ARTICOL ORIGINAL

Implicarea factorilor ocupaţionali în determinarea naşterilor premature şi a hipotrofiei fetale

The role of work factors in determining premature birth and fetal hypotrophy

Data publicării: 19 Septembrie 2020
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Med.136.4.2020.3667

Abstract

Work is an existential condition for people, independent from any other social formations, a continuous natural necessity: without it, a chemical exchange between the man and na­ture would be impossible, namely the human’s life itself would have been impossible. In the process of work, a man does more than a productive activity; he actually changes, im­proves his knowledge, habits and health. A negative action of some environment and work factors has been known ever since the history of human kind. Thus, according to work con­di­tions and the effort made for its accomplishment, in the human body there appear changes of the physiological func­tions of organs and systems, which can be more or less ren­dered. In the process of work, there may also be described neu­ro­lo­gical and psychiatric disorders, conditions of the vi­sual, hearing, respiratory, circulatory, digestive systems etc. The involvement of the occupational health physician must en­sure a balance between the professional factors and the wor­kers’ health condition, thus creating an adjustment of the em­plo­yees to the work conditions.

Keywords
workprofessional factorspregnancyfemale worker

Rezumat

Munca este o condiÅ£ie de existenţă a oamenilor, inde­pen­den­tă de orice formă de organizare socială, o necesitate na­tu­rală veÅŸnică: fără ea ar fi fost imposibil schimbul de sub­stan­Å£e între om ÅŸi natură, adică ar fi fost imposibilă în­săşi viaÅ£a omu­lui. În procesul muncii, omul nu realizează nu­mai o acti­vi­ta­te pro­duc­tivă, ci el însuÅŸi se schimbă, îÅŸi per­fec­Å£io­nea­ză cu­noÅŸ­tin­Å£ele, deprinderile, sănătatea. Ac­Å£iu­nea no­civă a unor factori de mediu ÅŸi de muncă a fost cu­nos­cu­tă încă din preistoria omenirii. Astfel, în funcÅ£ie de con­di­Å£ii­le de muncă ÅŸi de efortul depus pentru realizarea ei, în or­ga­nis­mul uman apar modificări ale funcÅ£iilor fiziologice ale organelor ÅŸi sistemelor, care pot fi mai mult sau mai pu­Å£in exprimate. Se descriu, de ase­me­nea, în procesul mun­cii, afecÅ£iuni neuropsihice, afecÅ£iuni ale aparatului vi­zual, au­ditiv, respirator, circulator, digestiv etc. Implicarea me­di­cu­lui de medicina muncii are scopul de a adu­ce un echilibru în­tre factorii de muncă ÅŸi starea de sănătate a angajatului, rea­li­zând astfel o adaptare a angajatului la con­di­Å£iile de muncă.
Cuvinte Cheie
muncăfactori profesionalisarcinălucrător femeie

Sănătatea femeii gravide în relaÅ£ia
cu factorii ocupaţionali

Munca este o activitate îndreptată spre un anumit scop. Ea reprezintă o cheltuială a forÅ£ei organismului în vederea producerii de bunuri ÅŸi creaÅ£ii pentru satisfacerea necesităţilor spirituale ÅŸi materiale ale omului(1).

Medicina muncii (medicina ocupaÅ£ională) se ocupă de bunăstarea fizică ÅŸi socială a omului în relaÅ£ie cu munca efectuată.

Obiectele medicinei ocupaţionale sunt:

  • identifică ÅŸi evaluează riscul pentru sănătate la locul de muncă;

  • supraveghează factorii de mediu ce pot afecta sănătatea;

  • evaluează igiena la locul de muncă;

  • supraveghează utilizarea agenÅ£ilor fizici ÅŸi chimici în procesul muncii.

Raportul dintre om ÅŸi muncă presupune adaptarea omu­lui la muncă ÅŸi a muncii la om(1,2).

Munca poate fi cu efort fizic şi intelectual intens, dar şi cu agenţi nocivi (fizici, chimici, biologici)(3).

Suprasolicitarea fizică ÅŸi neuropsihică ce depăşeÅŸte capacitatea funcÅ£ională adaptativă a organismului poate duce la boli profesionale(1,2,3). Se descriu afecÅ£iuni prin suprasolicitarea aparatului locomotor (miopatii, tendinite, artroze). Se descriu, de asemenea, în procesul muncii, afecÅ£iuni neuropsihice, afecÅ£iuni ale aparatului vizual, auditiv, respirator, cir­cu­lator, digestiv etc.

NaÅŸterea prematură se defineÅŸte ca o naÅŸtere apă­rută între 28 ÅŸi 37 de săptămâni, cu un făt sub 2.500 g. OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii a micÅŸorat vârsta gestaÅ£ională, dar a impus alte criterii. NaÅŸterea prematură variază în lume între 4% (Belgia) ÅŸi 34% (Pakistan). În România, aceasta atinge în jur de 10%(5,8).

Dintre factorii etiologici ai naÅŸterii premature ÅŸi hi­po­trofiei fetale cităm:

  • factorii materni (bolile mamei – hipertensiune ar­te­ria­lă, boli infecÅ£ioase, boli metabolice);

  • factori fetoplacentari (insuficienţă placentară, ruperea prematură de membrane, corioamniotită);

  • factori socioeconomici (alimentaÅ£ia defectuoasă a mamei, igienă deficitară).

Hipotrofia fetală. Fătul este considerat hipo­tro­fic când greutatea ÅŸi/sau dimensiunile lui sunt in­fe­rioa­re unei limite stabile pentru o populaÅ£ie de referinţă(4,5,7,8,12).

Mecanismul prin care factorii ocupaÅ£ionali de­clan­ÅŸează naÅŸterea prematură ÅŸi hipotrofia fetală este com­plex: fie prin efortul fizic al gravidei sau intelectual ne­adec­vat vârstei sarcinii, fie prin modificările neadecvate metabolice, ionice(1), enzimatice sau prin pătrunderea ger­­menilor ÅŸi a toxinelor acestora în sânge, care ajung la placentă, lichidul amniotic, la membranele fetale, de­­ter­­mi­nând corioamniotită. Germenii pot pro­veni la gra­vi­dele infectate din infecÅ£ii nozocomiale (la femei cu internări repetate sau la angajatele spitalului care sunt gravide).

Corioamniotita se defineÅŸte ca inflamaÅ£ia structurilor corioamniotice. Calea de contaminare poate fi din in­fec­Å£ia vaginală, dar infecÅ£ia poate atinge cavităţile am­nio­ti­ce prin contaminarea sanguină. Clinic, corioamniotita evo­luează grav, însă de multe ori cu o simptomatologie uÅŸoară.

În corioamniotită, membranele ÅŸi placenta îÅŸi pierd luciul, prezentând abcese mici la suprafaţă. Pot prezenta necroze ÅŸi tromboza vaselor(6).

Materiale şi metodă

În obiectivarea implicării factorilor ocupaÅ£ionali în naÅŸterea prematură ÅŸi hipertrofie fetală, am studiat statistic prezenÅ£a factorilor ocupaÅ£ionali la un lot de 1.502 naÅŸteri premature, din care 430 cu feÅ£i hipotrofici, născuÅ£i în ultimii trei ani în maternităţile din Craiova.

S-au analizat:

  • factori ocupaÅ£ionali posibil implicaÅ£i în naÅŸterea prematură ÅŸi a hipotrofiei fetale, respectiv factorii ce suprasolicită fizic ÅŸi neuropsihic organismul gravidei;

  • factori de mediu (chimici, fizici, bacterieni) ce pot fi implicaÅ£i în determinarea naÅŸterii premature ÅŸi a hipotrofiei fetale.

Rezultate obţinute

La 9.600 de naşteri din ultimii trei ani, 1.433 au fost naşteri premature (14%) şi 401 au fost feţi hipotrofici (30%) rezultaţi din naşteri premature.

Deoarece procentele prematurilor ÅŸi hipotrofiilor fetale sunt asemănătoare de-a lungul anilor, s-au luat în studiu prematurii anului 2017.

S-a analizat o posibilă corioamniotă cu evoluţie clinică ştearsă prin determinarea germenilor din lichidul amniotic şi din focarul septic existent.

În studiul nostru, focarul a fost urinar.

Discuţia rezultatelor

ProporÅ£ia naÅŸterilor premature a fost de 14%, din aceasta 27% cu feÅ£i hipotrofici (tabelul 1). Procentul este mai mare decât media pe Å£ara ÅŸi se datorează condiÅ£iilor de viaţă ale gravidelor din zona studiată, care nu respectă concediile medicale, depun eforturi fizice intense prin ocupaÅ£iile pe care le au ÅŸi fac miÅŸcări ce implică muÅŸchii abdominali ÅŸi muÅŸchiul uterin. Multe gravide sunt urmărite sporadic sau alimentaÅ£ia lor este deficitară. Majoritatea sunt în mediul rural ÅŸi prestează o muncă cu suprasolicitare fizică. Se înregistrează ÅŸi boli profesionale specifice cultivatorilor de cereale în câmp, precum ÅŸi boli specifice zootehniÅŸtilor(9,10,11) ÅŸi mineritului.
 

Tabelul 1 Numărul naşterilor premature şi al feţilor hipotrofici
Tabelul 1 Numărul naşterilor premature şi al feţilor hipotrofici
Tabelul 2 Cauzele naşterilor premature şi ale prematurilor cu hipotrofie fetală (2017)
Tabelul 2 Cauzele naşterilor premature şi ale prematurilor cu hipotrofie fetală (2017)
Tabelul 3 Focar urinar cu infecţie implicată în naşterea prematură cu hipotrofie fetală
Tabelul 3 Focar urinar cu infecÅ£ie implicată în naÅŸterea prematură cu hipotrofie fetală
Tabelul 4 Valoarea IL-6 în sarcina cu hipotrofie fetală (clinic şi ecografic)
Tabelul 4 Valoarea IL-6 în sarcina cu hipotrofie fetală (clinic ÅŸi ecografic)
Tabelul 5 Factori ocupaţionali în naşterea prematură cu feţi hipotrofici
Tabelul 5 Factori ocupaÅ£ionali în naÅŸterea prematură cu feÅ£i hipotrofici

Factorii ocupaÅ£ionali intelectuali sunt implicaÅ£i în de­ter­mi­narea naÅŸterilor premature prin oboseala ÅŸi sur­me­na­jul gravidei. Efectul neuropsihic ÅŸi supra­so­licitarea neu­ro­psihică (ritmul ÅŸi durata muncii) ce depăşeÅŸte ca­pa­cităţile funcÅ£ionale adaptative ale or­ga­nis­mului duc la naÅŸteri premature ÅŸi la hipotrofie fetală (tabelul 5).

Sunt neglijate sectoare importante ale societăţii, cu activitate preponderent intelectuală (sectorul de asis­tenţă medicală ÅŸi farmacie).

Suprasolicitările fizice ÅŸi neuropsihice care depăşesc posibilităţile adaptative ale organismului (minerit, agri­cultură, zootehnie) duc la boli profesionale prin supra­so­licitarea aparatului locomotor (tendinite, sinovite, ar­troze, discopatii), a sistemului nervos (pa­ra­li­zii, ane­vrism), a corzilor vocale, a sistemului venos (varice), a apa­ratului vizual ÅŸi auditiv(1,2,10,11).

Agenţii nocivi pot fi: zgomotul, vibraţiile, agenţi chimici, agenţi biologici, radiaţii electromagnetice şi ionizante.

Trebuie subliniat că infecÅ£ia produsă creează o stare clinică septică deosebită în graviditate, din cauza imu­no­depresiei, dar ÅŸi a modificărilor metabolice ÅŸi ionice, de aceea aspectele clinice capătă diferite forme clinice, uneori ÅŸterse asimptomatic; însă ÅŸi mai gravă este pă­trun­derea în sânge a germenilor ÅŸi toxinelor acestora, care ajung în structurile uteroplacentare, determinând carioamniotită.

Germenii sunt de spital, fiind observaÅ£i la femeile in­ternate frecvent sau la gravide angajate ale spi­ta­lelor(5,12).

Placenta ÅŸi membranele amniotice studiate după naÅŸterea prematură de cauză infecÅ£ioasă (10 cazuri) îÅŸi pierd luciul ÅŸi prezintă mici abcese.

Cordoanele ombilicale sunt edemaÅ£iate, cu zone de tromboze ÅŸi necroză. Placentele studiate microscopic arată prezenÅ£a infiltraÅ£iei leucocitare, până la abcese ÅŸi necroză. Modificările vasculare constau în tromboze ÅŸi imagini de tromboflebite ÅŸi necroze.

Concluzii

Suprasolicitarea organismului gravidei prin efort fizic şi neuropsihic poate duce la naştere prematură şi la hipotrofie fetală.

Imunosupresia din sarcină, accentuată de supra­so­li­ci­tarea fizică ÅŸi neuropsihică, face posibilă pătrunderea unor germeni ÅŸi a toxinelor în sânge, care, ajunse la ni­ve­lul placentei, determină corioamniotită (s-a con­sta­tat la fe­mei­le internate frecvent sau la angajatele gravide ale spi­ta­lelor).

Corioamniotita evoluează de cele mai multe ori cu o simp­to­matologie ÅŸtearsă sau asimptomatic, dar afec­tează fătul.

Celulele deciduale uterine ÅŸi celulele amniotice sub ac­­Å£iu­­nea agenÅ£ilor patogeni secretă fosfolipaze ÅŸi in­­ter­­leu­kine, ce duc la creÅŸterea prostaglandinelor, sub­­stan­Å£e care de­ter­mi­nă contracÅ£ie uterină ÅŸi naÅŸtere pre­­ma­tură.

Examenele histopatologice ale placentei ÅŸi mem­bra­nelor arată implicarea corioamniotitei în naÅŸterea prematură.

Efortul neuropsihic intens, prin modificările en­zi­ma­tice normale ÅŸi ionice, poate determina naÅŸtere prematură ÅŸi hipotrofie fetală.

În naÅŸterea prematură ÅŸi hipotrofia fetală poate fi i­mplicată infecÅ£ia amniotică, prin creÅŸterea secreÅ£iei de pros­taglandină, care duce la contracÅ£ii uterine.

Bibliografie


  1. Friptuleac G. Sănătatea şi factorii ocupaţionali. Editura Bons Office, Chişinău, 2006.
  2. Hocio TH. Sănătate publică. Chişinău, 2003.
  3. Silion I. Bazele medicinei muncii. IaÅŸi, 2003.
  4. Nicolaides K. Multiple Pregnancy. Parthenon Publising, 1999.
  5. Munteanu S, Raca N. Tratat de Obstetrică. Editura Academiei Române, BucureÅŸti, 2006.
  6. Blondel B, et al. The impact of the increasing number of multiple births on the rates of preterm birth and low birthweight: an international study. Am J Public Health. 2002 Aug; 92(8):1323-30.
  7. Pelinesu O. Ecografie în obstetrică ÅŸi ginecologie. Hipotrofia fetală. 1998.
  8. Raca N. Obstetrică. Editura Medicală, 2005.
  9. Gyllensten K, Palmer S. The role of gender in workplace stress: A critical literature review. Health Education Journal. 2005 July; 64(3):271-288.
  10. Sava F. Analiza datelor în cercetarea psihologică. Editura ASCR, Cluj, 2011.
  11. Robu V. Epuizarea profesională în rândul asistentelor medicale. IaÅŸi, 728-759.
  12. Gomella TL. Neonatology. Science, New-York, 2009.
  13. Friptuleac G, MeÅŸina V. Sănătatea ÅŸi factorii ocupaÅ£ionali. Ed. USMF „Nicolae TestemiÅ£anu”, ChiÅŸinău, 2006.
Articole din ediția curentă

SUPLIMENT GASTROENTEROLOGIE

Incidenţa complicaţiilor la pacienţii diagnosticaţi cu ciroză hepatică

Cristina Lefter, Simona Băţagă, Melania Macarie, Iustin-Nicolae Bilibou, Răzvan Valerian Opaschi
Ciroza hepatică reprezintă stadiul final al di­ver­se­lor boli hepatice cronice, fiind caracterizată de re­ma­nie­rea structurii hepatice din cauza unei fibroze extensive şi a apariţiei nodulilor de r...
SUPLIMENT GASTROENTEROLOGIE

Managementul pacienţilor cu boală diareică în cabinetul medicului de familie

Orban Emese, Remus ÅžipoÅŸ
Diareea este una dintre cele mai frecvente boli ale sistemului gastrointestinal, având un efect major asupra calităţii vie­ţii. Sistemul digestiv reacţionează sensibil la diversele efec­te nocive, cel mai adesea schimbân...
SUPLIMENT GASTROENTEROLOGIE

Sindromul de intestin iritabil. Caracteristici şi aspecte nutriţionale

Florina Daniela Ruţă, Monica Tarcea, Victoria Rus, A. Galdea, Remus Şipoş
Sindromul de intestin iritabil (SII) este o boală gas­tro­in­tes­tinală funcţională frecventă, caracterizată prin dureri abdominale cronice şi modificări funcţionale ale tractului gastrointestinal, fără deteriorarea aces...
Articole din edițiile anterioare

ARTICOL ORIGINAL

Deficitul de fier la grupe de risc

Loredana Piloff
Deficitul de fier reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Este cel mai frecvent deficit nutriţional şi, prin rolul său complex în organism, fierul are un impact important asupra calităţii vieţii, cogniţiei şi activităţii individului. ...

Studiu: Câte ore de muncă sunt optime pentru sănătatea mintală

40 de ore pe săptămână? 30, 20 de ore? Cercetătorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au ajuns la concluzia că avem nevoie de minim 8 ore de muncă plătită pe săptămâna pentru a profita de beneficiile pentru sănătatea mintală şi satisfacţia faţă de viaţă....
CASE REPORT

The importance of resuming hormone treatment after pregnancy. Case presentation: invasive ductal carcinoma RH+, HER2/Neu+

Åžtefania-Loredana Negoianu, Dominic Iliescu, DragoÅŸ Mircea Median, DragoÅŸ Median, Loredana Tuinea
Introducere. În prezent, incidenţa cancerului de sân la gravide este în creştere, iar unul dintre motive ar putea fi vârsta crescu...