Calitatea vieţii şi patologia funcţională digestivă

În secolul XXI, rolul medicului implică şi ameliorarea calităţii vieţii, nu doar salvarea acesteia.

Patologia digestivă cuprinde, alături de boli structurale – de exemplu, ulcerul, bolile inflamatorii şi neoplaziile –, şi o serie de boli funcţionale extrem de variate, la care medicul practician este pus în dificultate să precizeze exact forma nosologică, iar tratamentul este, de cele mai multe ori, o rezolvare de moment a unor simptome.

Simptome ca balonarea, flatulenţa sau eructaţiile sunt motive frecvente pentru care pacienţii se prezintă la medic sau la farmacist şi sugerează posibila prezenţă a unei afecţiuni a tractului gastrointestinal.

Gazul produs în urma digestiei alimentelor după înghiţirea involuntară de aer în timpul mesei sau ca urmare a consumului de băuturi carbogazoase se acumulează în intestin. Uneori, şi constipaţia poate fi însoţită de balonare, de aceea, în cazul persoanelor constipate, cu un tranzit intestinal lent, este contraindicat tratamentul cu substanţe care absorb gazele, dar şi lichidul din intestin (de exemplu, cărbunele activ).

Pe de altă parte, în cazul unei suferinţe digestive, trebuie luat în considerare faptul că aspectul negru al scaunului poate să deruteze clinicianul, care se va gândi la hemoragia digestivă.

Dioxidul de carbon produs poate fi în mică măsură absorbit de către organism şi va fi eliminat din circulaţie prin plămâni, dar nitrogenul care nu poate fi absorbit trebuie eliminat la exterior pe cale rectală (flatulenţă).

Simeticona este o substanţă bine cunoscută, folosită de peste 50 de ani în activitatea clinică medicală pentru tratarea simptomelor neplăcute datorate acumulării de gaz în tractul gastrointestinal. Utilizarea simeticonei se datorează proprietăţilor tensioactive ale acesteia. Simeticona scade tensiunea superficia­lă de la suprafaţa bulelor de gaz, favorizând astfel spar­gerea acestora şi ajutând la absorbţia sau eliminarea gazului la exterior.

Simeticona este inertă din punct de vedere fiziologic, nu este absorbită din tractul gastrointestinal şi nu interferează cu secreţia gastrică sau cu absorbţia nutrienţilor. Autorii studiilor clinice efectuate cu simeticonă de-a lungul timpului au evaluat această substanţă ca fiind una dintre cele mai populare şi mai bine tolerate tratamente împotriva problemelor gastrointestinale legate de gaze, cum ar fi balonarea sau flatulenţa, permiţând ameliorarea rapidă a simptomatologiei.

Există studii care au demonstrat efectul pozitiv în afecţiuni care asociază balonarea ca simptom, precum şi în ameliorarea colicilor la bebeluşi – sub formă de suspensie. De asemenea, simeticona este folosită ca premedicaţie în endoscopie, radiologie sau ecografie, îmbunătăţind vizualizarea organelor interne.
În 1996, Bohm şi colaboratorii au comparat mai multe produse ce conţineau simeticonă sub diferite forme (dropsuri, tablete masticabile, comprimate, capsule moi, suspensie) şi au demonstrat activitatea similară a acestora la concentraţii terapeutice echivalente de 40 mg de simeticonă. Din rezultate reiese că parametrii specifici formulării nu influenţează activitatea in vitro şi, consecutiv, deoarece simeticona acţionează local, nici activitatea in vivo a produselor ce conţin această substanţă.

Într-un studiu din 1960, Alfred Rider relatează că, administrată ca tratament de rutină încă din 1953 în clinica sa de gastroscopie, simeticona în doze de până la 80 mg (la începutul studiului 10 mg, doza fiind crescută apoi gradual) a fost administrată cu o frecvenţă de patru ori pe zi, pentru tratamentul balonării la pacienţii care nu răspundeau bine la metode uzuale de eliminare a gazelor precum dieta, sedativele, tranchilizantele sau anticolinergicele. Concluzia articolului este că rezultatele obţinute cu aceste doze au fost excelente şi niciun pacient nu a raportat reacţii adverse.

Din experienţa mea profesională, dacă balonarea este resimţită în stomac, pacientul are nevoie de un remediu cu doză mare de simeticonă, care să acţioneaze rapid, aproximativ 125 sau 140 mg de simeticonă. Iar dacă balonarea este resimţită în intestin, pacientul are nevoie de un remediu în doză mai mică (80 mg de simeticonă), dar este foarte important să ia doza de 3-4 ori/zi pentru a asigura spargerea bulelor de gaz pe toată lungimea intestinului.

Trebuie, de asemenea, să reţinem că multe alte produse folosite pentru diminuarea distensiei gazoase a tractului digestiv fie nu sunt înregistrate ca medicamente, fie au efecte slabe sau chiar efecte adverse. Putem exemplifica aici cărbunele folosit în mod tradiţional, care necesită doze mari, dar, în schimb, poate împiedica absorbţia şi deci efectul unor medicamente vitale, ca de exemplu digitalicele sau anticoagulantele cumarinice.

Putem concluziona faptul că pentru tratamentul simptomatic al problemelor gastrointestinale, cum ar fi balonarea (meteorismul), flatulenţa sau sentimentul de preaplin, avem la ora actuală o medicaţie adecvată, care, folosită în doză corectă, poate avea efecte favorabile privind calitatea vieţii pacientului nostru.  

Conflict of interests: The author declares no conflict of interests.