA EDIŢIEI

Strategii integrate pentru creșterea acoperirii vaccinale în România

Anca-Maria Lăcătuș, Cosmina-Daniela Berbecel, Carmen-Monica Curelea, Anca Deleanu
Scăderea acoperirii vaccinale în România este asociată cu reemergența unor boli prevenibile, precum rujeola și tusea convulsivă, reflectând nu doar bariere de acces, ci și un deficit de încredere, comunicare și coerență ...
SUPLIMENT VACCINOLOGIE

Ce am învăţat din epidemia de rujeolă?

Gindrovel Dumitra, Sandra Adalgiza Alexiu, Adriana Pistol, Aurora Stănescu
La data de 3.03.2017, în România erau înregistrate 3196 de cazuri confirmate de rujeolă și 16 decese prin aceeași boală, ceea ce corespunde unei evoluții epidemice. Majoritatea cazurilor s-au întâlnit în județe considera...