Implicarea factorilor ocupaţionali în determinarea naşterilor premature şi a hipotrofiei fetale
The role of work factors in determining premature birth and fetal hypotrophy
Abstract
Work is an existential condition for people, independent from any other social formations, a continuous natural necessity: without it, a chemical exchange between the man and nature would be impossible, namely the human’s life itself would have been impossible. In the process of work, a man does more than a productive activity; he actually changes, improves his knowledge, habits and health. A negative action of some environment and work factors has been known ever since the history of human kind. Thus, according to work conditions and the effort made for its accomplishment, in the human body there appear changes of the physiological functions of organs and systems, which can be more or less rendered. In the process of work, there may also be described neurological and psychiatric disorders, conditions of the visual, hearing, respiratory, circulatory, digestive systems etc. The involvement of the occupational health physician must ensure a balance between the professional factors and the workers’ health condition, thus creating an adjustment of the employees to the work conditions.Keywords
workprofessional factorspregnancyfemale workerRezumat
Munca este o condiÅ£ie de existenţă a oamenilor, independentă de orice formă de organizare socială, o necesitate naturală veÅŸnică: fără ea ar fi fost imposibil schimbul de substanÅ£e între om ÅŸi natură, adică ar fi fost imposibilă însăşi viaÅ£a omului. În procesul muncii, omul nu realizează numai o activitate productivă, ci el însuÅŸi se schimbă, îÅŸi perfecÅ£ionează cunoÅŸtinÅ£ele, deprinderile, sănătatea. AcÅ£iunea nocivă a unor factori de mediu ÅŸi de muncă a fost cunoscută încă din preistoria omenirii. Astfel, în funcÅ£ie de condiÅ£iile de muncă ÅŸi de efortul depus pentru realizarea ei, în organismul uman apar modificări ale funcÅ£iilor fiziologice ale organelor ÅŸi sistemelor, care pot fi mai mult sau mai puÅ£in exprimate. Se descriu, de asemenea, în procesul muncii, afecÅ£iuni neuropsihice, afecÅ£iuni ale aparatului vizual, auditiv, respirator, circulator, digestiv etc. Implicarea medicului de medicina muncii are scopul de a aduce un echilibru între factorii de muncă ÅŸi starea de sănătate a angajatului, realizând astfel o adaptare a angajatului la condiÅ£iile de muncă.Cuvinte Cheie
muncăfactori profesionalisarcinălucrător femeie
Sănătatea femeii gravide în relaÅ£ia
cu factorii ocupaţionali
Munca este o activitate îndreptată spre un anumit scop. Ea reprezintă o cheltuială a forÅ£ei organismului în vederea producerii de bunuri ÅŸi creaÅ£ii pentru satisfacerea necesităţilor spirituale ÅŸi materiale ale omului(1).
Medicina muncii (medicina ocupaÅ£ională) se ocupă de bunăstarea fizică ÅŸi socială a omului în relaÅ£ie cu munca efectuată.
Obiectele medicinei ocupaţionale sunt:
-
identifică şi evaluează riscul pentru sănătate la locul de muncă;
-
supraveghează factorii de mediu ce pot afecta sănătatea;
-
evaluează igiena la locul de muncă;
-
supraveghează utilizarea agenÅ£ilor fizici ÅŸi chimici în procesul muncii.
Raportul dintre om şi muncă presupune adaptarea omului la muncă şi a muncii la om(1,2).
Munca poate fi cu efort fizic şi intelectual intens, dar şi cu agenţi nocivi (fizici, chimici, biologici)(3).
Suprasolicitarea fizică ÅŸi neuropsihică ce depăşeÅŸte capacitatea funcÅ£ională adaptativă a organismului poate duce la boli profesionale(1,2,3). Se descriu afecÅ£iuni prin suprasolicitarea aparatului locomotor (miopatii, tendinite, artroze). Se descriu, de asemenea, în procesul muncii, afecÅ£iuni neuropsihice, afecÅ£iuni ale aparatului vizual, auditiv, respirator, circulator, digestiv etc.
NaÅŸterea prematură se defineÅŸte ca o naÅŸtere apărută între 28 ÅŸi 37 de săptămâni, cu un făt sub 2.500 g. OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii a micÅŸorat vârsta gestaÅ£ională, dar a impus alte criterii. NaÅŸterea prematură variază în lume între 4% (Belgia) ÅŸi 34% (Pakistan). În România, aceasta atinge în jur de 10%(5,8).
Dintre factorii etiologici ai naşterii premature şi hipotrofiei fetale cităm:
-
factorii materni (bolile mamei – hipertensiune arterială, boli infecÅ£ioase, boli metabolice);
-
factori fetoplacentari (insuficienţă placentară, ruperea prematură de membrane, corioamniotită);
-
factori socioeconomici (alimentaţia defectuoasă a mamei, igienă deficitară).
Hipotrofia fetală. Fătul este considerat hipotrofic când greutatea ÅŸi/sau dimensiunile lui sunt inferioare unei limite stabile pentru o populaÅ£ie de referinţă(4,5,7,8,12).
Mecanismul prin care factorii ocupaÅ£ionali declanÅŸează naÅŸterea prematură ÅŸi hipotrofia fetală este complex: fie prin efortul fizic al gravidei sau intelectual neadecvat vârstei sarcinii, fie prin modificările neadecvate metabolice, ionice(1), enzimatice sau prin pătrunderea germenilor ÅŸi a toxinelor acestora în sânge, care ajung la placentă, lichidul amniotic, la membranele fetale, determinând corioamniotită. Germenii pot proveni la gravidele infectate din infecÅ£ii nozocomiale (la femei cu internări repetate sau la angajatele spitalului care sunt gravide).
Corioamniotita se defineÅŸte ca inflamaÅ£ia structurilor corioamniotice. Calea de contaminare poate fi din infecÅ£ia vaginală, dar infecÅ£ia poate atinge cavităţile amniotice prin contaminarea sanguină. Clinic, corioamniotita evoluează grav, însă de multe ori cu o simptomatologie uÅŸoară.
În corioamniotită, membranele ÅŸi placenta îÅŸi pierd luciul, prezentând abcese mici la suprafaţă. Pot prezenta necroze ÅŸi tromboza vaselor(6).
Materiale şi metodă
În obiectivarea implicării factorilor ocupaÅ£ionali în naÅŸterea prematură ÅŸi hipertrofie fetală, am studiat statistic prezenÅ£a factorilor ocupaÅ£ionali la un lot de 1.502 naÅŸteri premature, din care 430 cu feÅ£i hipotrofici, născuÅ£i în ultimii trei ani în maternităţile din Craiova.
S-au analizat:
-
factori ocupaÅ£ionali posibil implicaÅ£i în naÅŸterea prematură ÅŸi a hipotrofiei fetale, respectiv factorii ce suprasolicită fizic ÅŸi neuropsihic organismul gravidei;
-
factori de mediu (chimici, fizici, bacterieni) ce pot fi implicaÅ£i în determinarea naÅŸterii premature ÅŸi a hipotrofiei fetale.
Rezultate obţinute
La 9.600 de naşteri din ultimii trei ani, 1.433 au fost naşteri premature (14%) şi 401 au fost feţi hipotrofici (30%) rezultaţi din naşteri premature.
Deoarece procentele prematurilor ÅŸi hipotrofiilor fetale sunt asemănătoare de-a lungul anilor, s-au luat în studiu prematurii anului 2017.
S-a analizat o posibilă corioamniotă cu evoluţie clinică ştearsă prin determinarea germenilor din lichidul amniotic şi din focarul septic existent.
În studiul nostru, focarul a fost urinar.
Discuţia rezultatelor
ProporÅ£ia naÅŸterilor premature a fost de 14%, din aceasta 27% cu feÅ£i hipotrofici (tabelul 1). Procentul este mai mare decât media pe Å£ara ÅŸi se datorează condiÅ£iilor de viaţă ale gravidelor din zona studiată, care nu respectă concediile medicale, depun eforturi fizice intense prin ocupaÅ£iile pe care le au ÅŸi fac miÅŸcări ce implică muÅŸchii abdominali ÅŸi muÅŸchiul uterin. Multe gravide sunt urmărite sporadic sau alimentaÅ£ia lor este deficitară. Majoritatea sunt în mediul rural ÅŸi prestează o muncă cu suprasolicitare fizică. Se înregistrează ÅŸi boli profesionale specifice cultivatorilor de cereale în câmp, precum ÅŸi boli specifice zootehniÅŸtilor(9,10,11) ÅŸi mineritului.
Factorii ocupaÅ£ionali intelectuali sunt implicaÅ£i în determinarea naÅŸterilor premature prin oboseala ÅŸi surmenajul gravidei. Efectul neuropsihic ÅŸi suprasolicitarea neuropsihică (ritmul ÅŸi durata muncii) ce depăşeÅŸte capacităţile funcÅ£ionale adaptative ale organismului duc la naÅŸteri premature ÅŸi la hipotrofie fetală (tabelul 5).
Sunt neglijate sectoare importante ale societăţii, cu activitate preponderent intelectuală (sectorul de asistenţă medicală şi farmacie).
Suprasolicitările fizice şi neuropsihice care depăşesc posibilităţile adaptative ale organismului (minerit, agricultură, zootehnie) duc la boli profesionale prin suprasolicitarea aparatului locomotor (tendinite, sinovite, artroze, discopatii), a sistemului nervos (paralizii, anevrism), a corzilor vocale, a sistemului venos (varice), a aparatului vizual şi auditiv(1,2,10,11).
Agenţii nocivi pot fi: zgomotul, vibraţiile, agenţi chimici, agenţi biologici, radiaţii electromagnetice şi ionizante.
Trebuie subliniat că infecÅ£ia produsă creează o stare clinică septică deosebită în graviditate, din cauza imunodepresiei, dar ÅŸi a modificărilor metabolice ÅŸi ionice, de aceea aspectele clinice capătă diferite forme clinice, uneori ÅŸterse asimptomatic; însă ÅŸi mai gravă este pătrunderea în sânge a germenilor ÅŸi toxinelor acestora, care ajung în structurile uteroplacentare, determinând carioamniotită.
Germenii sunt de spital, fiind observaţi la femeile internate frecvent sau la gravide angajate ale spitalelor(5,12).
Placenta ÅŸi membranele amniotice studiate după naÅŸterea prematură de cauză infecÅ£ioasă (10 cazuri) îÅŸi pierd luciul ÅŸi prezintă mici abcese.
Cordoanele ombilicale sunt edemaÅ£iate, cu zone de tromboze ÅŸi necroză. Placentele studiate microscopic arată prezenÅ£a infiltraÅ£iei leucocitare, până la abcese ÅŸi necroză. Modificările vasculare constau în tromboze ÅŸi imagini de tromboflebite ÅŸi necroze.
Concluzii
Suprasolicitarea organismului gravidei prin efort fizic şi neuropsihic poate duce la naştere prematură şi la hipotrofie fetală.
Imunosupresia din sarcină, accentuată de suprasolicitarea fizică ÅŸi neuropsihică, face posibilă pătrunderea unor germeni ÅŸi a toxinelor în sânge, care, ajunse la nivelul placentei, determină corioamniotită (s-a constatat la femeile internate frecvent sau la angajatele gravide ale spitalelor).
Corioamniotita evoluează de cele mai multe ori cu o simptomatologie ştearsă sau asimptomatic, dar afectează fătul.
Celulele deciduale uterine şi celulele amniotice sub acţiunea agenţilor patogeni secretă fosfolipaze şi interleukine, ce duc la creşterea prostaglandinelor, substanţe care determină contracţie uterină şi naştere prematură.
Examenele histopatologice ale placentei ÅŸi membranelor arată implicarea corioamniotitei în naÅŸterea prematură.
Efortul neuropsihic intens, prin modificările enzimatice normale şi ionice, poate determina naştere prematură şi hipotrofie fetală.
În naÅŸterea prematură ÅŸi hipotrofia fetală poate fi implicată infecÅ£ia amniotică, prin creÅŸterea secreÅ£iei de prostaglandină, care duce la contracÅ£ii uterine.
Bibliografie
- Friptuleac G. Sănătatea şi factorii ocupaţionali. Editura Bons Office, Chişinău, 2006.
- Hocio TH. Sănătate publică. Chişinău, 2003.
- Silion I. Bazele medicinei muncii. IaÅŸi, 2003.
- Nicolaides K. Multiple Pregnancy. Parthenon Publising, 1999.
- Munteanu S, Raca N. Tratat de Obstetrică. Editura Academiei Române, BucureÅŸti, 2006.
- Blondel B, et al. The impact of the increasing number of multiple births on the rates of preterm birth and low birthweight: an international study. Am J Public Health. 2002 Aug; 92(8):1323-30.
- Pelinesu O. Ecografie în obstetrică ÅŸi ginecologie. Hipotrofia fetală. 1998.
- Raca N. Obstetrică. Editura Medicală, 2005.
- Gyllensten K, Palmer S. The role of gender in workplace stress: A critical literature review. Health Education Journal. 2005 July; 64(3):271-288.
- Sava F. Analiza datelor în cercetarea psihologică. Editura ASCR, Cluj, 2011.
- Robu V. Epuizarea profesională în rândul asistentelor medicale. IaÅŸi, 728-759.
- Gomella TL. Neonatology. Science, New-York, 2009.
- Friptuleac G, MeÅŸina V. Sănătatea ÅŸi factorii ocupaÅ£ionali. Ed. USMF „Nicolae TestemiÅ£anu”, ChiÅŸinău, 2006.