Realizatorii unui studiu italian din 2011 cred că au descoperit o metodă la îndemână de a identifica cine ar putea să ajungă un doctor bun. Metoda este simplă și ușor de aplicat: compari lungimea degetului doi (indexul) cu cea a degetului patru (inelarul) de la mâna candidatului. Cercetătorii numesc asta prin acronimul „2D:4D”. „Mogulul” și liderul internațional incontestabil al domeniului este profesorul John Manning de la Universitatea din Liverpool. Cercetările lui au luminat calea de a identifica starurile viitoare ale fotbalului doar privindu-le lungimea degetului. Totuși, înainte de a trage concluzii, asigurați-vă că tinerii fotbaliști nu v-au arătat degetul mijlociu!
Colectivul de cercetători italieni provine de la universitățile Catania din Sicilia și Kore din Enna și nu a făcut decât să aplice pe studenții la Medicină metoda pe care englezul a experimentat-o pe sportivi și agenți de bursă. Ei pretind că este primul studiu de acest gen făcut asupra studenților din mediul extrem de competitiv al universităților de medicină. După ce au măsurat degetele mâinii drepte a 48 de studenți de sex masculin cu un dispozitiv cu o precizie de 0,2 mm, au tras concluzia că cei cu un raport 2D:4D mai mic au șanse mai mari de succes. Ca o limitare a studiului și factor de confuzie, nu au menționat dacă degetele sunt mai asemănătoare sau mai diferite ca lungime, deoarece nu au publicat decât valoarea raportului, nu și lungimile propriu-zise. Oricum, ei au demonstrat că cei care au trecut examenul de admitere la Medicină aveau raportul 2D:4D semnificativ mai mic decât cei care l-au picat. Autorii nu au menționat dacă, printre cei picați, unii și-au ros unghiile. Totuși, metoda nu a fost validată și pentru performanțele subiecților de la examenele ulterioare din facultate.
Pe scurt, putem deci identifica viitoarele staruri din Medicină, Sport și Finanțe doar măsurându-le degetele, ceea ce este mult mai științific decât prin tragere la sorți și mult mai comod decât să le evaluezi ani buni inteligența și caracterul. Este deci adevărat că succesul (și norocul) omul și-l face cu mâna lui, iar ce ți-e scris, în mână ți-e pus!
Așteptăm cu interes noi cercetări pe alte loturi profesionale de aspiranți la glorie.
Coco, Marinella, Valentina Perciavalle, Tiziana Maci, Ferdinando Nicolleti, Donatella DiCorrado and Vincenzo Perciavalle (2011). The Second-to-Fourth Ratio Correlates with the Rate of Academic Performance in Medical School Students. Molecular Medicine Reports 4: 471-6.
Manning, John T., and Rogan P. Taylor (2001). Second to Fourth Digit Ratio and Male Ability in Sport: Implications for Sexual Selection in Humans. Evolution Human Behavior 22 (1): 61-69.
Colectivul de cercetători italieni provine de la universitățile Catania din Sicilia și Kore din Enna și nu a făcut decât să aplice pe studenții la Medicină metoda pe care englezul a experimentat-o pe sportivi și agenți de bursă. Ei pretind că este primul studiu de acest gen făcut asupra studenților din mediul extrem de competitiv al universităților de medicină. După ce au măsurat degetele mâinii drepte a 48 de studenți de sex masculin cu un dispozitiv cu o precizie de 0,2 mm, au tras concluzia că cei cu un raport 2D:4D mai mic au șanse mai mari de succes. Ca o limitare a studiului și factor de confuzie, nu au menționat dacă degetele sunt mai asemănătoare sau mai diferite ca lungime, deoarece nu au publicat decât valoarea raportului, nu și lungimile propriu-zise. Oricum, ei au demonstrat că cei care au trecut examenul de admitere la Medicină aveau raportul 2D:4D semnificativ mai mic decât cei care l-au picat. Autorii nu au menționat dacă, printre cei picați, unii și-au ros unghiile. Totuși, metoda nu a fost validată și pentru performanțele subiecților de la examenele ulterioare din facultate.
Pe scurt, putem deci identifica viitoarele staruri din Medicină, Sport și Finanțe doar măsurându-le degetele, ceea ce este mult mai științific decât prin tragere la sorți și mult mai comod decât să le evaluezi ani buni inteligența și caracterul. Este deci adevărat că succesul (și norocul) omul și-l face cu mâna lui, iar ce ți-e scris, în mână ți-e pus!
Așteptăm cu interes noi cercetări pe alte loturi profesionale de aspiranți la glorie.
Coco, Marinella, Valentina Perciavalle, Tiziana Maci, Ferdinando Nicolleti, Donatella DiCorrado and Vincenzo Perciavalle (2011). The Second-to-Fourth Ratio Correlates with the Rate of Academic Performance in Medical School Students. Molecular Medicine Reports 4: 471-6.
Manning, John T., and Rogan P. Taylor (2001). Second to Fourth Digit Ratio and Male Ability in Sport: Implications for Sexual Selection in Humans. Evolution Human Behavior 22 (1): 61-69.
Articole din ediția curentă
SUPLIMENT VACCINOLOGIE
Tehnica administrării vaccinurilor
Mădălina Vesa
Acest articol își propune să prezinte câteva reguli generale privind tehnica de administrare a vaccinului, momentul administrării acestuia, precum și asocierile între vaccinuri. Este foarte important ca un vaccin să fie administrat corect, deoarece pot fi influențate atât siguranța tehnicii, cât și calitatea ...
SUPLIMENT VACCINOLOGIE
De la un caz clinic la actualităţi din 2017 în vaccinarea gravidei
Dorica Sănduţu
Pacientele tinere necesită în perioada preconcepțională o atenție deosebită din partea medicului de familie. În cazul celor care au antecedente vaccinale incomplete sau necunoscute trebuie administrate dozele de vaccin care lipsesc sau trebuie construită o schemă de vaccinare nouă. La pacientele la care a ...
SUPLIMENT VACCINOLOGIE
Imunoprofilaxia nou-născuţilor din mame cu AgHBs pozitiv - între teorie şi practică
Cristina Barbu
Infecția cu virusul hepatitic B (VHB) este o problemă majoră de sănătate publică. În România, transmiterea perinatală este una din căile majore de transmitere a virusului. Prevenirea transmiterii perinatale a infecției cu VHB reprezintă un element important al profilaxiei hepatitei cu VHB. Există două căi ese...Articole din edițiile anterioare
EDITORIAL
Ajută-ţi medicul!
Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
EDITORIAL