În sezonul gripal 2018-2019, un număr de 199 de persoane au decedat din cauza virusului, iar Ministerul Sănătăţii a declarat oficial epidemia de gripă. A fost un sezon dificil pentru mai multe ţări europene, nu doar pentru România, explică prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. Dar cum ar putea medicii de familie să crească acoperirea vaccinală? Ce fel de argumente ar convinge părinţii reticenţi să îşi vaccineze copiii? Aflăm părerea profesorului doctor Alexandru Rafila, şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Medic.ro.
MedicHub: Cum ar putea medicii de familie să îi convingă pe părinţii care nu vor să îşi vaccineze copiii împotriva gripei? Ce fel de argumente ar funcţiona, în opinia dvs.?
Prof. dr. Alexandru Rafila: Consider că, în primul rând, trebuie să facem o împărţire a părinţilor care nu îşi vaccinează copiii în mai multe categorii. Există, într-adevăr, persoane care sunt convinse că nu trebuie să îşi vaccineze copiii, dar procentul lor este unul redus, probabil undeva în jur de 5%.
Şi există categoria acelor părinţi care ezită să îşi vaccineze copiii. Procentul acestora este variabil, în funcţie de regiune şi de mediu (rural/urban), proporţia fiind undeva în jur de 20-25%. Aici cred că avem mult de lucru în a-i convinge pe aceşti părinţi ezitanţi. În primul rând, este vorba despre munca medicilor de familie, deoarece ei vin în contact direct cu ei. Oamenii trebuie să conştientizeze că vaccinarea este o procedură obligatorie dacă vrem să avem copii sănătoşi. Dacă nu ne dorim copii sănătoşi, nu e obligatorie.
Rolul medicului de familie este, în mod evident, esenţial, întrucât acesta administrează marea majoritate a vaccinurilor, cu excepţia celor din primele zile după naştere, vaccinul BCG şi prima doză de vaccin hepatitic B. Cred că este esenţial ca medicii de familie să fie în permanenţă informaţi ca să poată, la rândul lor, să ofere informaţii părinţilor. Din această cauză, cred că ei ar trebui să intre într-un program de educaţie medicală periodică şi care să le ofere informaţii legate de vaccinuri şi de calendarele naţionale de vaccinare, care se modifică sau se îmbogăţesc prin introducerea de noi produse. Or toate aceste lucruri trebuie cunoscute de medicii de familie.
De ce trebuie să ne vaccinăm antigripal în fiecare an? Cum aţi explica pe înţelesul pacienţilor?
Vaccinul gripal se administrează anual pentru că virusul gripal îşi modifică în fiecare an structura şi devine „imun”, şi astfel nu este afectat de anticorpii produşi în sezonul precedent. Nici anticorpii, la rândul lor, nu sunt foarte persistenţi. Şi atunci trebuie să repeţi vaccinarea anual.
Vaccinul gripal are o eficacitate undeva între 65% şi 70%, cu precizarea că au fost sezoane când eficacitatea a fost mai redusă sau mai ridicată, în comparaţie cu acest procent. Este vorba şi de probabilitatea de potrivire între tulpinile circulante şi tulpinile incluse în vaccin. Compoziţia vaccinului nu se poate modifica, deoarece formula vaccinului se stabileşte în presezon de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în funcţie de circulaţia tulpinilor virale la nivel global. Există două sezoane gripale distincte, sezonul din emisfera nordică şi cel din emisfera sudică. Câteodată vaccinul este identic, alteori este diferit între cele două emisfere. În momentul de faţă discutăm de vaccinuri tetravalente, care conţin două serotipuri de virus gripal A şi două serotipuri B. Există cercetări destul de avansate pentru un vaccin gripal universal, care să acopere toate tipurile de virus gripal existente şi să producă o imunitate care să dureze cel puţin câţiva ani.
Ar rămâne totuşi problema pandemiilor pentru care trebuie să creezi un vaccin separat. Virusul pandemic din 2009 a devenit, între timp, virus virulent şi este inclus în formula vaccinului an de an. Este vorba de virusul A(H1N1), care nu a avut o virulenţă extraordinar de mare, aşa cum a avut virusul gripal care a produs epidemia de gripă spaniolă din 1918, care se estimează că a omorât zeci de milioane de persoane.
În sezonul 2018-2019 a fost declarată epidemie de gripă, iar 199 de persoane au decedat din cauza virusului gripal. Care sunt factorii care au dus la această epidemie?
Epidemia se poate întâmpla în mod curent, nu este ceva special. Decese se înregistrează întotdeauna după infecţia gripală. Gripa afectează atât persoane cu stare aparent bună de sănătate, cât şi persoane cu comorbidităţi. Acestea din urmă reuşesc mai greu să se adapteze, mai ales dacă au boli cronice în faze avansate – boli cardiovasculare, pulmonare sau chiar diabet. Şi atunci, singura soluţie pentru aceste persoane este vaccinarea.
Dar numărul deceselor din sezonul gripal 2018-2019 a fost mai mare decât cel din sezonul precedent.
A fost mai mare, da. Aproape 200 de decese, în comparaţie cu 140-150 de decese cât au fost în anul precedent. Dar ultimul sezon gripal a fost unul dificil în mai multe ţări, nu doar în România.
Ce am putea face în plus anul acesta ca să evităm epidemia de gripă?
Să ne vaccinăm din timp, pe de-o parte, iar cei care nu sunt incluşi în categoria pentru care Ministerul Sănătăţii achiziţionează vaccin să se vaccineze singuri, pe cont propriu. Cu cât se vaccinează mai mult din populaţie, cu atât transmiterea şi circulaţia virusului sunt mai reduse. Deci, şi cei nevaccinaţi beneficiază cu cât cohorta celor vaccinaţi este mai mare.
Va achiziţiona Ministerul Sănătăţii vaccinul tetravalent în acest an?
Anul trecut, încă mai era în vigoare un contract, de aceea ministerul a achiziţionat vaccinul trivalent. Anul acesta, din câte ştiu, Ministerul Sănătăţii va trece de la vaccinul trivalent la cel tetravalent. (N.R.: Potrivit unor surse oficiale din Ministerul Sănătăţii, pentru sezonul gripal 2019-2020 vor fi achiziţionate 1.500.000 de doze de vaccin tetravalent. Prima tranşă de 50.000 de doze, destinată vaccinării personalului medical, va fi furnizată pe 20 septembrie.)
Ar trebui să se vaccineze şi persoanele care nu au afecţiuni şi nu fac parte din categoriile aflate la risc?
Cele care au comorbidităţi sunt expuse unui risc crescut de îmbolnăvire, de aceea fac parte din grupa celor aflate la risc şi trebuie să se vaccineze. Şi persoanele fără afecţiuni cronice, sigur că da, ar fi bine să beneficieze de vaccinare. Sunt şi grupe plasate undeva la mijloc, cum este categoria femeilor gravide, care trebuie vaccinate pentru că infecţia gripală în timpul sarcinii nu este foarte uşor de dus şi poate avea efecte destul de serioase asupra mamei şi a copilului.
Care este perioada optimă pentru vaccinarea antigripală?
Octombrie şi noiembrie sunt lunile ideale pentru vaccinare. În funcţie de contextul epidemic, se poate continua vaccinarea şi în decembrie şi ianuarie, dar nu mai târziu de atât, pentru că, odată începută circulaţia virusului gripal, riscul să ne îmbolnăvim, nefiind vaccinaţi, creşte.
Nu trebuie nici prea devreme, pentru că durata protecţiei este limitată, iar sezonul gripal se poate prelungi până spre luna aprilie, şi atunci nu vom mai fi protejaţi. Deci, cel mai bine este să ne vaccinăm în lunile octombrie sau noiembrie, înainte de debutul sezonului. Debutul variază, decembrie-ianuarie, dar sunt şi situaţii când virusurile debutează în noiembrie-decembrie.