SUPLIMENT

Ce vaccin COVID-19 să aleg?

 Which COVID-19 vaccine should I choose?

First published: 03 aprilie 2021

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416./Med.140.2.2021.4968

Abstract

In the context of the COVID-19 pandemic, patients need detailed information to make the final vaccination decision. Choosing a vaccine is often difficult for them. Explaining the data published as a result of clinical trials, such as efficacy and effectiveness, and highlighting the main purpose of the vaccination campaign, namely to prevent severe cases of disease and death from COVID-19, are up to the family doctor.
 

Keywords
efficacy, COVID-19 vaccine

Rezumat

În contextul pandemiei de COVID-19, pacienţii au nevoie de informaţii detaliate pentru a lua decizia finală de vaccinare. Alegerea vaccinului este nu de puţine ori dificilă pen­tru ei. Explicarea datelor publicate ca rezultate ale studiilor cli­ni­ce, precum eficacitate şi eficienţă, şi sublinierea scopului prin­ci­pal al campaniei de vaccinare, de a preveni cazurile se­ve­re de boală şi decesele prin COVID-19, îi revin medicului de familie.
 

În contextul pandemiei de COVID-19, în România s-au înregistrat aproximativ 1 milion de cazuri de COVID-19 (până la 11 aprilie 2021), care ne-au costat aproape 25000 de vieţi(1). Doar 6,8% din populaţia ţării s-a vaccinat până în prezent (schema completă). O mare parte dintre pacienţii noştri au nevoie de informaţii pentru a lua decizia de vaccinare.

După o susţinută consiliere provaccinare, nu de puţine ori pacienţii m-au întrebat: Dar cu care dintre vaccinuri îmi recomandaţi să mă vaccinez?

Răspunsul pe care îl dau acestei întrebări este susţinut de datele existente în studiile publicate până în prezent şi îi ajută să ia decizia finală în ceea ce priveşte vaccinarea.

Dintre vaccinurile COVID-19, patru sunt disponibile în România, două de tip ARN mesager (Comirnaty Pfizer şi COVID-19 Vaccine Moderna) şi două de tip vector viral transportor: Vaxzevria (AstraZeneca) şi COVID-19 Vaccine Janssen (figura 1).

Scopul vaccinării anti-COVID-19 este, în momentul actual, prevenirea formelor severe cu spitalizare şi/sau deces. Vaccinurile autorizate la nivel european au adus cifre încurajatoare în trialurile clinice.

Decizia alegerii vaccinului de către pacient este influenţată de cifrele vehiculate pe diversele mijloace de informare accesate de populaţie. Nouă, medicilor, ne revine sarcina de a le explica semnificaţia acestora. Eficacitate, eficienţă, protecţie sunt termeni care au nevoie de clarificări pentru a sprijini pacienţii în atitudinea lor finală.

Eficacitatea vaccinului este calculată în trialuri clinice care înrolează zeci de mii de voluntari. De exemplu, în trialurile pentru Pfizer/BioNTech au fost înrolate 43000 de persoane. Acestea sunt împărţite în două grupuri: jumătate primesc vaccinul, iar jumătate placebo (sau un alt vaccin – în studiile de fază III pentru Vaxzevria, dezvoltat de Universitatea din Oxford şi Astra Zeneca, desfăşurat în Brazilia, lotul de control a primit vaccin meningococic A, C, W, Y). Apoi, este monitorizat pentru o perioadă de câteva luni numărul de îmbolnăviri din ambele grupuri. Se compară numărul de cazuri de COVID-19 simptomatice înregistrat în grupul care a primit vaccinul COVID-19 cu numărul de îmbolnăviri din grupul placebo. Cazurile confirmate au fost determinate prin reacţie de polimerizare în lanţ cu reverstranscriptază (RT-PCR) şi cel puţin un simptom care sugerează COVID-19: cel puţin unul dintre febră, tuse nou apărută sau intensificare a tusei existente, dificultăţi la respiraţie nou apărute sau intensificare a dificultăţilor existente, frisoane, dureri musculare nou apărute sau intensificare a durerilor existente, pierderea gustului sau mirosului nou apărută, odinofagie, diaree sau vărsături. Nu au existat diferenţe clinice semnificative în ceea ce priveşte eficacitatea globală a vaccinului la participanţii care prezentau risc de COVID-19 severă, incluzând participanţii cu una sau mai multe comorbidităţi ce determină creşterea riscului de COVID-19 severă (de exemplu, astm bronşic, indice de masă corporală ≥30 kg/m2, boală pulmonară cronică, diabet zaharat, hipertensiune arterială). Dacă numărul îmbolnăvirilor este egal în cele două grupuri, eficacitatea vaccinului este zero. În schimb, dacă toate cazurile apar doar în grupul placebo, eficacitatea este de 100%. În studiile pentru dezvoltarea vaccinului Pfizer, în grupul placebo au fost înregistrate 162 de îmbolnăviri faţă de 8 în grupul persoanelor vaccinate, deci o eficacitate de 95%, însemnând că o persoană vaccinată cu acest vaccin este cu 95% mai puţin probabil să se îmbolnăvească, şi nu faptul că din o sută de persoane vaccinate, cinci se vor îmbolnăvi.

Figura 1. Vaccinuri COVID-19 disponibile
Figura 1. Vaccinuri COVID-19 disponibile

Pentru vaccinurile COVID-19 disponibile în România, autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), rezultatele de eficacitate în prevenirea infecţiei au arătat: 95% pentru Comirnaty-Pfizer(2), 60% pentru Vaxzevria (AstraZeneca)(3), 94,1% pentru Moderna(4) şi 67% pentru Johnson & Johnson(5).

Figura 2. Perioada de desfăşurare a trialurilor clinice
Figura 2. Perioada de desfăşurare a trialurilor clinice


Compararea corectă a acestor rezultate trebuie să ţină cont de faptul că studiile s-au desfăşurat în condiţii diferite. Pentru vaccinurile de la Pfizer şi Moderna, etapa clinică s-a desfăşurat în SUA, iar pentru vaccinul de la AstraZeneca au fost înrolaţi voluntari din Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia, astfel existând posibilitatea ca variantele circulante şi gradul de infecţiozitate ale acestora să difere, influenţând cifrele de eficacitate. Rezultatele din analiza primară ale unui alt studiu pentru vaccinul AstraZeneca aflat acum în etapa III de desfăşurare în SUA arată că eficacitatea vaccinului în prevenirea COVID-19 simptomatică a fost de 76% la 15 zile sau mai mult după administrarea a două doze administrate la patru săptămâni distanţă. Rezultatele au fost comparabile între grupele de vârstă, cu o eficacitate a vaccinului de 85% la adulţii cu vârsta de 65 de ani şi peste(6).

Figura 3. Eficacitate îmbolnăviri, eficacitate în ceea ce priveşte formele severe şi/sau decesele
Figura 3. Eficacitate îmbolnăviri, eficacitate în ceea ce priveşte formele severe şi/sau decesele

Un alt aspect de considerat este perioada în care au fost desfăşurate aceste etape. Ele se suprapun peste diferite perioade ale pandemiei, cu număr diferit de infectări în populaţia generală şi, în consecinţă, cu un grad diferit de expunere al voluntarilor. Dacă am reface studiile Pfizer şi Moderna, în condiţiile în care s-au desfăşurat cele ale companiilor AstraZeneca şi Johnson & Johnson, s-ar putea să avem rezultate diferite. Cifrele rezultate din trialurile clinice reflectă ceea ce s-a întâmplat în studii, şi nu obligatoriu ceea ce se va întâmpla în viaţa reală (figura 2).

În schimb, în toate dintre aceste trialuri clinice, elementul comun este faptul că procentul de eficacitate în ceea ce priveşte prevenţia cazurilor grave care să necesite spitalizare sau care se soldează cu deces este de 100% (figura 3).

În opinia mea, acesta este în momentul actual mesajul-cheie, cel pe care trebuie să îl transmitem populaţiei, şi anume că vaccinarea este menită să salveze vieţi prin evitarea formelor severe şi a deceselor. Scopul vaccinării acum nu este prevenirea oricărei infecţii, ci de a reduce abilitatea acestui virus de a cauza forme severe soldate cu spitalizare sau deces.

Timpul pe care îl petrecem în aşteptarea celui mai eficient, celui mai testat şi a celui mai sigur dintre vaccinuri ar putea însemna pentru o mare parte din populaţie, de fapt, irosirea unui timp preţios, timp care poate salva vieţi. Întrebarea corectă nu este ce vaccin te protejează de infecţie, ci care vaccin te ţine în viaţă, care este cel care va ajuta la stoparea pandemiei? Iar răspunsul la aceste întrebări este: TOATE!

Cu fiecare vaccinare, ne apropiem de sfârşitul pandemiei. Suntem norocoşi să avem disponibile mai multe tipuri de vaccinuri. Vaccinarea înseamnă acum viaţă.

Recomandarea mea pentru pacienţi este: alegeţi vaccinul la care aveţi acces cel mai repede!

Conflict of interests: The author declares no conflict of interests.

Bibliografie

  1. https://www.google.com/search?q=covid+tracker+romania&oq=covid+&aqs=chrome.1.69i57j69i59l3j0i131i433l2j69i60l2.7465j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8.

  2. https://www.ema.europa.eu/en/documents/overview/comirnaty-epar-medicine-overview_en.pdf

  3. https://www.astrazeneca.com/content/astraz/media-centre/press-releases/2021/astrazeneca-us-vaccine-trial-met-primary-endpoint.html

  4. https://www.modernacovid19global.com/eu/ro/summary-product-characteristics.pdf

  5. https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/covid-19-vaccine-janssen-epar-product-information_ro.pdf

  6. Clinicaltrials.gov. A Phase III Randomized, Double-blind, Placebo-controlled Multicenter Study in Adults to Determine the Safety, Efficacy, and Immunogenicity of AZD1222, a Non-replicating ChAdOx1 Vector Vaccine, for the Prevention of COVID-19. [Online] Available at: https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04516746?term=NCT04516746&draw=2&rank=1. Last accessed: February 2021.

  7.  

Articole din ediţiile anterioare

SINTEZE TERAPEUTICE | Ediţia 6 132 / 2019

Eficacitatea terapiilor actuale în acanthosis nigricans

Ana Maria Alexandra Stănescu, Ioana Veronica Grăjdeanu, Daniela Miricescu, Florica Şandru, Mihai Cristian Dumitraşcu, Camelia Diaconu

Acanthosis nigricans este de obicei asociat cu rezistenţa la insulină, diabetul zaharat, obezitatea, tumorile maligne, tul­bu­rările endocrine şi c...

20 noiembrie 2019