REVIEW

Impactul legislativ asupra imunizărilor sezoniere antigripale

 Legislative impact on seasonal influenza immunization

First published: 30 mai 2024

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.159.3.2024.9618

Abstract

Introduction. In the 2023-2024 cold season in Romania, there have been legislative changes regarding influenza immunization, with the aim of purchasing influenza vac­cine by the patient on the basis of a doctor’s prescription. Objective. To track the impact of the change in legislative norms regarding the flu immunization rate through family doctors in Mureş County, Romania. Materials and method. In 29 March 2024, we made a questionnaire, with 11 questions, at which 30 family physicians from Mureş County answered. Results. In terms of influenza im­mu­ni­zation of the surveyed doctors, 53% of the res­pon­dents were immunized and 47% of them did not opt for their own immunization. Regarding the rate of influenza vaccination, through legislative changes, 16.67% of doctors believe that the vaccination rate has increased, but 56.66% do not consider changes in the immunization rate, and at the opposite pole, 26.66% of the respondents were undecided. Conclusions. Legislative changes aimed at facilitating the population’s access to vaccination may influence the rate of flu immunization. Among the doctors interviewed, a reserved attitude towards flu immunization can be noted, which may impact the overall flu vaccination rate. 

Keywords
flu vaccination, family medicine, legislation

Rezumat

Introducere. În sezonul rece 2023-2024, în România, au avut loc modificări legislative privind imunizarea antigripală, cu scopul achiziţionării vaccinului antigripal de către pacient pe baza prescripţiei medicale. Obiectiv. Urmărirea impactului pe care l-a avut schimbarea normelor legislative, privind rata de imunizare antigripală, prin intermediul medicilor de familie din judeţul Mureş. Materiale şi metodă. În data de 29.03.2024 s-a realizat un chestionar format din 11 întrebări, la care au răspuns 30 de medici de familie din judeţul Mureş. Rezultate. În ceea ce priveşte imunizarea antigripală a medicilor chestionaţi, 53% dintre respondenţi s-au imunizat, iar 47% dintre aceştia nu au optat pentru imunizarea proprie. În privinţa ratei de vaccinare antigripală, prin modificările legislative, 16,67% dintre me­dici consideră că rata de vaccinare a crescut, dar 56,66% nu con­­si­­de­ră că au existat schimbări privind rata de imunizare, iar la polul opus, 26,66% dintre respondenţi au fost nehotărâţi. Concluzii. Mo­di­fi­că­rile legislative menite să faciliteze accesul populaţiei la vaccinare pot influenţa rata de imunizare antigripală. În urma chestionării medicilor, se poate remarca o atitudine rezervată pri­vind imunizarea antigripală, ce poate afecta rata globală a vac­ci­nă­rii antigripale.

Introducere

Începând cu sezonul rece 2023/2024, în România a fost implementată o nouă modalitate de abordare a vaccinării antigripale. Această noutate a constat în administrarea vaccinului antigripal atât în cabinetul medicului de familie, cât şi în farmaciile autorizate, iar vaccinul antigripal a putut fi achiziţionat de către populaţie printr-o reţetă simplă sau compensată eliberată de medicul de familie.

Aceste campanii anuale se datorează faptului că gripa este o boală virală acută transmisibilă, care afectează tractul respirator superior şi inferior. Infecţia virală poate fi cauzată de un spectru larg de virusuri gripale, motiv pentru care anual sunt actualizate vaccinurile în funcţie de tulpinile virale circulante. Contagiozitatea are loc din cauza faptului că virusurile gripale sunt transmisibile prin intermediul picăturilor respiratorii expulzate din cavitatea orală şi din sistemul respirator în timpul tusei, al vorbirii şi al strănutului.

Gripa este o infecţie respiratorie acută cauzată de un virus ARN din familia Orthomyxoviridae. Există trei tipuri distincte de virusuri gripale: A, B şi C(1,2). Dintre acestea, tipul A este înalt virulent, iar tipul B are o patogenitate mai redusă. Aceste două tipuri de virus gripal sunt implicate anual în epidemii sezoniere. Cel de-al treilea, tipul C de virus gripal, este mai puţin frecvent, iar acesta nu produce epidemii(3).

Epidemiologie

Gripa sezonieră apare îndeosebi în lunile reci din regiunile temperate. Principalul mod de transmitere este prin inhalarea particulelor respiratorii de către persoanele infectate(4,5). Perioada tipică de incubaţie este de 24 de ore până la 48 de ore. Pacienţii devin purtători infecţioşi înainte cu una sau două zile înainte de apariţia simptomelor şi de la cinci zile până la şapte zile postinfecţie. Copiii şi persoanele imunodeprimate pot prezenta o excreţie virală prelungită(6,7).

Populaţiile cu risc crescut pentru infecţia cu virusul gripal şi/sau complicaţii grave sunt persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (această categorie fiind responsabilă de peste 90% din decesele asociate infecţiei gripale), pacienţii cu boli cronice, femeile însărcinate (prezintă un risc de internare în spital de şapte ori mai mare decât populaţia generală), copiii (prezintă un risc de infectare de două-şase ori mai mare decât populaţia generală) şi personalul medico-sanitar, deoarece acesta poate contracta şi transmite infecţia la persoanele vulnerabile(8,9,10).

Gripa evoluează sezonier, începând cu lunile de toamnă-iarnă, putând avea caracter epidemic sau pandemic(11,12). În zonele tropicale, însă, gripa este prezentă pe tot parcursul anului. Activitatea gripală atinge un vârf în timpul lunilor de iarnă, în emisfera nordică, iar focarele de gripă apar de obicei în perioada octombrie-martie. În emisfera sudică, focarele de gripă apar între luna aprilie şi luna august(1).

Aspecte clinice ale infecţiei gripale

În general, simptomele infecţiei cu virusul gripal prezintă un debut brusc(13,14). Simptomatologia clinică variază în funcţie de vârstă, comorbidităţi, starea de vaccinare şi imunitatea naturală la virusul gripal(1). Populaţia prezintă următoarele simptome: febră, frisoane, cefalee, tuse, mialgii, odinofagie, rinoree, senzaţie de nas înfundat, fatigabilitate, vărsături şi diaree, acestea din urmă fiind mai frecvente la pacienţii pediatrici(15).

Diagnosticul pozitiv

În scopul stabilirii diagnosticului pozitiv al infecţiei gripale sunt utile anamneza epidemiologică, simptomatologia pacientului şi rezultatele paraclinice.

Complicaţiile gripei

Complicaţiile respiratorii sunt cele mai frecvente şi grave ale infecţiei gripale. Aceste complicaţii includ pneumonia gripală, suprainfecţia cu bacterii şi fungi, sindromul de detresă respiratorie sau exacerbarea bolii preexistente(16). La populaţia pediatrică pot să apară drept complicaţii: crupul, bronşiolita, traheita şi otita medie(17,18,19). Frecvent, la copii apare coinfecţia cu alte virusuri respiratorii(20,21).

Complicaţiile nonrespiratorii. Pacienţii de toate vârstele care suferă de gripă pot prezenta deshidratare sau exacerbarea bolilor cronice preexistene. Complicaţiile cardiace ale gripei includ: miocardită, pericardită, cardiopatie ischemică acută, insuficienţă cardiacă. Ultimele două complicaţii apar la pacienţii cu boli cardiovasculare existente(22,23). Complicaţiile neurologice sunt descrise la scurt timp după debutul simptomatologiei gripale sau cu debut în a doua săptămână, cum ar fi encefalopatia, encefalita, mielita transversă sau encefalomielita acută diseminată(24,25). Gripa poate precipita convulsii febrile la pacienţii pediatrici şi status epilepticus la persoanele cu tulburări convulsive(26).

Complicaţii mai rare sunt sindromul Guillain-Barré(27) şi sindromul Reye (copii cu expunere la salicilaţi), mai frecvent asociat cu virusul gripal B decât cu virusul gripal A(28).

Diagnosticul diferenţial

Cel mai frecvent diagnostic diferenţial se face între gripă şi faringită. Faringita poate avea ca etiologie atât infecţiile virale, cum ar fi virusul Epstein-Barr, virusul herpes simplex, citomegalovirus, virusul sinciţial respirator, coronavirusul, virusul influenzae sau parainfluezae, cât şi infecţiile bacteriene: Streptococcus pyogenes (streptococ beta-hemolitic de grup A). Pentru diagnosticarea faringitei streptococice este utilă efectuarea testului rapid de detectare a antigenului, iar pentru identificarea tipului patogen sunt necesare un exsudat faringian şi cultură(29).

O altă provocare a diagnosticului diferenţial este reprezentată de SARS-CoV-2. Atât virusul gripal, cât şi SARS-CoV-2 sunt infecţii contagioase, cu transmitere pe cale aeriană. Ambele virusuri pot prezenta simptome comune, precum febră, frisoane, congestie nazală, tuse, mialgii, odinofagie sau fatigabilitate. Gripa se diferenţiază de COVID-19 prin gradul de contagiozitate şi perioada de incubaţie, care este mai scurtă la gripă, în jur de unu-patru zile, iar la COVID-19 este între două şi 14 zile. Anumite simptome, precum anosmia şi ageuzia, pot ajuta la diferenţierea COVID-19 de gripă(30).

Profilaxia gripei

Cea mai importantă modalitate de prevenţie a infecţiei gripale o reprezintă vaccinarea antigripală anuală(31). Anual, prin vaccinul antigripal se oferă protecţie împotriva tulpinilor A (H1N1), A (H3N2) şi a unuia sau două tipuri de virus gripal B. Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată deoarece imunitatea scade pe parcursul anului şi are loc devierea antigenică a virusurilor gripale circulante. Cele mai multe vaccinuri răspândite la nivel mondial sunt vaccinurile tetravalente. Există şi vaccinuri trivalente, conţinând cele două tulpini de virus gripal A şi o linie de virus gripal B(32).

Conform legislaţiei în vigoare, populaţia aflată în grupele de risc, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru prescripţia medicală, sunt: copiii cu vârsta mai mare sau egală cu 6 luni şi copiii sub 19 ani, gravidele, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani sau sub 65 de ani, fără boli cronice, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, personalul medico-sanitar şi auxiliar. Alte categorii beneficiare sunt persoanele cu vârsta de peste 19 ani şi sub 65 de ani care au cel puţin una dintre următoarele boli cronice: obezitate, boli cardiovasculare, pulmonare, neurologice,  hepatopatie, boli metabolice, malformaţii congenitale, neoplazii, terapii imunosupresoare, transplant, boli autoimune, asplenie sau infecţie HIV/SIDA(33).

Materiale şi metodă

Am utilizat un chestionar format din 11 întrebări la care au răspuns 30 de medici de familie, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, din judeţul Mureş, în cadrul unui eveniment medical desfăşurat în martie 2024. Pe baza acestui chestionar, s-au urmărit atitudinea medicilor faţă de vaccinarea antigripală şi impactul pe care l-a avut modificarea legislaţiei intrate în vigoare din sezonul rece 2023-2024 privind vaccinarea antigripală.

Rezultate

Răspunsurile furnizate de medicii de familie au fost centralizate şi prelucrate statistic, iar rezultatele au fost prezentate prin intermediul unor grafice.

Majoritatea respondenţilor (60%) au fost medici de familie care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban.

Figura 1. Distribuţia respondenţilor în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară activitatea
Figura 1. Distribuţia respondenţilor în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară activitatea

87% dintre medicii de familie au recomandat vaccinarea antigripală pacienţilor aflaţi în grupele de risc, iar 13% dintre aceştia au recomandat vaccinarea antigripală doar pacienţilor fără contraindicaţii.

Figura 2. Recomandarea vaccinării antigripale pacienţilor de către medicii de familie
Figura 2. Recomandarea vaccinării antigripale pacienţilor de către medicii de familie

Majoritatea medicilor de familie (83,33%) şi-au informat toţi pacienţii cu privire la modificările legislative privind vaccinarea antigripală, în timp ce 16,67% dintre medicii de familie chestionaţi au informat doar pacienţii aflaţi în grupele de risc.

Figura 3. Informarea pacienţilor despre modificarea legislaţiei privind vaccinul antigripal
Figura 3. Informarea pacienţilor despre modificarea legislaţiei privind vaccinul antigripal

53% dintre medicii de familie care au participat la sondaj au fost decişi să se imunizeze în acest sezon gripal, în timp ce 47% nu au optat pentru imunizarea proprie.

Figura 4. Opţiunea medicilor de familie privind propria imunizare prin vaccinul antigripal
Figura 4. Opţiunea medicilor de familie privind propria imunizare prin vaccinul antigripal

În ceea ce priveşte rata vaccinării antigripale din acest sezon gripal faţă de anii precedenţi, 20% dintre respondenţi consideră că acest sezon gripal a fost un succes faţă de anii precedenţi, pe când 20% dintre aceştia au menţionat că a fost un succes doar la pacienţii aflaţi în grupele de risc, iar 60% dintre respondenţi nu consideră că a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte rata de vaccinare antigripală.

Figura 5. Opinia respondenţilor privind îmbunătăţirile ratei de vaccinare antigripală comparativ cu sezoanele gripale precedente
Figura 5. Opinia respondenţilor privind îmbunătăţirile ratei de vaccinare antigripală comparativ cu sezoanele gripale precedente

Toate răspunsurile oferite de medicii de familie chestionaţi au arătat că nu au existat reacţii adverse postvaccinare.

Figura 6. Ponderea reacţiilor adverse postvaccinare
Figura 6. Ponderea reacţiilor adverse postvaccinare

23,33% dintre răspunsurile oferite de respondenţi au subliniat că, odată cu modificarea legislaţiei privind vaccinarea antigripală, pacienţii aflaţi în grupele de risc au prezentat o rată mai crescută de vaccinare, pe când 60% dintre respondenţi nu au constatat o rată mai crescută de vaccinare la pacienţii aflaţi în grupele de risc, iar proporţia celor nehotărâţi a fost de 16,67%.

Figura 7. Opinia respondenţilor privind îmbunătăţirile ratei de vaccinare antigripală comparativ cu sezoanele gripale precedente
Figura 7. Opinia respondenţilor privind îmbunătăţirile ratei de vaccinare antigripală comparativ cu sezoanele gripale precedente

În privinţa ratei de vaccinare antigripală, prin modificările legislative, 16,67% dintre respondenţi consideră că rata de vaccinare a crescut, dar 56,66% dintre ei nu consideră că au fost schimbări în ceea ce priveşte rata de vaccinare, iar la polul opus, 26,66% dintre medicii de familie chestionaţi au fost nehotărâţi.

Figura 8. Opinia respondenţilor privind influenţarea ratei de vaccinare antigripală prin modificarea legislaţiei
Figura 8. Opinia respondenţilor privind influenţarea ratei de vaccinare antigripală prin modificarea legislaţiei

56,66% dintre medicii de familie chestionaţi au avut pacienţi care au dezvoltat forme medii sau severe de boală, dar care nu au dorit să se vaccineze, pe când 43,33% nu au avut astfel de cazuri.

Figura 9. Opinia respondenţilor privind existenţa pacienţilor care au dezvoltat forme medii sau severe de boală şi nu au dorit vaccinarea antigripală
Figura 9. Opinia respondenţilor privind existenţa pacienţilor care au dezvoltat forme medii sau severe de boală şi nu au dorit vaccinarea antigripală

Referitor la măsurile ce ar trebui luate în considerare pentru a creşte rata de vaccinare antigripală în următorul sezon gripal, 56,66% dintre medicii de familie au considerat că nu sunt necesare alte măsuri, pe când, la polul opus, 43,33% au considerat că prin mediatizare (TV, radio) ar putea creşte rata de vaccinare.

Figura 10. Măsurile care ar trebui luate pentru a creşte rata de vaccinare în următorul sezon gripal
Figura 10. Măsurile care ar trebui luate pentru a creşte rata de vaccinare în următorul sezon gripal

Referitor la medicii prescriptori, conform legislaţiei, răspunsurile respondenţilor au indicat medicii de familie în proporţie de 32,35%, pe când 22,05% din răspunsuri au evidenţiat medicii prescriptori ca fiind orice medic cu atestat de vaccinologie. Medicii pediatri au fost nominalizaţi de către 19,12% dintre răspunsurile oferite, iar medicii de boli infecţioase, de 16,18%, în timp ce medicii epidemiologi, de 10,29%.

Figura 11. Medicii prescriptori conform legislaţiei
Figura 11. Medicii prescriptori conform legislaţiei

Concluzii

Actele normative pot influenţa rata de imunizare a populaţiei, iar optimizarea acestora se poate face pe baza comunicării dintre decidenţii politici şi personalul medical, care poate observa din punct de vedere practic atât beneficiile, cât şi dificultăţile pe care le generează modificările legislative. Având în vedere rata de imunizare a medicilor de familie care au răspuns la acest chestionar, se poate observa o atitudine rezervată a acestora în ceea ce priveşte vaccinarea antigripală, iar această atitudine poate să afecteze rata globală a imunizării.   

 

Autor pentru corespondenţă: Emese Orban E-mail: orban.emese@yahoo.com

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.

Bibliografie

  1. Taubenberger JK, Morens DM. Influenza: the once and future pandemic. Public Health Rep. 2010;125(suppl 3):16-26.
  2. Barberis I, Myles P, Ault SK, et al. History and evolution of influenza control through vaccination: from the first monovalent vaccine to universal vaccines. J Prev Med Hyg. 2016;57(3):E115-E120.
  3. Boktor SW, Hafner JW. Influenza. 2023 Jan 23. In: StatPearls (Internet). Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. 
  4. Xu X, Blanton L, Abd Elal AI, et al. Update: influenza activity in the United States during the 2018–19 season and composition of the 2019–20 influenza vaccine. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2019;68(24):544-551.
  5. Moser MR, Bender TR, Margolis HS, et al. An outbreak of influenza aboard a commercial airliner. Am J Epidemiol. 1979;110(1):1-6.
  6. Centers for Disease Control and Prevention. Influenza (flu): clinical signs and symptoms of influenza. Updated March 8, 2019.
  7. Leekha S, Zitterkopf NL, Espy MJ, et al. Duration of influenza A virus shedding in hospitalized patients and implications for infection control. Infect Control Hosp Epidemiol. 2007;28(9):1071-1076.
  8. World Health Organization. Wkly Epidemiol Rec. 2022;97(19):185–208.
  9. Centers for Disease Control and Prevention. A chronic health condition can increase your risk. 2022.
  10. Hadigal S, Colombo L, Haughie S. Reply letter to ”Immunogenicity and safety of a quadrivalent high-dose inactivated influenza vaccine compared with a standard-dose quadrivalent influenza vaccine in healthy people aged 60 years or older: a randomized Phase III trial”. Hum Vaccin Immunother. 2022;18(5):2085470.
  11. World Health Organization (WHO). Influenza (Seasonal) fact sheet. Available at: https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal).
  12. Iuliano AD, Roguski KM, Chang HH, et al. Estimates of global seasonal influenza-as­so­cia­ted respiratory mortality: a modelling study [published correction appears in Lancet. 2018 Jan 19]. Lancet. 2018;391(10127):1285-1300.
  13. Uyeki TM, Bernstein HH, Bradley JS, et al. Clinical Practice Guidelines by the Infectious Diseases Society of America: 2018 Update on Diagnosis, Treatment, Chemoprophylaxis, and Institutional Outbreak Management of Seasonal Influenzaa. Clin Infect Dis. 2019;68(6):895-902.
  14. Gaitonde DY, Moore FC, Morgan MK. Influenza: Diagnosis and Treatment. Am Fam Physician. 2019 Dec 15;100(12):751-758.
  15. https://www.cdc.gov/flu/symptoms/flu-vs-covid19.htm#anchor_1595526242  Accesat în Martie 2024.
  16. Uyeki TM, Bernstein HH, Bradley JS, et al. Clinical practice guidelines by the Infectious Diseases Society of America: 2018 update on diagnosis, treatment, chemoprophylaxis, and institutional outbreak management of seasonal influenza. Clin Infect Dis. 2019;68:e1–47.
  17. Klein EY, Monteforte B, Gupta A, et al. The frequency of influenza and bacterial coinfection: a systematic review and meta-analysis. Influenza Other Respir Viruses. 2016;10:394–403.
  18. MacIntyre CR, Chughtai AA, Barnes M, et al. The role of pneumonia and secondary bacterial infection in fatal and serious outcomes of pandemic influenza A(H1N1)pdm09. BMC Infect Dis. 2018;18:637.
  19. Stowe J, Tessier E, Zhao H, et al. Interactions between SARS-CoV-2 and influenza, and the impact of coinfection on disease severity: a test-negative design. Int J Epidemiol. 2021;50:1124–1133.
  20. Zheng J, Chen F, Wu K, et al. Clinical and virological impact of single and dual in­fec­tions with influenza A (H1N1) and SARS-CoV-2 in adult inpatients. PLoS Negl Trop Dis. 2021;15(11):e0009997.
  21. Verweij PE, Rijnders BJA, Brüggemann RJM, et al. Review of influenza-associated pulmonary aspergillosis in ICU patients and proposal for a case definition: an expert opinion. Intensive Care Med. 2020;46:1524–1535.
  22. Sellers SA, Hagan RS, Hayden FG, Fischer WA 2nd. The hidden burden of influenza: a review of the extra-pulmonary complications of influenza infection. Influenza Other Respir Viruses. 2017;11:372–393.
  23. Mizuguchi M. Influenza encephalopathy and related neuropsychiatric syndromes. Influenza Other Respir Viruses. 2013;7(suppl 3):67–71.
  24. Grisanti SG, Franciotta D, Garnero M, et al. A case series of parainfectious Guillain-Barré syndrome linked to influenza A (H1N1) virus infection. J Neuroimmunol. 2021;357:577605.
  25. Salomon A, Berry I, Tuite AR, et al. Influenza increases invasive meningococcal disease risk in temperate countries. Clin Microbiol Infect. 2020;26:1257.e1–1257.e7.
  26. Uyeki TM, Hui DS, Zambon M, Wentworth DE, Monto AS. Influenza. Lancet. 2022;400(10353):693-706.
  27. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/gripa-nu-este-o-raceala-mai-severa. Accesat în Martie 2024.
  28. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/faringita-cauze-simptome-tratament. Accesat în Martie 2024.
  29. CDC. Influenza Antiviral Medications: Summary for Clinicians|Health Profes­sio­nals|Seasonal Influenza (Flu). 2016.
  30. CDC. Types of Influenza Viruses|Seasonal Influenza (Flu). 2016.
  31. Centers for Disease Control and Prevention Who is at higher risk of flu complications. 2021.
  32. Louie JK, Acosta M, Jamieson DJ, Honein MA. Severe 2009 H1N1 influenza in pregnant and postpartum women in California. N Engl J Med. 2010;362:27–35.
  33. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/274834. Accesat în Martie 2024.

Articole din ediţiile anterioare

SINTEZE CLINICE | Ediţia 6 144 / 2021

Rolul medicului de familie în îngrijirea vârstnicului şi creşterea calităţii vieţii

Ana Maria Alexandra Stănescu, Roxana-Marcela Dobre (Miţoi), Ioana Veronica Grăjdeanu, Mira Florea, Anca A. Simionescu

Îmbătrânirea populaţiei reprezintă un fenomen care are loc la nivel mondial. În anul 2019, ponderea populaţiei de peste 60 de ani era de 13,2%. Se ...

30 noiembrie 2021
MEDICINA DE FAMILIE | Ediţia 4 / 2016

Alimentaţia naturală - dificultăţi în alăptare

Claudia Felicia Pop, Niculina Simona Rus

Alăptarea este un act fiziologic, natural, dar în egală măsură un comportament care trebuie învăţat şi sprijinit atât de familie, cât şi de persona...

07 iulie 2016
TEMA EDITIEI | Ediţia 2 146 / 2022

Provocări şi soluţii din centrele de vaccinare extrapolate la trecerea vaccinării anti-COVID-19 în România în cabinetele medicilor de familie

Maria Lup, Cristina Vasilica Barbu

Pandemia declanşată de apariţia SARS-CoV-2 ne-a schimbat vieţile şi ne-a arătat că nu am depăşit de­fi­­ni­­tiv perioada bolilor contagioase. Apari...

18 aprilie 2022
SINTEZE CLINICE | Ediţia 1 151 / 2023

Miastenia gravis în practica medicului de medicină generală

Crisanda Vâlciu, Bogdan Marius Istrate

Miastenia gravis (MG) se caracterizează prin slăbiciune musculară scheletică fluctuantă, nedureroasă, cu afectare oculară, bulbară, respiratorie, a...

24 martie 2023