TEMA EDITIEI

Analiza SWOT privind vaccinarea în România în cabinetul medicului de familie

 SWOT analysis regarding vaccination in Romania in the family doctor's office

First published: 26 aprilie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.152.2.2023.7909

Abstract

Objective. This article aims to identify strengths, weak­nesses, opportunities and threats (SWOT analysis) re­gar­ding vaccination in family medicine practices in Romania. Methodology. A SWOT analysis was performed in a focus group or­ga­nized with the members of the Vaccinology Group of the Romanian National Society of Family Me­di­cine (SNMF) in February 2022. Results. Covering the ter­ri­tory with family doctors as well as the population’s trust in the fa­mily doctor are still strong points. The main weaknesses are the lack of organization in practice groups dedicated to the current activity but also the vaccination, as well as the insufficient time needed to solve all the problems in pri­ma­ry care. The use of modern vaccine products, the ex­pan­sion of vaccination programs but also the experience as vaccinators offer opportunities for vaccination in fa­mily medicine practices, while admi­nis­tra­tive issues and po­li­ti­cal inconsistency are identified as the main threats. Con­clu­sions. The promotion of vaccination, the logistical process of distributing vaccines and the ad­mi­nis­tration of the vac­ci­na­tion consultation, together with the vac­cine products, have many aspects that are rather related to administrative and organizational issues.
 

Keywords
vaccination, SWOT analysis, pandemic

Rezumat

Obiectiv. Acest articol îşi propune să identifice punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările (analiză SWOT) în ceea ce priveşte vaccinarea în cabinetele de me­di­ci­nă de familie din România. Metodologie. A fost rea­li­za­tă o analiză SWOT într-un focus-grup organizat cu membrii Gru­pu­lui de vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) din România, în luna fe­brua­rie 2022. Rezultate. Aco­pe­ri­rea cu medici de familie a teritoriului, precum şi încrederea po­pu­la­ţiei în medicul de familie reprezintă încă puncte tari. Lip­sa organizării în grupuri de practică dedicate activităţii cu­ren­te, dar şi cea de vaccinare, şi timpul insuficient necesar pen­tru a re­zol­va toate problemele din asistenţa medicală primară re­­pre­­zin­tă principalele puncte slabe. Folosirea de produse vac­­ci­­na­­le moderne, extinderea programelor de vaccinare, dar şi ex­pe­rien­ţa ca vaccinatori oferă oportunităţi privind vac­ci­na­rea în cabinetele de medicină de familie, în timp ce aspectele ad­mi­nis­tra­tive şi inconsecvenţa politică sunt identificate ca prin­ci­pa­le­le ameninţări. Concluzii. Promovarea vaccinării, pro­ce­sul logistic de distribuţie a vaccinurilor şi administrarea con­sul­ta­ţiei de vaccinare, împreună cu produsele vaccinale pre­zin­tă foarte multe aspecte care ţin mai mult de domeniile ad­mi­nis­tra­ti­ve şi organizatorice. 
 

Introducere

Începând cu anul 2020, pandemia de COVID-19 a adus foarte multe provocări pentru activitatea medicilor de familie din România. Desfăşurarea activităţilor de vaccinare în cabinetele noastre a avut trei etape distincte:

1. Perioada stării de urgenţă, în care activităţile preventive au avut de suferit ca urmare a recomandărilor de a nu părăsi locuinţele.

2. Perioada stării de alertă, în care au fost emise recomandări ferme de a fi reluată activitatea preventivă, în special activitatea de vaccinare pentru vaccinurile din Programul Naţional de Vaccinare (PNV).

3. Introducerea vaccinării împotriva COVID-19, mai întâi în centrele de vaccinare şi apoi în cabinetele de medicină de familie.

În aceste etape, cabinetele de medicină de familie au funcţionat fără întrerupere, însă cu introduce­rea unor modificări adaptative necesare pentru pro­tec­ţia per­so­na­lului medical şi limitarea răspândirii SARS-CoV-2. Astfel, au fost introduse serviciile de consultaţie la dis­tan­ţă, au fost eliminate temporar o serie de restricţii privind prescrierea unor medicamente cu sau fără contribuţie per­so­nală în absenţa unor scrisori medicale, a fost ridicată tem­porar folosirea validării serviciilor cu cardul de sănătate şi a crescut numărul consultaţiilor decontate de CNAS(1).

Odată cu înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţii de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), au fost implicate mult mai multe resurse în procesul de vaccinare anti-COVID-19, au fost create instrucţiuni necesare pentru standardizarea procesului, au apărut noi mituri legate de vaccinare, dar au fost evidenţiate şi soluţii pentru creşterea acceptării vaccinării, care ţin atât de aspecte organizatorice, administrative, cât şi de relaţia medic-pacient(2).

Metodologie

Am realizat o analiză SWOT în cadrul unui focus-grup desfăşurat online folosind aplicaţia Webex, la care au participat toţi membrii Grupului de vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), în cursul lunii februarie 2022, analiza fiind reevaluată în luna martie 2023.

Grupul de vaccinologie al SNMF este format din 15 medici instructori, formatori sau în devenire, care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban (10 membri), dar şi mediul rural (cinci membri). Membrii grupului provin din Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Vaslui, Dolj, Alba, Timiş, Arad şi Braşov. Toţi medicii sunt medici vaccinatori şi au vaccinat atât în cabinetele proprii, cât şi în centrele de vaccinare sau în echipe mobile(3).

Rezultate

Puncte tari

Organizatorice:

  • Experienţa ca medici vaccinatori. În România, calendarul naţional de vaccinare prevede administrarea vaccinurilor în cabinetele medicilor de familie, cu excepţia vaccinurilor care se administrează în maternitate(4).

  • Acoperire în teritoriu cu medici cu experienţă în vaccinarea copiilor şi adulţilor. În acest moment, în România, încă există o acoperire uniformă cu medici de familie, în special în mediul urban(1).

  • Lipsa costurilor directe (nu există costuri suplimentare pentru consiliere). Activitatea de consiliere este efectuată de medicii de familie, fără a fi cuantificată în plata per serviciu şi este accesibilă tuturor pacienţilor înscrişi la medicul de familie.

  • Accesibilitate/disponibilitate pentru teleconsultaţie la nevoie. Odată cu introducerea consultaţiei la dis­tan­ţă, s-au creat premisele diversificării activităţii şi abi­li­tă­ţile medicilor de familie.

  • Confort pentru pacient – programare, predictibilitate, informare cu argumente credibile, acces rapid, încredere.

  • Relaţia medic-pacient:

  • Consiliere şi comunicare directă cu pacientul

  • Medicul de familie beneficiază de încrederea cea mai ridicată. Acest fapt este vizibil şi pentru actul medical pe care acesta îl oferă. Încrederea a fost obiectivată prin numeroase sondaje în ultimii 10 ani(5).

  • Medicul de familie oferă informare standardizată prin diverse mijloace – broşuri, mesagerie, internet etc.

  • Urmărire eficientă post-vaccinare; raportarea reacţiilor adverse postinoculare (RAPI).

Puncte slabe

Administrative:

  • Personal insuficient pentru acoperirea tuturor activităţilor. Din păcate, în marea majoritate a cabinetelor de medicină de familie funcţionează doar un medic şi o asistentă.

  • Frecvent, organizarea fizică a spaţiului este nepotrivită activităţilor preventive. Cea mai mare parte a cabinetelor de medicină de familie funcţionează în foste policlinici, în sistem tură-contratură.

  • Timp insuficient pentru activităţi de consiliere; chiar dacă acest serviciu este oferit în mod curent, timpul necesar este insuficient.

  • Vârsta şi distribuţia medicilor de familie în teritoriu; aproape jumătate din medicii de familie aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate au vârsta de peste 60 de ani şi încep să apară localităţi cu deficit mare de medici, în special în mediul rural(6).

  • Lipsa organizării în grupuri de practică dedicate activităţii de vaccinare; în cea mai mare parte, medicii de familie funcţionează în cabinete individuale şi nu sunt organizaţi în asocieri.

  • Lipsa de organizare şi iniţiativă, fără adaptarea suficientă a activităţii de vaccinare la contextul cabinetului.

  • Existenţa unor situaţii demonstrate de vaccinare fictivă, fapt ce determină decredibilizarea corpului profesional.

Oportunităţi

Organizatorice:

  • Utilizarea în PNV de vaccinuri moderne care sunt folosite la nivel mondial.

  • Accesibilitate satisfăcătoare la produse pentru vaccinarea copilului atunci când ne referim la vaccinarea opţională. În România sunt disponibile vaccinurile meningococice, care se adresează serogrupurilor A, C, W, Y şi B, vaccinurile rotavirale, varicelic, hepatitic A şi cel împotriva encefalitei de căpuşe.

  • Extinderea vaccinării împotriva HPV la vârste de până la 18 ani la fete şi eventual la băieţi. Începând cu anul 2021, în România a fost extinsă categoria de fete eligibile până la 18 ani inclusiv şi au existat numeroase dezbateri publice, dar şi în cadrul profesional în care au fost aduse argumente privind vaccinarea băieţilor, în special în ţări cu acoperire vaccinală redusă la fete.

  • Dispersia pacienţilor români vaccinaţi. O mare parte din populaţia activă lucrează în ţări ale Uniunii Europene sau în Marea Britanie, acolo unde acoperirea vaccinală este cu mult mai bună.

  • Infrastructura dezvoltată de CNCAV, care acoperă multe elemente lipsă din sistemul de vaccinare (site-ul şi grupul de facebook Rovaccinare, infrastructura de distribuţie, instrucţiuni etc.), ar putea fi preluată de Ministerul Sănătăţii şi folosită în viitor.

  • Existenţa Registrului Electronic Naţional de Vaccinare (RENV), care a fost pilotat şi pe modelul de adulţi, fapt ce duce la reducerea birocraţiei.

Profesionale:

  • Faptul că organizaţiile medicilor de familie se află în contact cu alte organizaţii profesionale europene sau internaţionale creează condiţiile pentru o comunicare cu colegii din reţele internaţionale, cu existenţa posibilităţii unui feedback rapid.

  • Există modele moderne, atractive şi pentru medicii de familie din România oferite de reţelele europene sau internaţionale de medicină generală/medicină de familie.

  • Programe de prevenţie coerente şi sustenabile. În România au fost lansate mai multe programe de screening pentru boli cardiovasculare, tuberculoză sau cancere, fapt ce va încuraja participarea la activităţi preventive.

  • Implicarea comunităţii în activitatea de prevenţie. Comunitatea poate participa activ la conştientizarea beneficiilor activităţilor de vaccinare.

  • Implicarea în studii clinice legate de vaccinare. Numărul medicilor de familie implicaţi în studii clinice este în creştere.

  • Medicina de familie are ca particularitate abordarea holistică în care pacientul este privit în context familial, comunitar, social, religios şi cultural, fapt ce determină o abordare specifică mult mai eficientă.

Ameninţări

Administrative şi organizatorice:

  • Lipsa unei legi a vaccinării. Legea vaccinării a fost propusă prin iniţiativă legislativă guvernamentală şi aduce o reorganizare a sistemului. A fost adoptată de Senat şi se află la Camera Deputaţilor din anul 2018.

  • Elaborarea de politici fără a fi consultaţi medicii de familie. Foarte multe acte normative sunt elaborate de către autorităţi fără a se obţine un punct de vedere organizaţional.

  • Incoerenţa politicilor de stimulare a vaccinării. În timpul pandemiei au existat mai multe campanii publice, iar informaţiile publice au generat de multe ori apariţia unor contramăsuri din partea mişcării antivaccinare.

  • Comunicare disfuncţională cu direcţiile de sănătate publică.

  • Absenţa unei infrastructuri de distribuţie a vaccinurilor pentru vaccinurile din PNV.

  • Costuri debalansate (prea mici pentru manevra în sine, diferite pentru tipuri diferite de vaccinări).

  • Subfinanţarea cronică a programelor de vaccinare.

  • Acceptarea în centrele de vaccinare a personalului medical neinstruit în vaccinare poate duce la răspândirea unor informaţii incorecte.

  • Reţeaua de asistenţă medicală comunitară insuficient dezvoltată.

  • Absenţa unui program naţional de imunizare a adultului şi a unor grupe populaţionale de risc.

  • Carenţe educaţionale pentru sănătatea populaţiei.

  • Birocraţia excesivă, contracte complicate, raportări dificile.

Alte ameninţări:

  • Discursul public despre medicul de familie şi medicina de familie.

  • Lipsa răspunderii legate de informaţia publică transmisă de mass-media poate influenţa unele comportamente în populaţie.

  • Explozia mişcării antivaccinare şi absenţa unor măsuri de contracarare a ştirilor false şi dezinformărilor.

Soluţii

  • Promovarea medicinei de familie ca specialitate ce asigură servicii cu costuri scăzute, cu accent pe prevenţie.

  • Promovarea modelelor de bună practică.

  • Campanii publice de informare despre beneficiile prevenţiei etc.

  • Extinderea programelor naţionale de vaccinări la copii şi iniţierea unui program de vaccinare a adulţilor.

  • Debirocratizare: contractare şi raportare digitală, excluderea raportărilor pe hârtie, adaptarea legii arhivării, dezvoltarea şi folosirea RENV atât pentru modulul de stocuri, cât şi pentru facturare etc.

  • Dezvoltarea de modele de comunicare, educaţie şi organizare şi oferirea acestora cu titlu gratuit.

  • Creşterea finanţării activităţii de vaccinare, activitate ce ar duce la reducerea costurilor în sistem, cunoscut fiind faptul că prevenţia reduce povara bolilor.

  • Preluarea de la CNCAV şi dezvoltarea reţelei de distribuţie a vaccinurilor până la cabinetele medicale vaccinatoare.

Concluzii

Promovarea vaccinării, procesul logistic de distribuţie a vaccinurilor şi administrarea consultaţiei de vaccinare, împreună cu produsele vaccinale, prezintă foarte multe aspecte care ţin mai mult de domeniile administrative şi organizatorice.

Dezvoltarea profesională rămâne în continuare un deziderat şi reprezintă în special o oportunitate pentru dezvoltarea unor programe preventive şi pentru implicarea personalului medico-sanitar din cabinetele de medicină de familie.

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

sigla CC-BY

 

Bibliografie

  1. http://www.casan.ro//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/Raport_activitate_CNAS_2020.pdf 

  2. Dascălu S, Geambaşu O, Covaciu O, Cherecheş RM, Diaconu G, Dumitra GG, Gheorghiţă V, Popovici ED. Prospects of COVID-19 Vaccination in Romania: Challenges and Potential Solutions. Front. Public Health. 2021;9:90. doi: 10.3389/fpubh.2021.644538. 

  3. https://snmf.ro/grupuri-de-lucru/grupuri-de-lucru/vaccinologie/

  4. https://www.cnscbt.ro/index.php/calendarul-national-de-vaccinare

  5. https://www.agerpres.ro/stiri/2019/03/10/comunicat-de-presa-snmf--271864

  6. http://www.fnpmf.ro/wp-content/uploads/2021/07/harta-MF-2020.pdf

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT VACCINOLOGIE | Ediţia 2 116 / 2017

Imunoprofilaxia nou-născuţilor din mame cu AgHBs pozitiv - între teorie şi practică

Cristina Barbu

Infecția cu virusul hepatitic B (VHB) este o problemă majoră de sănătate publică. În România, transmiterea perinatală este una din căile majore de ...

20 aprilie 2017
MEDICI ȘI SOCIETATE | Ediţia 3 117 / 2017

„Coaliţia România Sănătoasă este alături de medicii care susţin știinţa vaccinării”

Raluca Dana Zoițanu

Ovidiu Covaciu (foto) este autorul blogului „Insula Îndoielii” și unul dintre administratorii grupului Facebook „Vaccinuri și Vaccinare - clarific...

19 mai 2017
OPINIA SPECIALISTULUI | Ediţia 4 130 / 2019

„Realitatea mioritică: 52% dintre români sunt pro-vaccinare antigripală. 60% nu s-au vaccinat niciodată”

Ana Dumbără

Vaccinarea antigripală ar trebui să fie un gest la fel de firesc ca pur­­ta­rea pa­­­­­ra­­­şu­tei în timpul sal­tu­lui din avi­on, ­explică conf. ...

23 septembrie 2019
SUPLIMENT VACCINOLOGIE | Ediţia 2 128 / 2019

Vaccinarea călătorului

Mihaela Adela Iancu

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, consultaţia precălătorie trebuie să cuprindă istoricul imu­ni­ză­rilor din Programul Naţi...

27 aprilie 2019