Vaccinarea antigripală ar trebui să fie un gest la fel de firesc ca purtarea paraşutei în timpul saltului din avion, explică conf. dr. Mihai Craiu (foto), medic pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti.
„A întreba dacă există studii în România care să demonstreze eficienţa vaccinării antigripale este ca şi cum am întreba dacă există studii care să arate eficienţa folosirii căştii de protecţie atunci când mergem pe motocicletă sau a centurii de siguranţă când şofăm. Există o faimoasă relatare de la o conferinţă de vaccinologie în care un expert a răspuns la această întrebare referitoare la prezenţa sau absenţa studiilor pentru un vaccin anume, cu parabola paraşutei. «Nu există niciun studiu în lume care să dovedească faptul că mortalitatea este mai mică atunci când folosim paraşuta la saltul din avion şi totuşi toată lumea foloseşte o paraşută.» Este pur şi simplu bun-simţ”, a explicat conf. dr. Mihai Craiu, fondatorul paginii Spitalul Virtual pentru Copii.
Referitor la prevenţia gripei în România, conf. dr. Craiu consideră că trebuie să trecem de la vorbe la fapte şi să depăşim bariera culturală şi emoţională caracteristică nouă, ca neam. „Majoritatea românilor se declară în favoarea vaccinării antigripale, dar puţini o şi pun în practică, aşa cum o arată acest studiu Mylan efectuat în 2017. 52% dintre români sunt pro-vaccinarea antigripală, dar 60% nu s-au vaccinat niciodată antigripal. Aceasta este realitatea mioritică.”
Cum depăşim acest status quo?
Întrebat cum am putea creşte acoperirea vaccinală antigripală în România şi ce argumente ar putea folosi medicii de familie pentru a convinge părinţii reticenţi, conf. dr. Mihai Craiu consideră că argumentul principal este cel al frecvenţei virusului gripal. „Orice copil care merge în colectivitate (direct sau indirect, prin intermediul fraţilor mai mari) este expus riscului de a contracta virusul gripal. Iar gripa nu este «o răceală» mai mare, ci produce anual mii de cazuri severe şi sute de decese în România. În cursul ultimului sezon gripal, au fost raportate în ţara noastră, oficial, 199 de decese cauzate de gripă până în luna mai 2019”.
Conf. dr. Craiu atrage atenţia că virusul gripal poate afecta şi persoane foarte fragile din familia copilului, respectiv „o bunică cu istoric de diabet şi insuficienţă renală, un bunic hipertensiv sau cu antecedente de accident vascular cerebral sau infarct, mama gravidă, un frate sau o soră mai mică, în primele luni de viaţă. Toţi aceştia ar putea muri dacă au gripă luată de la un preşcolar de 5 ani, care face o «banală» bronşită gripală şi o aduce în sânul familiei”. De asemenea, femeia însărcinată ar trebui vaccinată antigripal, mortalitatea prin complicaţii ale gripei la gravide fiind de 7 ori mai mare decât la femeile de aceeaşi vârstă care fac gripă şi care nu sunt însărcinate, a explicat conf. dr. Mihai Craiu.
„Copiii care au alergie la ou, dar nu şi istoric de anafilaxie, nu au contraindicaţie de vaccinare”
Toţi copiii cu vârstă mai mare de 6 luni pot fi vaccinaţi antigripal, confirmă conf. dr. Mihai Craiu, cu excepţia celor care au contraindicaţie de vaccinare antigripală. Deoarece vaccinul inactivat antigripal se obţine pe ou de găină embrionat, există un număr foarte mic de copii care nu pot fi vaccinaţi dacă au avut anterior reacţie anafilactică la ou. „Copiii care au alergie la ou, dar nu şi istoric de anafilaxie, nu au contraindicaţie de vaccinare. De exemplu, un copil care are doar un istoric de urticarie după ingestie de ou nu are contraindicaţie de vaccinare cu vaccin inactivat, trivalent sau tetravalent. Găsim informaţiile complete pe site-ul CDC (Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor), în secţiunea Influenza Vaccination of Persons With a History of Egg Allergy”, explică conf. dr. Mihai Craiu.
Din categoria restrânsă a persoanelor care nu pot primi vaccinul gripal viu-atenuat, aşa-numitul LAIV, fac parte pacienţii care au depresie imună sau care primesc medicaţie imunosupresoare. „LAIV ar putea părea o alegere atractivă, deoarece se administrează intranazal şi nu este necesară utilizarea unei injecţii. Vaccinul viu-atenuat nazal nu poate fi folosit la copiii cu vârstă sub 2 ani, la copiii cu vârstă între 2 şi 4 ani şi cu istoric de wheezing recurent sau astm, dacă au avut o criză severă de boală în ultimele 12 luni sau la copiii care primesc cronic medicamente ce conţin aspirină”, afirmă specialistul.
Folclor antivaccinal: efectele adverse ale vaccinului
Mulţi medici de familie s-ar putea confrunta, din partea părinţilor reticenţi, cu argumentul efectelor adverse pe care vaccinul antigripal le poate induce. Acest argument poate fi uşor demontat, conform conf. dr. Craiu. „La nicio conferinţă medicală, din România sau din alte ţări – şi am participat în ultimii 15 ani la toate congresele ESPID (European Society of Pediatric Infectious Diseases), participare realizată pe banii mei, nu dus de «Big Pharma», cum se vor grăbi să afirme diverşi detractori – nu am auzit măcar o singură luare de poziţie care să susţină că vaccinul antigripal inactivat, cel folosit clasic la copil, cel care a fost produs şi în România la Institutul «Cantacuzino», ar putea produce efecte adverse mai mari decât boala în sine. Nici măcar comparabile.”
Sunt menţionate totuşi cazuri de pacienţi vaccinaţi antigripal care au făcut o boală respiratorie, cu febră mare şi cu stare de rău în anul vaccinării, precizează conf. dr. Craiu. Unii dintre aceşti pacienţi pot rămâne cu ideea falsă că vaccinarea antigripală este responsabilă de pneumonia sau bronşita respectivă. „Trebuie spus că iarna sunt în circulaţie multe virusuri, nu numai cel gripal. Rinovirusurile, virusul sinciţial respirator, adenovirusurile respiratorii, metapneumovirusul uman ar putea genera apariţia unor semne de boală respiratorie. Toate acestea pot produce boli asemănătoare gripei, deşi în majoritatea cazurilor simptomatologia este mai blândă decât la gripa dovedită prin teste specifice”, adaugă medicul pediatru.
Rezumând, conf. dr. Mihai Craiu reiterează că în niciun caz nu există un risc mai mare de îmbolnăvire, complicaţii sau deces la pacienţii vaccinaţi antigripal faţă de cei nevaccinaţi, indiferent de vârstă. Cu atât mai mult la extreme, la copiii sub 5 ani şi la seniorii de peste 65 de ani.