Mituri în dermatocosmetică şi dermatoestetică

Introducere

Utilizarea produselor dermatocosmetice pentru îngrijirea pielii a devenit un element important în rutina noastră zilnică. Pe de altă parte, domeniul de dermatocosmetică nu este lipsit de confuzii, care pot afecta direct sănătatea pielii noastre. De asemenea, dermatoestetica a devenit unul dintre cele mai dinamice domenii ale dermatologiei, aducând cu sine o gamă variată de opţiuni pentru îmbunătăţirea aspectului şi calităţii pielii.

Atât în lumea dermatocosmeticii, cât şi în cea a dermatoesteticii, există încă numeroase mituri care pot duce la decizii neinspirate şi pericole ce pot afecta negativ pielea şi sănătatea noastră în general. De aceea, este deosebit de important să ne informăm din surse de încredere înainte de a lua o decizie, fie în cadrul unei consultaţii de specialitate medicală, fie online, de pe site-uri medicale oficiale.

Scopul acestui articol este de a identifica miturile comune care înconjoară industria dermatocosmeticii şi a dermatoesteticii, dezvăluind adevărurile care se ascund în spatele acestor credinţe. De asemenea, vom explora pericolele care pot apărea atunci când nu suntem suficient de informaţi în alegerea procedurilor, precum şi a produselor pentru îngrijirea zilnică a pielii.

Mituri în dermatocosmetică

1. Nu trebuie să folosim produse de îngrijire a pielii decât dacă ne confruntăm cu o problemă dermatologică.

Acest mit este fals, întrucât îngrijirea regulată a pielii este benefică pe termen lung, prin menţinerea sănătăţii şi hidratării acesteia şi, implicit, prin prevenirea apariţiei diverselor afecţiuni dermatologice (de exemplu, acneea, îmbătrânirea prematură, deshidratarea, eczematizarea ş.a.).

2. Produsele naturale sunt mai bune decât cele „procesate”.

Calitatea şi siguranţa unui produs de îngrijire a pielii depind atât de formularea, cât şi de nivelul său de testare. Astfel, există produse sintetice care au fost riguros testate atât din punctul de vedere al siguranţei folosirii, cât şi al eficienţei, în timp ce unele ingrediente naturale, precum uleiurile esenţiale sau tincturile, cauzează frecvent dermatite alergice sau iritative⁽¹⁾.

3. Nu trebuie să folosim produse cu factor de protecţie solară (SPF) în zilele înnorate sau iarna.

Razele ultraviolete (UV) sunt principalele elemente ale spectrului luminii solare răspunzătoare de efectele cutanate nocive, iar acestea sunt prezente pe toată perioada anului. În plus, ele străbat norii şi produc daune cutanate, care, prin efect cumulativ pe termen lung, sunt responsabile de îmbătrânirea prematură a pielii şi de apariţia cancerelor de piele, în special a carcinoamelor bazocelulare şi spinocelulare. Astfel, rolul fotoprotecţiei este desosebit de important şi poate fi aplicat prin mijloace fizice (haine deschise la culoare, pălării, ochelari de soare) sau chimice (creme, pudre, spray-uri)^(2-5).

4. Ne putem expune la soare oricât de mult timp dorim, deoarece am aplicat cremă cu factor de protecţie.

Factorul de protecţie solară este indicatorul folosit pentru evaluarea capacităţii de protecţie a produselor de fotoprotecţie. SPF măsoară în primul rând nivelul de protecţie împotriva ultravioletelor B (UVB) şi ultravioletelor A2 (UVA2). Atunci când este aplicată în cantitate suficientă, cantitatea de radiaţii UVB absorbită de produsele cu protecţie solară SPF 15, 30 sau 50 este de 93%, 97% şi, respectiv, 98%⁽⁶⁾.

În plus, conform unui studiu randomizat în care s-a comparat eficacitatea cremelor solare SPF 50+ şi SPF 100+ utilizate în condiţii reale de pe plajă pentru prevenirea arsurilor solare, s-a constatat că produsele SPF 100+ au fost mai eficiente decât cele cu SPF 50+; după cinci zile consecutive de expunere la soare între orele 10:00 şi 15:00, 31 din 55 de participanţi care au aplicat SPF 50+ au avut mai multe arsuri solare comparativ cu patru din 55 de participanţi care au aplicat SPF 100+⁽⁷⁾.

Aşadar, produsele cu factor de protecţie trebuie aplicate cu 15-30 de minute înainte de expunerea la soare şi reaplicate la cel puţin două ore^(8,9).

5. Produsele cu factor de protecţie solară rezistente la apă nu trebuie reaplicate după baie/duş/piscină.

Termenul „rezistent la apă” şi „foarte rezistent la apă” înseamnă că SPF-ul este menţinut după 40 şi, respectiv, 80 de minute de activitate în apă. Aşadar, da, contează şi capacitatea de rezistenţă la apă a unui produs, atâta timp cât înţelegem pe deplin limitările în timp ale acestuia⁽¹⁰⁾.

6. Dermatocosmeticele pot elimina complet ridurile.

În realitate, produsele cosmetice pot ameliora temporar aspectul ridurilor, dar nu le pot elimina complet. Pentru rezultate semnificative, cea mai importantă măsură este prevenţia – şi anume, fotoprotecţia –, întrucât îmbătrânirea cutanată este cauzată într-o proporţie semnificativă de razele ultraviolete⁽¹¹⁾. De asemenea, se poate apela şi la proceduri medicale sau intervenţii estetice.

7. Tenul seboreic nu necesită hidratare.

Secreţia de sebum este reglată de activitatea glandelor sebacee, în timp ce hidratarea cutanată se datorează în mare parte stratului cornos. O piele sănătoasă este considerată o piele cu o secreţie minimă de sebum şi cu un conţinut ridicat de apă⁽¹²⁾. Nivelul de apă de la nivel cutanat este asigurat atât prin menţinerea integrităţii barierei cutanate, cât şi de capacitatea stratului cornos de a reţine apa^(13,14). De aceea, chiar şi în cazul unui ten seboreic, trebuie găsit echilibrul ideal între folosirea produselor agresive de curăţare şi a produselor care scad pierderea transepidermală de apă.

Mituri în dermatoestetică

1. Toxină botulinică sau fillere?

Toxina botulinică este un neuromodulator injectabil ce inhibă eliberarea de acetilcolină din terminaţiile nervoase de la nivelul plăcilor neuromusculare, determinând paralizia temporară a muşchilor injectaţi, diminuând astfel ridurile de expresie.

Fillerele cu acid hialuronic sunt substanţe care adaugă volum şi/sau au efect de umplere, în funcţie de pro­prie­tăţile reologice ale acidului hialuronic folosit. Pot fi folosite, astfel, pentru hidratare, pentru stimularea producţiei de colagen, umplerea ridurile statice, precum şi pentru augmentarea zonelor cu pierdere de volum^(15,16).

2. Injecţiile cu toxină botulinică şterg expresia facială, iar efectele lor sunt permanente.

În realitate, injecţiile cu toxină botulinică pot fi personalizate pentru a obţine un aspect natural şi temporar, iar efectele lor se estompează treptat în câteva luni, revenind la aspectul iniţial⁽¹⁵⁾.

3. Injecţiile cu toxină botulinică se adresează persoanelor cu vârste de peste 45 de ani.

Toxina botulinică se foloseşte încă din anul 1980, aceasta fiind administrată de-a lungul anilor atât persoanelor de sex feminin, cât şi celor de sex masculin, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, decizia terapeutică fiind orientată de necesitatea tratamentului. Fie că a fost folosită în scop cosmetic, pentru diminuarea ridurilor de expresie, fie în scopuri medicale, pentru migrene, hiperhidroză, bruxism, spasticitate musculară ş.a., toxina botulinică are şi în prezent numeroase întrebuinţări, însă popularitatea ei este în creştere în domeniul dermatocosmeticii^(15,17).

4. Odată ce ai apelat la proceduri estetice, nu te mai poţi opri.

Majoritatea procedurilor estetice oferă rezultate temporare. De aceea, sunt necesare vizite regulate la medicul estetician pentru obţinerea rezultatelor dorite. În situaţia în care pacientul doreşte sistarea procedurilor, efectele acestora vor dispărea treptat, aspectul individului revenind la cel de dinaintea aplicării acestora.

Concluzii

Subdomeniile dermatologiei care se ocupă de cosmetică şi estetică sunt complexe, necesitând o înţelegere corectă şi responsabilă. Este important să abordăm îngrijirea pielii individualizat şi să ne bazăm pe informaţii medicale şi studii de specialitate.
 

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.