„Dacă toți cei care predau sau scriu despre medicină și-ar dovedi spusele cu fapte, una peste alta mai puține lucruri false se vor spune.”
De methodo medendi,  Galenus din Pergam (129-216), probabil cel mai mare clinician al Antichității

Sponsorizat de: Colegiul American al Medicilor (American College of Physicians; ACP).
Destinatar: toți medicii practicieni.
Acest ghid este o actualizare a ghidului din 2012 (Ann Intern Med 2012; 156:218). Recomandările se bazează pe revizuirea sistematică a trialurilor clinice randomizate și a studiilor observaționale publicate până în decembrie 2015. Medicamentele evaluate sunt metforminul, tiazolidindionele, sulfonilureea, inhibitorii de dipeptidil peptidază-4 (DPP-4) și inhibitorii cotransportorului de sodiu-glucoză (SGLT-2).
Puncte-cheie:
Scăderea nivelului hemoglobinei glicozilate (HbA1c):
  • Majoritatea medicamentelor au avut un efect similar asupra scăderii nivelului de HbA1c. Totuși, inhibitorii de DPP-4 au fost inferiori metforminului și sulfonilureei.
  • Toate combinațiile cu metformin au fost superioare monoterapiei cu metformin.
Scăderea riscului de îngrășare:
  • Metforminul a fost mai bun pentru reducerea greutății decât tiazolidindionele, sulfonilureea sau inhibitorii de DPP-4.
  • Tratamentele combinate cu metformin și inhibitor de SGLT-2 sau DPP-4 au fost superioare monoterapiei cu metformin pentru reducerea greutății.
  • Tiazolidindionele și sulfonilureea s-au asociat cu creșterea în greutate.
Riscurile tratamentelor antidiabetice:
  • Sulfonilureea prezintă un risc mai mare de hipoglicemie decât ceilalți agenți.
  • Tiazolidindionele sunt asociate cu un risc suplimentar de insuficiență cardiacă.
  • Inhibitorii de SGLT-2, singuri sau combinați cu met­for­min, au crescut riscul de infecții micotice genitale com­­parativ cu celelalte terapii. 
  • Food and Drug Administration (FDA) consideră metforminul ca fiind sigur la pacienții cu afectare renală ușoară sau moderată; metforminul este contraindicat la pacienții cu rata filtrării glomerulare sub 30 mL/min/1,73 m2.
  • Inhibitorii de DPP-4  saxagliptin și alogliptin ar putea prezenta un risc pentru insuficiență cardiacă, mai ales la pacienții cu boală cardiacă sau renală.
Datele privind rezultatele clinice pe termen lung sunt încă sărace; totuși, monoterapia cu metformin se asociază cu un risc mai scăzut pentru deces de cauză cardiovasculară față de monoterapia cu sulfoniluree.
Recomandări:
Prescrieți metforminul ca terapie de primă linie (recomandare puternică, dovezi de calitate moderată). După ce discutați beneficiile, efectele adverse și costurile cu pacientul, luați în considerare adăugarea la metformin a unei sulfoniluree, tiazolidindione, a unui inhibitor de SGLT-2 sau inhibitor de DPP-4, când controlul glicemic este inadecvat (recomandare slabă, dovezi de calitate moderată). (Fradkin J.E. and Rodgers GP., Ann Intern Med 2017 Jan 3.)