BURSA IDEILOR

Inutilitatea certitudinii în ştiinţă şi medicină

Cristian Sever Oană

26 Mai 2018

Sintagma „certitudine dovedită ştiinţific” este aproape un oximoron. Atitudinea fundamentală a ştiinţei este să menţină uşa deschisă îndoielii. Ştiinţa a progresat tocmai pentru că am fost tot timpul dispuşi să ne punem întrebări şi să punem la îndoială chiar premisele cunoaşterii. Deci, ştiinţa de calitate, ca şi medicina, nu e niciodată „sigură”. Absenţa certitudinii face concluziile să fie mai demne de încredere. Certitudinea orbeşte medicul sau cercetătorul şi-l împiedică să observe dovezile noi şi aparent contradictorii care pot să apară. 

Incapacitatea de a aprecia valoarea incertitudinii este la originea multor prostii şi nefericiri. Suntem siguri că Pământul va continua să se încălzească dacă nu facem nimic? Suntem siguri de detaliile legilor evoluţiei? Suntem siguri că medicina modernă este mai bună decât cea tradiţională? Nu, nu suntem sută la sută siguri în niciunul din aceste cazuri. Dar dacă din cauza incertitudinii tragem concluzia că nu trebuie să ne pese de schimbarea climatică, sau că lumea a fost creată când şi cum scrie în Biblie, sau că medicina tradiţională e la fel de eficientă ca şi cea modernă, atunci suntem pur şi simplu proşti. Cu toate astea, mult prea mulţi oameni trag astfel de concluzii pentru că ei cred că absenţa certitudinii este o dovadă de slăbiciune. Din contră, lipsa certitudinii este sursa primară de cunoaştere pentru că ne stimulează să cercetăm şi să aflăm cum putem aduce incertitudinea la niveluri suportabile.

Toate cunoştinţele noastre, chiar şi cele mai solide, au un grad de incertitudine. Sunt absolut sigur care e numele meu, dar după un ictus sau un traumatism cranio-cerebral s-ar putea să nu mai fiu aşa sigur. Cunoaşterea însăşi are o natură probabilistică, lucru bine explicat de filozofia pragmatică. 

Ca medici trebuie să înţelegem bine probabilităţile şi mai ales că nu avem şi nici nu ne trebuie certitudini dovedite ştiinţific, ci doar un grad acceptabil de probabilitate pentru a stabili un diagnostic şi un tratament eficient. Certitudinea în medicină duce la aroganţă, iar aroganţa medicului este cel mai des periculoasă pentru pacient. 

Bibliografie


  1. Oană SC, Bruckner IV, Gurghean A. Diagnosticul clinic în ambulatoriu, Ed. All, Bucureşti, 2017.
Articole din ediția curentă

SUPLIMENT - DIABET

Infecţiile piciorului diabetic

Vasilica Ungureanu
Infecţiile piciorului diabetic (IPD) reprezintă cele mai co­mu­ne probleme pe care le întâmpină pacientul diabetic, re­prezentând o complicaţie costisitoare a ulcerelor cu­ta­nate sau a traumatismelor la aceşti pacienţi, o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate. Aceste infecţii includ ţesutul cu­ta­nat, ţ...
SUPLIMENT - DIABET

Corelaţii între diabetul zaharat şi tulburările de dinamică sexuală

Remus Şipoş
Tulburările de dinamică sexuală masculine sunt asociate cu o serie de factori de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat sau fumatul. Diabetul zaharat este o cauză frecventă a disfuncţiei erectile, prin me­ca­nis­me complexe. Se consideră că diabetul dublează ri...
SUPLIMENT - DIABET

Diabetul zaharat în sarcină. Elemente de management şi complicaţii, de la etapa preconcepţională la cea postnatală

Silvia Dumitrescu
În ultimii ani se înregistrează la nivel mondial o creştere alarmantă a numărului pacientelor cu obezitate şi dia­bet zaharat asociat obezităţii. Ca urmare, numărul pa­cien­telor de vârstă fertilă car...
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Ajută-ţi medicul!

Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
GALENUS DICE

Inteligenţa artificială sau inteligenţa medicului?

Cristian Sever Oană
Autorii au dorit să verifice în ce măsură sunt justificate anunţurile din presă conform cărora inteligenţa artificială (IA) a întrecut judecata medicilor. ...
EDITORIAL

Cealaltă victimă a erorii medicale

Cristian Sever Oană
Orice eroare medicală face două victime: una este pacientul, cealaltă este medicul. Eroarea este intrinsecă oricărei acţiuni umane. Odată ce oamenii au inventat avionul, au inventat şi accidentul de avion. În mod ciudat, medicina modernă nu pare să accepte greşeala sau eroarea. Progresul tehnologic excepţiona...