Ruptura prematură de membrane constituie o patologie obstetricală prezentă constant în practica clinică, punând probleme de conduită în special atunci când apare la vârste mici de sarcină. Evaluarea cât mai corectă a riscurilor concurente de prematuritate şi de infecţie intraamniotică necesită utilizarea metodelor clinice şi paraclinice asociate, evaluate în dinamică. Decizia momentului şi căii de naştere trebuie luată în funcţie de rezultatele acestor investigaţii şi trebuie să aibă loc într-o maternitate de grad corespunzător, cu terapie intensivă neonatală performantă.
Creşterea constantă a procentajului de naşteri care se finalizează prin secţiune cezariană constituie o realitate a zilelor noastre, având motive complexe: medicale, sociale, de presiune medico-legală, legate de modul percepţie a riscului de către gravide, precum şi de impactul în social media. Această creştere a cazurilor de secţiuni cezariene trebuie însă să fie pusă în balanţă cu beneficiile medicale reale pentru mamă şi pentru nou-născut. Cunoaşterea situaţiilor care pot duce la o creştere necorelată cu beneficii materno-fetale a fost analizată de un colectiv de la Maternitatea „Gheorghe Paladi” din cadrul Spitalului Clinic Municipal din Chişinău, utilizând clasificarea Robson. Concluziile studiului arată că o evaluare echilibrată a indicaţiei de cezariană la prima naştere ar putea limita o creştere necorelată cu beneficiile a numărului global de cezariene.
Hemoragia din perioada a treia sau a patra a naşterii se situează pe primele două locuri ale cauzelor de mortalitate maternă şi de near-miss în toată lumea. Reducerea impactului dramatic al acestei complicaţii se poate face prin anumite intervenţii, pornind de la o conduită profilactică, urmată de recunoaşterea rapidă a complicaţiei, alături de existenţa unor protocoale de intervenţie cunoscute şi aplicate corespunzător. De asemenea, analizarea cazurilor de near-miss poate aduce elemente de ameliorare a protocoalelor şi a rezultatelor obstetricale.
În acelaşi context al creşterii numărului de secţiuni cezariene şi a complicaţiilor care pot surveni la sarcinile ulterioare, revista conţine un review al colectivului de la Departamentul de Obstetrică-Ginecologie şi Neonatologie al Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias”, care face o actualizare a spectrului de placentă accreta, privind diagnosticul acesteia. Se subliniază necesitatea existenţei unui protocol strict, a programării intervenţiei şi abordarea în echipă complexă a acestor cazuri.
Acest număr conţine, de asemenea, un articol care analizează prevalenţa şi riscurile deficitului de fier în sarcină. Chiar dacă avem în prezent o gamă foarte largă de preparate de fier oral şi parenteral pe care le putem folosi curativ sau profilactic, există încă situaţii în care ne confruntăm cu consecinţele obstetricale şi perinatale ale deficitului de fier.
Stimaţi colegi obstetricieni şi neonatologi, în acest an, calendarul manifestărilor ştiinţifice naţionale este foarte bogat şi se adresează tuturor subspecialităţilor profesiei noastre. Prima noastră întâlnire va fi la Bucureşti, între 11 şi 13 mai, la Congresul Naţional de Medicină Fetală şi Neonatală, unde vă aşteptăm cu drag să dezbatem subiecte fierbinţi, împreună cu speakeri consacraţi din ţară şi din străinătate.
Prof. dr. Daniel Mureşan