Avantaje şi riscuri ale utilizării pseudoefedrinei în infecţiile respiratorii sezoniere

Introducere

În România, sezonul rece determină o creştere a numărului de consultaţii atât în cabinetele medicilor de familie, cât şi în ambulatoriile de specialitate şi unităţile de primiri urgenţe⁽¹⁾. Majoritatea semnelor şi simptomelor acestor pacienţi sugerează, cel mai frecvent, prezenţa unor infecţii de tract respirator^(2,3). Abordarea terapeutică a infecţiilor virale ale tractului respirator superior implică cel mai frecvent tratamentul simptomatic, care include, de obicei, tratament antiinflamator nesteroidian⁽⁴⁾, antialgic⁽⁵⁾ şi descongestionant⁽⁶⁾. Administrarea acestor tratamente poate fi rezultatul unui act medical sau al deciziei pacientului, pe baza unor informaţii provenite din mass-media sau din alte surse disponibile. Deşi există o diferenţă semnificativă privind modul prin care s-a decis conduita terapeutică, pericolul unor tratamente simptomatice poate fi generat de nerespectarea posologiei sau de necunoaşterea, respectiv ignorarea comorbidităţilor pacientului^(7,8).

Materiale şi metodă

Realizarea acestui material a avut la bază răspunsurile oferite în mod voluntar de către 55 de medici de familie din judeţul Mureş.

Rezultate

Sondajul realizat în rândul medicilor de familie a permis realizarea a 10 grafice care evidenţiază opinia medicilor în legătură cu ponderea infecţiilor de tract respirator în sezonul rece 2023-2024, factorii ce pot influenţa opţiunile terapeutice, precum şi experienţa lor personală legată de prescrierea pseudoefedrinei în tratamentul simptomatic al acestor infecţii.

Referitor la incidenţa infecţiilor de tract respirator superior, în sezonul rece 2023-2024, faţă de anii precedenţi, 48,07% dintre respondenţi au estimat că incidenţa va fi mai mare, în timp ce un sfert dintre respondenţi au considerat că incidenţa va fi similară celei din anii precedenţi, iar alţi 25% au apreciat că fiecare sezon rece are specificul său.

În ceea ce priveşte factorii ce pot influenţa incidenţa infecţiilor de tract respirator superior de la un sezon la altul, o treime din răspunsurile oferite de medici indică drept principal factor rata imunizărilor sezoniere. Următorul factor ca importanţă este reprezentat de gradul de promovare a măsurilor profilactice, iar locul al treilea este ocupat de promovarea măsurilor profilactice. Tratamentul simptomatic este considerat şi el un potenţial factor care ar putea influenţa incidenţa infecţiilor de tract respirator superior.

În cadrul opţiunilor terapeutice, pe primul loc s-a situat tratamentul simptomatic reprezentat de administrarea de combinaţii de antiinflamatoare şi descongestionante, pentru ameliorarea simptomelor. Administrarea tratamentului antibiotic pentru tratamentul infecţiilor acute de tract respirator a reprezentat opţiunea cu cea mai mică pondere în rândul respondenţilor.

Majoritatea răspunsurilor oferite de respondenţi, 62,82%, au evidenţiat beneficiul oferit de pseudoefedrină prin eficienţa efectului descongestionant nazal şi sinuzal. Totodată, 15,38% din răspunsurile oferite de către medicii de familie participanţi la acest sondaj au evidenţiat avantajul pe care îl oferă faptul că produsele ce conţin pseudoefedrină sunt disponibile fără prescripţie medicală, ceea ce facilitează accesul pacienţilor la tratament.

În ceea ce priveşte siguranţa administrării pseudoefedrinei la pacienţii cu infecţii de tract respirator superior, ponderea cea mai mare, 58,82%, a avut-o răspunsul care indică importanţa respectării dozei recomandate. Aproximativ unu din cinci răspunsuri a indicat siguranţa pseudoefedrinei pentru majoritatea pacienţilor, iar 22,05% din răspunsuri au evidenţiat faptul că siguranţa pseudoefedrinei este dependentă şi de modul în care sunt controlate anumite comorbidităţi ale pacienţilor.

Referitor la efectele administrării pseudoefedrinei, 58,44% din răspunsuri au evidenţiat ameliorarea simptomelor cauzate de congestia nazală şi sinuzală, iar 25,97% din răspunsuri au arătat efectul de reducere a secreţiilor nazale şi îmbunătăţirea fluxului de aer în căile respiratorii. 15,58% din răspunsuri au indicat faptul că poate creşte tensiunea arterială şi stimula sistemul nervos central, ducând la o stare de vigilenţă şi mai mare.

În ceea ce priveşte investigaţiile structurilor din domeniul medical, răspunsurile oferite de medicii de familie au arătat că sunt importante monitorizarea cercetărilor din domeniul medical şi actualizarea informaţiilor conform datelor oferite de cercetările recente din domeniul medical. 62% din răspunsurile acestui sondaj au subliniat importanţa actualizării informaţiilor pentru practica curentă pe baza datelor oferite de cercetările din acest domeniu.

Referitor la tipurile de pacienţi la care este recomandată utilizarea cu precauţie a pseudoefedrinei, răspunsurile medicilor de familie participanţi la acest sondaj au evidenţiat o preocupare referitoare la pacienţii cu hipertensiune arterială sau alte afecţiuni cardiace, în proporţie de 64,41%. 18,64% au menţionat utilizarea cu precauţie a pseudoefedrinei la majoritatea pacienţilor.

Importanţa personalizării tratamentului în funcţie de beneficiile şi riscurile utilizării pseudoefedrinei pentru fiecare caz şi adaptarea tratamentului în consecinţă au fost evidenţiate de 42,86% din răspunsuri. Unu din trei răspunsuri a subliniat faptul că, în cazul contraindicaţiilor apărute, acestea sunt mai degrabă legate de doza şi durata tratamentului.

Niciun răspuns oferit de medicii de familie participanţi la sondaj nu a evidenţiat apariţia frecventă a unor reacţii adverse semnificative, 29,82% din răspunsuri au arătat lipsa reacţiilor adverse, iar în 54,38% din răspunsuri reacţiile adverse au fost nesemnificative.

Discuţie

Estimarea majorităţii respondenţilor privind creş­te­rea incidenţei infecţiilor de tract respirator superior în sezonul rece 2023-2024, faţă de anii precedenţi, s-ar pu­tea datora şi faptului că începând cu acest sezon au in­trat în vigoare proceduri noi pentru vaccinarea antigripa­lă, iar orice schimbare ar putea fi privită cu rezervă în ceea ce priveşte eficacitatea noilor măsuri. O astfel de ipoteză ar putea fi susţinută şi de faptul că un sfert din­tre respondenţi au apreciat că fiecare sezon rece are spe­ci­fi­cul său.

Faptul că, în ceea ce priveşte factorii care pot influenţa incidenţa infecţiilor de tract respirator superior, ponderea răspunsurilor care au indicat respectarea măsurilor profilactice a fost mai mare decât ponderea celor care indicau promovarea măsurilor profilactice ar putea sugera faptul că există un grad de indisciplină în rândul populaţiei cu privire la măsurile de profilaxie din sezonul rece.

Având în vedere că mai mult de 10% dintre răspunsuri au indicat tratamentul simptomatic drept factor care ar putea influenţa incidenţa infecţiilor acute de tract respirator superior, se sugerează că amelioarea tusei şi strănutului ar reduce riscul de infectare al persoanelor sănătoase de către cele bolnave.

Administrarea combinaţiilor de antiinflamatoare şi descongestionante în tratamentul simptomatic al infecţiilor de tract respirator nu doar că ar reprezenta prima opţiune, dar are şi avantajul că sunt disponibile fără prescripţie medicală, ceea ce facilitează accesul pacienţilor la tratament. În aceste condiţii, respectarea dozelor şi a modului de administrare devine o obligaţie pe care pacientul trebuie să şi-o asume fie prin citirea prospectului, fie prin consultarea unui specialist din domeniul medical. Cu toate acestea, în cazul pacienţilor cu hipertensiune arterială sau alte afecţiuni cardiace, s-a considerat necesară administrarea cu atenţie a pseudoefedrinei, cu supravegherea evoluţiei tratamentului de către un medic.

Concluzii

Tratamentul simptomatic al infecţiilor acute de tract respirator superior poate reduce riscul de infectare al persoanelor sănătoase de către cele bolnave. Principala opţiune în acest sens este reprezentată de administrarea combinaţiilor de antiinflamatoare şi descongestionante. În ceea ce priveşte efectul descongestionant asupra mucoasei nazale şi sinuzale, trei din cinci răspunsuri au indicat efectul benefic al pseudoefedrinei. În ceea ce priveşte siguranţa administrării pseudoefedrinei la pacienţii cu infecţii de tract respirator superior, majoritatea răspunsurilor au evidenţiat importanţa respectării dozelor recomandate. În aceste condiţii, s-a evidenţiat faptul că, în conformitate cu opinia medicilor de familie care au răspuns la chestionarul folosit în cadrul acestui sondaj, în 84,20% din cazuri reacţiile adverse au lipsit sau au fost nesemnificative.

 

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.