Complex cervical trauma with pharyngolaryngeal and vascular involvement

Traumatisme cervicale complexe cu interesare faringolaringiană şi vasculară

M.D. Cobzeanu, Dragoș Palade, Florentina Severin, Florin Mocanu, Corina Ursulescu-Lupașcu, Bogdan-Mihail Cobzeanu

“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iași; “Sf. Spiridon” Emergency County Clinical Hospital, Iași, Romania

The authors present a three-year retrospective study (2019- 2021) on complex cervical traumatic cases resolved in the ENT Clinic of the “Sf. Spiridon” Emergency County Clinical Hospital, Iași, Romania. We highlight the algorithm for clinical and paraclinical diagnosis and the necessary treatment adapted to the existing lesions. Reference is made to the importance of CT scan examination and biological samples, as well as the optimal period for the therapeutic decision, depending on the complexity and type of trauma. The decision of rapid surgical exploration is insisted on, especially in open traumas, as well as in situations where constant biological conditions change rapidly, indicating the degradation of the patient’s status. The prognosis and subsequent evolution often depend on the first measures taken in the outpatient clinic, the moment of presentation in the hospital, and on the therapeutic measures applied to the cases.

Keywords: complex cervical trauma,earlydiagnosis,emergency therapeutic management

Autorii prezintă un studiu retrospectiv, pe durata a trei ani (2019-2021), pe cazuistica traumatică cervicală complexă re- zolvată în cadrul Clinicii ORL a Spitalului Clinic Județean de Urgenţă „Sf. Spiridon”, Iași. Prezentăm algoritmul de diagnos- tic clinic și paraclinic, alături de tratamentul necesar adaptat leziunilor existente. Se face referire la importanța examenului computer-tomografic și a probelor biologice, precum și a intervalului optim de timp pentru decizia terapeutică, în funcție de complexitatea și tipul de traumatism. Se insistă asupra deciziei explorării chirurgicale rapide, în special la traumatis- mele deschise, cât și în situațiile în care constantele biologice se modifică rapid, indicând degradarea stării pacientului. Prognosticul și evoluția ulterioară depind adesea de primele măsuri luate în ambulatoriu, de momentul prezentării în spi- tal și de sancțiunea terapeutică aplicată cazurilor.

Cuvinte-cheie: traumatisme cervicale complexe, diagnostic precoce, management terapeutic în urgență

Total laryngectomy – late complications

Laringectomia totală – complicaţii tardive

1. “Elias” University Emergency Hospital, Bucharest, Romania

2.  “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Institute of Phono-Audiology and ENT Functional Surgery, Bucharest; “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

3.  “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Institute of Phono-Audiology and ENT Functional Surgery, Bucharest, Romania

We present a unique case following a total laryngectomy performed on irradiated tissue due to persistent hemorrhage from a residual tumor. A reconstruction technique from the 1940s-50s was used to repair the defect. The focus is on the medical team, which, together with the family, contributes to the favorable evolution of the case.

Keywords: salvage laryngectomy, pharyngostoma, emer- gency surgery

Prezentăm o situație inedită postlaringectomie totală, efectuată pe un teren iradiat, pentru o hemoragie persistentă pe o restanță tumorală. S-a folosit o tehnică de reconstrucție din anii 1940-50 pentru repararea defectului. Accentul se pune pe echipa medicală, care, împreună cu familia, con- tribuie la evoluția favorabilă a cazului.

Cuvinte-cheie: laringectomie de salvare, faringostomă, chirurgie de necesitate

Surgical management of laryngotracheal stenosis

Managementul chirurgical al stenozelor laringotraheale

R.S. Matache, Răzvan Hainăroșie, A.M. Voinea, M.G. Orghidan, I. Cordoș , S.M. Dumitru, M. Alexe, C. Bădescu, N. Vârtejaru, A.A. Afetelor

Introduction. Laryngotracheal stenosis is a rare condition with a significant impact on patients’ quality of life, arising from various etiologies such as post-intubation complications, tumors or inflammatory diseases. The surgical management of these stenoses is complex and requires a personalized approach to achieve optimal functional outcomes. Methodology. This study presents various surgical techniques used in the treatment of laryngotracheal stenosis, emphasizing the selection of appropriate approaches, based on the underlying etiology, severity and location of the stenosis. Representative cases are discussed to illustrate the challenges encountered and the surgical solutions employed. Results. Surgical techniques ranged from repeated endoscopic dilations to segmental resec- tions with end-to-end anastomosis. The surgical success was influenced by the extent of the stenosis and the presence of comorbidities. The management of these cases required a mul- tidisciplinary approach, involving close collaboration between thoracic surgeons, bronchoscopists and ENT specialists, to optimize diagnosis, interventional planning and postopera- tive recovery. The presented cases highlight the importance of selecting the appropriate technique for each patient, contribut- ing to the optimization of functional outcomes and reducing stenosis recurrence. Conclusions. The surgical management of laryngotracheal stenosis requires a comprehensive evalua- tion and an individualized approach for each patient. Choosing the optimal technique is essential for ensuring favorable long- term outcomes. This study emphasizes the importance of a multidisciplinary team and of surgical expertise in maximiz- ing therapeutic success.

Keywords: laryngotracheal stenosis, segmental resection, end-to-end anastomosis, reconstructive surgery, multidisci- plinary management

Introducere. Stenoza laringotraheală reprezintă o afec- țiune rară, dar cu un impact major asupra calității vieții pa- cienților, putând avea etiologii diverse, precum complicații postintubație, tumori sau afecțiuni inflamatorii. Manage- mentul chirurgical al acestor stenoze este complex și necesită o abordare personalizată pentru a obține rezultate funcționale optime. Metodologie. Lucrarea prezintă diferite tehnici chi- rurgicale utilizate în tratamentul stenozei laringotraheale, subliniind selecția abordărilor adecvate în funcție de etiologia subiacentă, severitatea și localizarea stenozei. Sunt discutate cazuri reprezentative pentru a ilustra provocările și soluțiile chirurgicale aplicate. Rezultate. Tehnicile chirurgicale au variat de la dilatații endoscopice repetate la rezecții seg- mentare cu anastomoză termino-terminală. Succesul chi- rurgical a fost influențat de extensia stenozei și de prezența comorbidităților. Managementul acestor cazuri a necesitat o abordare multidisciplinară, implicând colaborarea strânsă dintre chirurgii toracici, bronhologi și specialiștii ORL, pen- tru a optimiza diagnosticul, planificarea intervențională și recuperarea postoperatorie. Cazurile prezentate subliniază importanța selecției tehnicii adecvate pentru fiecare pa- cient, contribuind la optimizarea rezultatelor funcționale și la reducerea recurenței stenozei. Concluzii. Managementul chirurgical al stenozelor laringotraheale necesită o evaluare complexă și o abordare individualizată pentru fiecare pacient. Alegerea tehnicii optime este esențială pentru a asigura un re- zultat favorabil pe termen lung. Studiul subliniază importanța unei echipe multidisciplinare și a experienței chirurgicale în maximizarea succesului terapeutic.

Cuvinte-cheie: stenoză laringotraheală, rezecție segmen- tară, anastomoză termino-terminală, chirurgie reconstructivă, management multidisciplinar

Multidisciplinary approach to mediastinal tumors – clinical cases

Abordul multidisciplinar al tumorilor mediastinale – cazuri clinice

R.S. Matache, A.M. Voinea, M.G. Orghidan, I. Cordoș, S.M. Dumitru, A. Tudor, L. Stratan, A.A. Afetelor

Introduction. Mediastinal tumors are rare entities with diverse etiologies and significant clinical implications, requiring a complex and collaborative approach for an optimal management. Due to their proximity to vital structures, these lesions pose diagnostic and therapeutic challenges, justifying the involvement of multiple medical specialties. Methodology. This study highlights the importance of a multidisciplinary approach in the management of mediastinal tumors by pre- senting three representative clinical cases. Each case required collaboration between different medical and surgical special- ties, the use of advanced imaging investigations, and the ap- plication of personalized therapeutic strategies, including minimally invasive treatments and complex reconstruction procedures. Results. The multidisciplinary management al- lowed for accurate diagnoses and the application of appropri- ate therapeutic strategies for each patient. Mediastinal tumors encompass a variety of benign and malignant lesions, each with distinct clinical characteristics and therapeutic impli- cations. From autoimmune pathologies associated with thy- moma to infectious processes in complicated cystic tumors and aggressive neoplasms with extensive invasion, the therapeutic approaches must be individualized and adapted to each case. The variable symptomatology – ranging from paraneoplastic syndromes and mediastinal compression to infectious com- plications or bone invasion – requires collaboration among multiple medical specialties. Minimally invasive surgery sig- nificantly contributes to faster patient recovery; however, it is not always feasible, especially in cases of extensive malignant tumors requiring complex resections and important recon- structions. Conclusions. The multidisciplinary approach is an essential component in the treatment of mediastinal tumors, allowing for accurate diagnosis and personalized therapeutic strategies. The analyzed cases demonstrate the benefits of interdisciplinary collaboration in optimizing outcomes and in improving the patients’ quality of life.

Keywords: mediastinal tumors, multidisciplinary ap- proach, minimally invasive surgery, myasthenia gravis, teratoma, osteosarcoma

Introducere. Tumorile mediastinale sunt entități rare, cu etiologii diverse și implicații clinice semnificative, necesitând o abordare complexă și colaborativă pentru un management optim. Din cauza localizării lor în proximitatea structurilor vitale, aceste leziuni impun provocări diagnostice și terapeu- tice, justificând implicarea mai multor specialități medicale. Metodologie. Lucrarea analizează importanța abordului multidisciplinar în managementul tumorilor mediastinale, prin prezentarea a trei cazuri clinice reprezentative. Fiecare caz a necesitat colaborarea dintre diferite specialități medicale și chirurgicale, utilizarea investigațiilor imagistice avansate și aplicarea unor strategii terapeutice personalizate, in- cluzând tratamente minim invazive și proceduri complexe de reconstrucție. Rezultate. Managementul multidiscipli- nar a permis stabilirea unor diagnostice corecte și aplicarea unor strategii terapeutice adecvate fiecărui pacient. Tumorile mediastinale cuprind o varietate de leziuni benigne și ma- ligne, fiecare cu particularități clinice și implicații terapeutice distincte. De la patologiile autoimune asociate timomului la procesele infecțioase în cazul tumorilor chistice complicate și până la neoplaziile agresive cu invazie extensivă, abordarea terapeutică trebuie să fie individualizată și adaptată fiecărui caz. Simptomatologia variabilă – de la sindrom paraneoplazic și compresie mediastinală la complicații infecțioase sau inva- zie osoasă – impune colaborarea dintre multiple specialități medicale. Chirurgia minim invazivă contribuie la o recuperare mai rapidă a pacienților, însă nu este întotdeauna fezabilă, mai ales în cazul tumorilor maligne extinse, care necesită rezecții complexe și reconstrucții importante. Concluzii. Abordul multidisciplinar reprezintă o componentă esențială în trata- mentul tumorilor mediastinale, permițând un diagnostic precis și strategii terapeutice personalizate. Cazurile anali- zate demonstrează beneficiile colaborării dintre specialități pentru optimizarea rezultatelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Cuvinte-cheie: tumori mediastinale, chirurgie minim invazivă, miastenia gravis, teratom, osteosarcom

Percutaneous biopsy of the cervical region under ultrasound guidance

Biopsia percutanată sub ghidaj ecografic la nivelul regiunii cervicale

Cezar-Iulian Bețianu, Alexandru-Mihai Bucur, Corina-Adelina Zah, Alexandra Muhuleț, Teodor Bușe-Dragomir, George Mănucu

“Dr. Carol Davila” Central Military University Emergency Hospital, Bucharest, Romania

Introduction. Percutaneous core needle biopsy, performed under ultrasound guidance, is a minimally invasive procedure indicated for the diagnosis of cervical pathology and lymphadenopathy. This method involves the collection of tissue fragments for histopathological and immunohistochemical examination, and it can be performed on any cervical lymph node group. This technique stands out by preserving cellular architecture, ensur- ing high diagnostic sensitivity while maintaining a low compli- cation rate. Conclusions.Coreneedlepercutaneousbiopsyisa safeandeffectiveprocedureforthehistopathologicaldiagnosis ofcervicalpathologyandlymphadenopathy.

Keywords: percutaneous biopsy, core needle, minimally invasive, cervical lymphadenopathy, diagnosis

Introducere. Biopsia percutanată de tipul core needle, efectuată sub ghidaj ultrasonografic, este o procedură minim invazivă cu indicație în diagnosticul patologiei şi adenopatiilor cervicale. Această metodă presupune prelevarea de fragmente de țesut pentru examenul histopatologic și imunohistochimic, putând fi realizată de la nivelul oricărui grup ganglionar cervical. Metoda se remarcă prin păstrarea arhitecturii celulare, asigurând o sensibilitate mare a diagnosticului, concomitent cu o rată mică de complicații. Concluzii.Biopsia percutanată de tip coreneedle este o procedură sigură și eficientă în diagnosticul histopatologic al patologiei şi adenopatiilor cervicale.

Cuvinte-cheie: biopsie percutanată, core needle, minim invaziv, adenopatii cervicale, diagnostic

Otomastoid complications caused by chronic suppurative otitis media in the ENT Clinic of the “Timofei Moșneaga” Hospital

Complicațiileotomastoidiene cauzate de otita medie cronică supurată în Clinica ORL a Spitalului ,,Timofei Moșneaga’’

Iurie Noroc, Sergiu Vetricean, Eusebiu Sencu, Alexandru Didencu, Victor Enachi

“Timofei Moșneaga” Republican Clinical Hospital, Chișinău; “Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău, Republic of Moldova

Introduction. Chronic suppurative otitis media is a progressive and active inflammation of the mucoperiosteum, characterized by persistent otorrhea, perforation of the tympanic membrane and hearing loss. The complications include progressive damage to middle ear structures due to auditory polyps, cholesteatoma and other infections. Methodology. A retrospective study was conducted on a group of 87 patients, aged between 18 and 82 years old, who addressed the ENT Clinic of the “Timofei Moșneaga” Republican Clinical Hospital, Chişinău, Republic of Moldova, presenting otomastoid compli- cations caused by chronic suppurative otitis media. The follow- ing parameters were evaluated: age, sex, etiology, treatment, associated pathology and outcomes. Results. In the case of the 87 patients included in our study, the predominant environ- ment of origin was rural, with a male/female ratio of 44/43. The most common complication was mastoiditis (52 patients), 35 patients presented labyrinthitis, in 11 patients the lateral semi- circular canal was affected, nine patients had facial nerve pare- sis, and six patients presented an open oval window. Regarding the laboratory examinations, biological samples were collected in order to establish the pathogenic germs. The survival rate of patients diagnosed with otomastoid complications, treated in our clinic, was 99%, with only two deaths. Conclusions. Otomastoid complications are increasingly common in the Chişinău ENT clinic, representing life-threatening medical and surgical emergencies. Early diagnosis, antibiotic administration and targeted surgical interventions are essential in managing this condition, especially in disadvantaged rural populations. Keywords: mastoiditis, labyrinthitis, facial nerve paresis,otorrhea

Introducere. Otita medie cronică supurată reprezintă o in- flamație evolutivă și activă a mucoperiostului, care se caracteri- zează prin otoree persistentă, perforație a membranei timpanice și hipoacuzie. Complicațiile includ deteriorarea progresivă a structurilor urechii medii ca urmare a polipilor auditivi, cole- steatomului și a altor infecții. Metodologie. A fost realizat un studiu retrospectiv la un lot de 87 de pacienţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 82 de ani, care s-au adresat Clinicii ORL a Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Chișinău, Republica Mol- dova, prezentând complicaţii otomastoidiene cauzate de otita medie cronică supurată. Au fost evaluaţi următorii parametri: vârstă, sex, etiologie, tratament, patologia asociatată şi rezul- tatul. Rezultate. În cazul celor 87 de pacienţi incluşi în studiu, mediul de provenienţă predominant a fost cel rural, raportul pe sexe (bărbaţi/femei) fiind de 44/43. Cea mai întâlnită complica- ţie a fost mastoidita (52 de pacienţi), 35 de pacienţi au prezentat labirintită, la 11 pacienţi s-a constatat afectarea canalului se- micircular lateral, nouă pacienți au prezentat pareza nervului facial şi şase au prezentat fereastra ovală deschisă. În ceea ce priveşte examenele paraclinice, au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii germenilor patogeni. Rata de supravieţuire a pacienţilor diagnosticaţi cu complicații otomastoidiene, trataţi în clinica noastră, a fost de 99%, fiind întâlnite doar două decese. Concluzii. Complicaţiileotomastoidienesunttotmaidesîntâl- nite în clinica ORL din Chișinău şi reprezintă urgenţe medico- chirurgicale cu risc vital. Diagnosticul precoce, administrarea antibioticelor și intervențiile chirurgicale direcționate sunt esențiale în gestionarea acestei afecțiuni, în special la populațiile rurale defavorizate.

Cuvinte-cheie: mastoidită, labirintită, pareză nerv facial, otoree

Multidisciplinary approach to paragangliomas of the temporal bone – case series

Abordarea multidisciplinară a paraganglioamelor osului temporal – serie de cazuri

Anastasia Ursachi¹, S. Vetricean¹, N. Buracovschi², V. Osman², Ana-Maria Chiriac¹

1. Department of Otorhinolaryngology, “Nicolae Testemiţanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău, Republic of Moldova

2.  ENT Department, “Timofei Moșneaga” Republican Clinical Hospital, Chișinău, Republic of Moldova

We present a series of 10 cases, representing patients who were diagnosed with paraganglioma of the temporal bone, hos- pitalized in the ENT Department of the “Timofei Moșneaga” Republican Clinical Hospital, Chișinău, Republic of Moldova, during the period 2020-2025. The results obtained demonstrated the importance of surgical treatment of temporal bone para- gangliomas type A and type B, the effectiveness of preoperative embolization, along with the need to organize a multidiscipli- nary team for the treatment of patients with these pathologies.

Keywords: paraganglioma, treatment, quality of life

Prezentăm o serie de 10 cazuri, reprezentând pacienți di- agnosticați cu paragangliom al osului temporal, internați în Departamentul ORL al Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Chișinău, Republica Moldova, în perioada 2020- 2025. Rezultatele obținute au demonstrat importanța trata- mentului chirurgical al paraganglioamelor osului temporal de tip A și tip B, eficacitatea embolizării preoperatorii, alături de necesitatea organizării unei echipe multidisciplinare pentru tratarea pacienților cu aceste patologii.

Cuvinte-cheie: paraganglioame, tratament, calitatea vieții

Relevance of quality-of-life indicators in the monitoring of patients with chronic suppurative otitis media

Relevanța indicatorilor calității vieții în monitorizarea pacienților cu otită medie cronică supurată

Ana-Maria Chiriac¹, Sergiu Vetricean¹, Victor Osman¹, Anastasia Ursachi¹, Lucia Andrieș²

1. Otorynolaringology Department, “Nicolae Testemiţanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău, Republic of Moldova

2.  Laboratory Medicine Department, “Nicolae Testemiţanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău, Republic of Moldova

Chronic suppurative otitis media (CSOM) has a significant impact on quality of life, due to hearing loss and recurrent otor- rhea, with the COMOT-15 questionnaire being a validated tool for assessing this effect. This study included 50 patients who underwent surgery for CSOM, demonstrating a significant im- provement in the overall COMOT-15 score (T0: 35.79±13.1 ver- sus T1: 25.78±12; ∆-COMOT = +9.78; p=0.00011). Additionally, the subscores for clinical symptoms (ES) and functional impair- ments (HF) showed a significant improvement (ES: ∆-COMOT

= +6.9, p=0.000007; HF: ∆-COMOT = +1.31). These findings

highlight the importance of COMOT-15 in evaluating the im- pact of surgical treatment on the quality of life in patients with chronic suppurative otitis media.

Keywords: chronic suppurative otitis media, quality of life, COMOT-15, chronic otitis media, ear surgery

Otitamediecronicăsupurată(OMCS)afecteazăsemnificativ calitatea vieții, prin hipoacuzie și otoree recurentă, iar ches- tionarul COMOT-15 este un instrument valid pentru evalu- area acestui impact. Studiul a inclus 50 de pacienți operați pentru OMCS, iar scorul general COMOT-15 a arătat o ame- liorare semnificativă (T0: 35,79±13,1 versus T1: 25,78±12;

∆-COMOT = +9,78; p=0,00011). De asemenea, subscorurile pentru simptome clinice (ES) și deficiențe funcționale (HF) s-au îmbunătățit considerabil (ES: ∆-COMOT = +6,9, p=0,000007; HF: ∆-COMOT = +1,31). Aceste rezultate confirmă importanța utilizării COMOT-15 în aprecierea impactului tratamentului chirurgical asupra calității vieții pacienților cu otită medie cronică supurată.

Cuvinte-cheie: otită medie cronică supurată, calitatea vieții, COMOT-15, otită medie cronică, chirurgia urechii

Exploringtinnitus: a comparative approach to patients with pulsatile versus non-pulsatile tinnitus

Explorarea tinitusului: abordarea comparativă clinică a pacienților cu tinitus pulsatil versus nonpulsatil

Andrei Osman

University of Medicine and Pharmacy of Craiova; Emergency County Clinical Hospital Craiova, Romania

Introduction. Tinnitus, commonly described as the per- ception of a certain sound in the absence of an external stimulus, affects millions of individuals worldwide and presents a significant challenge in clinical management. It can be classified into two primary forms: pulsatile tinnitus and non-pulsatile tinnitus. Pulsatile tinnitus is often associated with vascular abnormalities, turbulent blood flow or intracranial hypertension, while non-pulsatile tinnitus is more commonly linked to sensorineural dysfunction, cochlear pathology or auditory processing disorders. Understanding the underlying mechanisms of these two subtypes is crucial, as they differ significantly in diagnostic evaluation, etiology and treatment approaches. Clinical approach. The distinction between pulsatile and non-pulsatile tinnitus is essential for clinical decision-making, as pulsatile tinnitus often indicates an un- derlying vascular or structural anomaly frequently requiring imaging studies, such as MRI or CT angiography. In contrast, non-pulsatile tinnitus is typically managed through audiolog- ical assessments, neurophysiological testing and therapeutic interventions, such as sound therapy, cognitive behavioral therapy or pharmacological treatments. This presentation aims to compare the diagnostic pathways, pathophysiologi- cal mechanisms and treatment options for both subtypes, providing a comprehensive overview for optimizing patients’ outcomes.

Keywords:pulsatile tinnitus,non-pulsatile tinnitus,vascular tinnitus, audiologic assessment

Introducere. Tinitusul, definit în mod obișnuit ca percepția unui sunet în absența unui stimul extern, afectează milioane de persoane la nivel global și reprezintă o provocare semnificativă ca terapie. Acesta poate fi clasificat sub două forme principale: tinitus pulsatil și tinitus nonpulsatil. Tinitusul pulsatil este frecvent asociat cu anomalii vasculare, flux sanguin turbulent sau hipertensiune intracraniană, în timp ce tinitusul nonpul- satil este cel mai adesea legat de disfuncții auditive neurosen- zoriale, patologii cohleare sau tulburări de procesare auditivă. Înțelegerea mecanismelor subiacente ale acestor două sub- tipuri este esențială, deoarece ele diferă semnificativ în ceea ce privește evaluarea diagnostică, etiologia și strategiile tera- peutice. Abord clinic. Distincția dintre tinitusul pulsatil și cel nonpulsatil este extrem de importantă pentru luarea deciziilor clinice, deoarece tinitusul pulsatil indică adesea o anomalie vasculară sau structurală subiacentă, necesitând investigații imagistice, cum ar fi RMN sau angiografia CT. În contrast, tinitusul nonpulsatil este gestionat de obicei prin evaluări audiologice, teste neurofiziologice și intervenții terapeutice, precum terapia sonoră, terapia cognitiv-comportamentală sau tratamente farmacologice. Această prezentare își propune să compare căile de diagnostic, mecanismele fiziopatologice și opțiunile de tratament pentru ambele subtipuri de tinitus, oferind o perspectivă cuprinzătoare pentru optimizarea re- zultatelor clinice.

Cuvinte-cheie: tinitus pulsatil, tinitus nonpulsatil, tinitus vascular, evaluare audiologică

High-resolution computed tomography in middle ear cholesteatoma: how much do we need it?

Tomografia computerizată de înaltă rezoluție în colesteatomul urechii medii: cât de mult avem nevoie de ea?

E.H. Ştefănescu¹, N.C. Balica¹, Laura Grigoriţă¹, Sorin Bogdan Motoi¹, Mădălina Georgescu², G. Iovănescu¹

1. “Victor Babeş” University of Medicine and Pharmacy, Timişoara, Romania

2.  “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Introduction. The diagnostic of cholesteatoma is usu- ally clinic, and the only efficient treatment is surgical. High- resolution computed tomography (HRCT) is not absolutely necessary for the management of an uncomplicated chole- steatoma, but unsuspected situations from a clinical point of view can be discovered using imaging, warning the surgeon. Our objective is to compare HRCT scan information with intraoperative findings in patients with cholesteatoma and analyze the usefulness of a preoperative HRCT scan from a surgical point of view. Materials and method. This is a prospective descriptive study, conducted in the Department of Otolaryngology of the “Victor Babeş” University of Medicine and Pharmacy, Timişoara, Romania, from January 2022 to December 2022. It was carried out on 46 patients with a clinical diagnosis of cholesteatoma who were consequently operated in our department. All patients received full clinical and audiological examination. In all cases, a high-resolution computed tomography scan was performed preoperatively, as mandatory investigation. Preoperative HRCT scans were analyzed, and their findings were compared to the intraop- erative findings. The two sets of observations were analyzed using standard statistical methods. Results. Extensive cho- lesteatoma was the most common type, involving 46% of the patients, followed by pars flaccida cholesteatoma (35%) and pars tensa cholesteatoma (19%). Eroded scutum was the most frequent finding, involving 70% of the patients, followed by incus erosion (67%). Comparison of the HRCT and intraop- erative findings revealed very good correlation for tegmen tympani erosion, sigmoid plate erosion, scutum and malleus erosion, and moderate to good correlation for lateral semicir- cular canal erosion, incus and stapes erosion and Fallopian canal erosion. Conclusions. High-resolution computed to- mography is a valuable tool in the preoperative assessment of cholesteatoma, helping in making surgical decisions. It can accurately predict the extent of the disease, being helpful for detecting unapparent dangerous situations. However, it is not very accurate in detecting Fallopian canal and stapes erosion. Keywords: high-resolution computed tomography, cholesteatoma surgery, good correlation

Introducere. Diagnosticul colesteatomului este de obi- cei clinic și singurul tratament eficient este cel chirurgical. Tomografia computerizată de înaltă rezoluție (HRCT) nu este absolut necesară pentru managementul unui colesteatom ne- complicat, însă situații nebănuite din punct de vedere clinic pot fi descoperite prin imagistică, avertizând chirurgul. Obiectivul nostru este să comparăm informațiile scanării HRCT cu con- statările intraoperatorii la pacienții cu colesteatom și să ana- lizăm utilitatea unei scanări HRCT preoperatorii din punct de vedere chirurgical. Materiale și metodă. Acesta este un studiu descriptiv prospectiv, realizat în cadrul Secției de oto- laringologie a Universităţii de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara, România, în perioada ianuarie-decembrie 2022. Studiul a fost realizat la 46 de pacienți cu diagnostic cli- nic de colesteatom, care au fost, în consecință, operați în secția noastră. Toți pacienții au primit examen clinic și audiologic complet. În toate cazurile, s-a efectuat o scanare HRCT preope- ratoriu, ca investigație obligatorie. Au fost analizate scanări preoperatorii HRCT, iar constatările lor au fost comparate cu cele intraoperatorii. Cele două seturi de observații au fost analizate folosind metode statistice standard. Rezultate. Co- lesteatomul extins a fost cel mai frecvent tip, implicând 46% dintre pacienți, urmat de colesteatomul de pars flaccida (35%) și de colesteatomul de parstensa(19%).Scutumulerodatafost cea mai frecventă constatare, la 70% dintre pacienți, urmat de eroziunea nicovalei (67%). Comparația dintre tomografia com- puterizată de înaltă rezoluție și constatările intraoperatorii a evidențiat o corelație foarte bună pentru eroziunea tegmenului timpanic, eroziunea sinusului sigmoid, eroziunea scutumu- lui și a ciocanului și o corelație moderată spre bună pentru eroziunea canalului semicircular lateral, eroziunea nicova- lei și a scăriței și eroziunea canalului trompei lui Eustachio. Concluzii. Tomografia computerizată de înaltă rezoluție este un instrument valoros în evaluarea preoperatorie a colestea- tomului, ajutând în luarea deciziilor chirurgicale. HRCT poate prezice cu exactitate amploarea bolii și este utilă pentru detec- tarea situațiilor periculoase inaparente. Cu toate acestea, nu este foarte precisă în detectarea eroziunii canalului trompei lui Eustachio și a scăriței.

Cuvinte-cheie: tomografie computerizată de înaltă rezoluție, chirurgia colesteatomului, corelație bună

Translabyrinthine surgery of internal auditory canal and cerebellopontine angle tumors

Abordul translabirintic în chirurgia tumorilor de conduct auditiv intern și unghi pontocerebelos

Marin Buracovschi¹, Sergiu Borodin¹, Oleg Borysenko², Fedirko Vladimir³, Grigore Zapuhlîh¹, Sergiu Vetricean¹

1. “Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău, Republic of Moldova

2.  “A.I. Kolomiychenko” Institute of Otolaryngology, Kiev, Ukraine

3.  “Romodanov” Institute of Neurosurgery, Kiev, Ukraine

Thesurgical treatment of tumors of the pontocerebellar angle dates back to the 19th century. The first surgery of a cerebellopontine angle tumor was performed by Sir Charles Alfred Ballance on 19.11.1894, which turned out to be a meningioma. The first successful removal of a vestibular schwannoma was performed by Thomas Annandale on 5.03.1895. The translabyrinthine approach in vestibular schwannoma surgery was implemented by William Fouts House, who did the first surgery on 6.02.1962. Nowadays there are three main surgery approaches to the inter- nal auditory canal and cerebellopontine angle tumors: translaby- rinthine, retrosigmoid and middle cranial fossa. The advantage of the translabyrinthine approach, unlike the others, consists in the possibility of removing tumors of any size with the visualiza- tion of the lateral portion and the fundus of the internal auditory canal, which allows an early identification of the facial nerve and a complete removal of the tumor from the given region. Despite the aforementioned advantages, the main disadvantage of this method is total hearing impairment – as a result, this approach can be applied only in case of complete hearing loss. The authors present the first two cases of translabyrinthine surgery of the internal auditory canal and pontocerebellar angle tumors per- formed in the Republic of Moldova.

Keywords:translabyrinthine approach, internalauditory canal,cerebel lopontine angle, vestibular schwannoma, meningioma

Tratamentul chirurgical al tumorilor de unghi pontocerebelos își are originea încă din secolul al XIX-lea. Prima intervenție de ablație a unei tumori de unghi pontocerebelos a fost efectuată de Sir Charles Alfred Ballance, în data de 19.11.1894, care s-a dovedit a fi un meningiom. Pe 3.05.1895, Thomas Annandale a efectuat prima ablație cu succes a unui schwannom vestibular, iar în data de 2.06.1962 William Fouts House a implementat abordul translabirintic în chirurgia schwannomului vestibular. Actualmente există trei tipuri principale de abord al tumorilor de conduct auditiv intern și unghi pontocerebelos: translabirintic, retrosigmoidian și prin fosa craniană medie. Avantajul abordului translabirintic, spre deosebire de celelalte, constă în: posibili- tatea înlăturării tumorilor de orice dimensiune, cu vizualizarea porțiunii laterale și a fundusului conductului auditiv intern, ceea ce permite identificarea precoce a nervului facial și înlăturarea completă a tumorii din regiunea dată. În pofida avantajelor menționate, principalul dezavantaj al acestei metode este sacri- ficarea auzului. Drept urmare, acest abord se aplică doar în cazul pierderii complete a acuității auditive. Autorii prezintă primele două cazuri de ablație a tumorii de conduct auditiv intern și unghi pontocerebelos prin abord translabirintic efectuate în Republica Moldova.

Cuvinte-cheie: abord translabirintic, conduct auditiv intern, unghi pontocerebelos, schwannom vestibular, meningiom

Difficulties of differential diagnosis in intricate vestibular pathologies

Dificultăți de diagnostic diferențial în patologii vestibulare intricate

Oana-Irina Popa¹, Iuliana-Teodora Doroiman²

1. ENT Physician, University Emergency Central Military Hospital, Bucharest, Romania

2.  Audiologist, University Emergency Central Military Hospital, Bucharest, Romania

Dizziness,imbalanceandvertigoaremoreandmoreoften encounteredinENTpatients,andtheetiologyofthesesymptoms isnotrestrainedtoperipheralvestibulardisorders.Vestibular pathology is extremely extensive, which sometimes creates is- sues in identifying the underlying cause and in establishing the right diagnosis. There is a higher difficulty with chronic ves- tibular disorders, and an even higher one with mixed vestibular disorders, both central and peripheral. Taking patient history is very important. A thorough case history may guide the physi- cian, and audiological and vestibular tests complete the picture and help in establishing a differential diagnosis, both of them being essential for making the right diagnosis which leads to an optimal care for patient’s recovery.

Keywords: peripheral vestibular dysfunction, otolith dysfunction, central vestibular dysfunction, migraine, Ménière’s disease, poor vestibular compensation, persistent postural-perceptual dizziness (3PD)

Amețeala,dezechilibrulșivertijulsuntsimptomedinceînce maidesîntâlnitelapaciențiicareseadreseazăcabinetelorORL, iar etiologia acestei simptomatologii nu este limitată la afecțiunile aparatului vestibular periferic. Patologia vestibulară este foarte vastă, astfel încât identificarea cauzei și stabilirea diagnosticului de certitudine sunt de multe ori dificile. Dificultatea diagnosticu- lui este mai mare în cazul afecțiunilor vestibulare cronice și crește și mai mult în cazul afecțiunilor vestibulare mixte, cu implicare atât centrală, cât și periferică. Anamneza este extrem de impor- tantă. O anamneză minuțioasă, condusă corect, orientează medi- cul, iar investigațiile audiologice și vestibulare completează tabloul și ajută la stabilirea diagnosticului diferențial, acestea două fiind indispensabile stabilirii diagnosticului corect, care va conduce la o conduită terapeutică optimă pentru recuperarea pacientului.

Cuvinte-cheie: deficit vestibular periferic, disfuncție otolitică, deficit vestibular central, migrenă, boala Ménière, compensare vestibulară ineficientă, amețeală posturală perceptuală persistentă (3PD)

Sudden sensorineural hearing loss after meningitis

Surditate brusc instalată postmeningită

Mădălina Georgescu¹, Daniela Mischie², Angela Tonu³, Cristina Ancuța³, Emilia Diaconu⁴

1. “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

2.  “Victor Babeș” Clinical Hospital of Infectious Diseases, Bucharest, Romania

3.  “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Institute of Phono-Audiology and ENT Functional Surgery, Bucharest, Romania

4.  Neuroaxis Clinic, Bucharest, Romania

The authors present a clinical case of sudden sensorineural hearing loss in a young patient, a musician (trombone player), that occurred during an upper respiratory tract infection com- plicated with meningitis. Despite the specific treatment ap- plied in the first 24 hours (intravenous therapy with cortisone, vasodilator and group B vitamins), associated at five days with transtympanic inspection, the profound deafness was stationary. The audiological evaluation performed one month later confirmed the lack of auditory benefit of the treatment, and we recommended an imaging evaluation to determine the indication for a cochlear implant, considering the pa- tient’s profession. Enhanced CT and MRI revealed numerous dehiscence of the inner ear and facial nerve canal, as well as post-suppurative sequelae in the middle ear. Unfortunately, these pathological communications between the middle and inner ear and the facial nerve canal significantly decrease the benefit of cochlear implantation (most likely, many elec- trodes would have to be disabled, equivalent to limited audi- tory benefit). In addition, to reduce the risk of a recurrence of meningitis, we recommended otologic treatment – antibiotic instillations through a transtympanic aerator. At this mo- ment, the patient is stationary, both from the audiological and otologic point of view.

Keywords: sudden sensorineural hearing loss, meningitis, inner ear dehiscense, facial nerve canal dehiscence

Autorii prezintă un caz clinic de surditate brusc instalată survenită la un pacient tânăr, muzician (cântăreț la trom- bon), în contextul unei infecții de tract respirator superior, complicată cu meningită. În pofida tratamentului specific instalat în primele 24 de ore (perfuzii endovenoase cu corti- zon, vasodilatator și vitamine din grupul B), asociat la cinci zile cu inspecție transtimpanică, surditatea profundă a fost staționară. Evaluarea audiologică efectuată la o lună a confir- mat lipsa beneficiului auditiv al tratamentului instituit și am recomandat evaluare imagistică, pentru stabilirea indicației de implant cohlear, având în vedere și profesia pacientului. Evaluarea CT și RMN cu substanță de contrast a relevat nu- meroase dehiscențe ale capsulei otice și canalului nervului facial, precum și sechele postsupurative în urechea medie. Din păcate, aceste comunicări patologice între urechea medie și internă și canalul nervului facial scad semnificativ beneficiul implantării cohleare (cel mai probabil, ar trebui dezactivați mulți electrozi, echivalent cu un beneficiu auditiv limitat). În plus, pentru diminuarea riscului unei recurențe a meningitei, i-am recomandat pacientului tratament otologic – instilații cu antibiotic prin aerator transtimpanal. În momentul de față, pacientul este staționar, atât din punct de vedere audiologic, cât și otologic.

Cuvinte-cheie: surditate brusc instalată, meningită, dehiscență ureche internă, dehiscență canal facial

Effectiveness of bilateral cochlear implantation in pediatric and adult patients with profound sensorineural hearing loss

Eficacitatea implantului cohlear bilateral la pacienții pediatrici și adulți cu hipoacuzie neurosenzorială profundă

Victor Enachi, Sergiu Vetricean, Eusebiu Sencu, Alexandru Didencu, Iurie Noroc

“Nicolae Testemiţanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău; “Timofei Moşneaga” Republican Clinical Hospital, Chișinău, Republic of Moldova

Background. Cochlear implantation (CI) is internationally recognized as a standard in the treatment of patients with profound hearing loss. While unilateral CI restores auditory function, bilateral cochlear implantation offers substantial advantages. Objective of the study. The presentation of the physical, psychosocial and economic benefits of bilat- eral cochlear implantation in pediatric and adult patients with profound sensorineural hearing loss. Materials and method. The study was realized on 10 patients diagnosed with profound sensorineural deafness, implanted bilaterally sequentially in the ENT Clinic of the “Timofei Moşneaga” Republican Clinical Hospital, Chișinău, Republic of Moldova. We analyzed the perception of speech and sounds in different situations and their localization, along with the psychosocial, economic and physical benefits. Results. At six months of follow-up, patients with bilateral cochlear implantation per- formed significantly better at all test intervals of speech per- ception in quiet and noise environment. The sound localiza- tion ability increased as patients gained experience with both implants and after adjustment fitting. The physical benefits identified were head shadow effect, summation effect and binaural squelch effect. The psychosocial benefits included less social isolation, improved language development, de- creased listening effort, and less daily fatigue. Conclusions. Considering the advantages and benefits found in the study, we can say that bilateral cochlear implantation improves the quality of life (QoL) and leads to potential savings regarding the social support costs.

Keywords: bilateral cochlear implantation, cochlear implant, quality of life

Introducere. Implantarea cohleară (IC) este recunoscută la nivel internațional ca un standard în tratamentul pacienților cu hipoacuzie profundă. În timp ce IC unilaterală restabilește funcția auditivă, implantarea cohleară bilaterală oferă avan- taje substanțiale. Scopul lucrării. Prezentarea beneficiilor fizice, psihosociale și economice în urma implantării cohleare la pacienții pediatrici și adulți cu hipoacuzie neurosenzorială profundă. Materiale și metodă. Studiul a fost realizat la 10 pacienți diagnosticați cu surditate neurosenzorială în forma profundă, implantați bilateral secvențial în Clinica ORL a Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Chișinău, Republica Moldova. Au fost analizate percepția vorbirii și su- netelor în diferite situații, alături de localizarea acestora, pre- cum și beneficiile psihosociale, economice și fizice. Rezultate. La capitolul percepția vorbirii în liniște și zgomot, la şase luni de urmărire, pacienții cu implant cohlear bilateral au avut rezultate semnificativ mai bune la toate intervalele de testare. Capacitatea de localizare a sunetelor a crescut, pe măsură ce pacienții au dobândit experiență cu ambele implanturi și după fitingul de reglaj. Beneficiile fizice depistate au fost efectul de umbră a capului, efectul de însumare și efectul squelch binaural. Printre beneficiile psihosociale, s-au constatat o izolare socială mai redusă, o îmbunătățire a dezvoltării lim- bajului, scăderea efortului de ascultare și mai puțină oboseală în viaţa de zi cu zi. Concluzii. Implantarea cohleară bilaterală, prin avantajele și beneficiile pe care le oferă, conduce la o îmbunătățire a calității vieții (QoL) și la potențiale economii privind costurile sprijinului social de-a lungul vieții.

Cuvinte-cheie: implantare cohleară bilaterală, implant cohlear, calitatea vieţii

Hearing aid use before cochlear implantation in children diagnosed with bilateral profound sensorineural hearing loss

Protezarea auditivă înaintea implantării cohleare la copiii diagnosticați cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală

Panaiota Dumitrache¹, Florența-Corina Rădulescu², Adina Zamfir-Chiru-Anton¹, Dan-Cristian Gheorghe²

1. “Grigore Alexandrescu” Emergency Clinical Hospital for Children, Bucharest, Romania

2.  “M.S. Curie” Emergency Clinical Hospital for Children, Bucharest, Romania

Introduction. An essential role in the early auditory stimulation of children diagnosed with bilateral profound sensorineural hearing loss is played by hearing aids, both as a temporary therapeutic solution and as preparation for coch- lear implantation. This study aims to highlight the impor- tance of using hearing aids before cochlear implantation and their benefits in auditory-verbal recovery post-implantation. Objectives. 1) To assess the rate of hearing aid use among children with severe/profound bilateral hearing loss. 2) To identify the challenges related to the acceptance of hearing aids by both the family and the child. 3) To analyze the corre- lation between pre-implant hearing aid use and post-implant outcomes. Materials and method. Sample: 20 children di- agnosed with bilateral profound sensorineural hearing loss, evaluated in the pediatric hospitals “Grigore Alexandrescu” and “M.S. Curie”, from Bucharest, Romania, who underwent cochlear implantation between 2022 and 2024. Instruments: IT-MAIS questionnaires, CAP, audiological assessments (be- havioral audiograms, play audiometry/VRA), and speech therapy evaluations. Results. All patients used hearing aids according to audiological recommendations. Sixty percent of parents reported difficulties in their children’s acceptance of hearing aids. The main reasons were young age, apparent discomfort, lack of noticeable auditory responses, and low family support. Children who consistently used hearing aids had better scores in post-implant assessments, suggesting improved auditory attention development. Conclusions. Consistent hearing aid use before cochlear implantation has a positive impact on post-implant outcomes. However, many patients face challenges in accepting and wearing hearing aids. Identifying and addressing the factors that influence hearing aid use can improve auditory rehabilitation strategies and enhance long-term cochlear implantation results.

Keywords: hearing aids, profound hearing loss, cochlear implantation, post-implantation outcomes

Introducere. Un rol esențial în stimularea auditivă tim- purie a copiilor diagnosticați cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă îl are protezarea auditivă, atât ca soluție terapeutică temporară, cât și ca pregătire pentru implantarea cohleară. Prin acest studiu, dorim să evidențiem importanța utilizării protezelor auditive înainte de implantarea cohleară și beneficiul lor în recuperarea auditiv-verbală după implan- tare. Obiective. 1) Evaluarea ratei de utilizare a protezelor auditive la copiii cu hipoacuzie bilaterală severă/profundă.

2) Identificarea problemelor legate de acceptarea protez- elor auditive de către familie și copil. 3) Analiza corelației dintre utilizarea protezelor auditive preimplantare și re- zultatele postimplantare. Materiale și metodă. Eșantion: 20 de copii diagnosticați cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală, evaluați în cadrul spitalelor pentru copii

„Grigore Alexandrescu” și „M.S. Curie”, din București, supuși implantării cohleare în perioada 2022-2024. Instrumente: chestionare IT-MAIS, CAP, evaluări audiologice (audiograme comportamentale, prin joacă/VRA) și evaluări logopedice. Rezultate. Toți pacienții au utilizat protezele auditive con- form recomandărilor audiologice. 60% dintre părinți au ra- portat dificultăți în acceptarea protezelor de către copii. Prin- cipalele motive au fost: vârsta mică, disconfort aparent, lipsa reacțiilor auditive evidente, sprijin redus din partea familiei. Copiii care au utilizat constant proteze auditive au avut scoru- ri mai bune la evaluările postimplant, sugerând o mai bună evoluție a atenției auditive. Concluzii. Utilizarea consecventă a protezelor auditive înainte de implantul cohlear are un im- pact pozitiv asupra rezultatelor postimplantare, însă mulți pacienți întâmpină dificultăți în acceptarea și purtarea aces- tora. Identificarea și abordarea factorilor care influențează utilizarea protezelor pot îmbunătăți strategiile de recuperare auditivă și rezultatele pe termen lung ale implantării cohleare.

Cuvinte-cheie: protezare auditivă, hipoacuzie profundă, implantare cohleară, rezultate postimplantare

Cochlear malformations and cochlear dimensions – decisions in the surgical approach to cochlear implant

Malformațiile cohleare şi dimensiunile cohleei – decizii în abordarea chirurgicală a implantului cohlear

Cristian-Mircea Neagoș¹, Alexandru Szabo², Aura Opriș², Beáta Kiss¹, Adriana Neagoș¹

1. ENT Clinic, “George Emil Palade” University of Medicine, Pharmacy, Sciences and Technology, Târgu-Mureș, Romania

2.  ENT Clinic, County Emergency Clinical Hospital Târgu-Mureș, Romania

Introduction. Hearing loss is a deficit in the sense of hear- ing and refers to a decrease in hearing capacity. The cochlear implant is the most effective method of auditory and verbal rehabilitation of patients with severe or profound hearing loss. Preoperative evaluation of patients is extremely im- portant and involves, in addition to audiological tests, the use of imaging methods such as computed tomography and magnetic resonance imaging. The purpose of using imaging is to identify cochlear malformations, which may have in- traoperative but also postoperative implications. Materials and method. For this study, we selected a sample of 100 patients who underwent cochlear implantation between 2012 and 2024 in the ENT clinic from Târgu-Mureș, Romania. A comparison was made between the dimensions of the mal- formed cochleae, the height and width of the cochleae being analyzed. The types of implants used, as well as the method of insertion were discussed. Results and discussion. The average width of the malformed cochleae for right ears was, on average, 8.484 mm, while for left ears, it was 8.345 mm, with a difference of 0.1393 mm. Regarding the height of the malformed cochleae, the average for right ears was 4.599 mm, while for the left ears, it was 4.564 mm, with a difference of 0.03535 mm. The types of electrodes used vary, depending on the existing malformation, and the decision to implant through the round window or cochleostomy is directly related to the shape of the cochlea, but also to the possibility of surgi- cal approach. Conclusions. The dimensions of the cochleae do not show statistically significant variations between the two ears in the case of cochlear malformations. The most used surgical approach is through the round window orifice, even in the case of cochlear malformations. Following the data studied, no restriction of cochlear implantation was identified for inner ear malformations.

Keywords: cochlear implant, cochlear malformations, computed tomography, round window, cochleostomy

Introducere. Hipoacuzia reprezintă un deficit al simțului auditiv și se referă la o scădere a capacității auditive. Implantul cohlear reprezintă metoda cea mai eficientă de reabilitare auditivă și verbală a pacienților cu hipoacuzie severă sau profundă. Evaluarea preoperatorie a pacienților este extrem de importantă și presupune, alături de efectuarea testelor audiologice, utilizarea metodelor imagistice de tipul tomo- grafiei computerizate şi al rezonanței magnetice. Scopul utilizării imagistice este de a identifica malformațiile cohle- are, care pot avea implicații intraoperatorii, dar şi postopera- torii. Materiale şi metodă. Pentru acest studiu, am selectat un eșantion format din 100 de pacienți care au fost supuși implantării cohleare în perioada 2012-2024, în clinica ORL din Târgu-Mureș. S-a realizat o comparație între dimensiunile cohleelor malformate, fiind analizate înălțimea şi lățimea acestora. Au fost luate în discuție tipurile de implant utili- zate, precum şi modul de efectuare a inserției. Rezultate şi discuție. Lățimea medie a cohleelor malformate pentru urechile drepte a fost, în medie, de 8,484 mm, în timp ce pentru urechile stângi a fost de 8,345 mm, cu o diferență de 0,1393 mm. În ceea ce privește înălțimea cohleelor malfor- mate, media pentru urechile drepte a fost de 4,599 mm, iar pentru urechile stângi a fost de 4,564 mm, cu o diferență de 0,03535 mm. Tipurile de electrod folosite variază în funcție de malformația existentă, iar decizia de implantare prin fer- eastra rotundă sau cohleostomie este direct legată de forma cohleei, dar şi de posibilitatea de abord chirurgical. Concluzii. Dimensiunile cohleelor nu prezintă variații semnificative sta- tistic între cele două urechi în cazul malformațiilor cohleare. Abordul chirurgical cel mai des utilizat este prin orificiul fere- strei rotunde, chiar şi în cazul malformațiilor cohleare. În urma datelor studiate, nu a fost identificată nicio restricție de implantare cohleară pentru malformațiile urechii interne.

Cuvinte-cheie: implant cohlear, malformaţii cohleare, tomografie computerizată, fereastră rotundă, cohleostomie

Transnasal endoscopic dacryocystorhinostomy

Dacriocistorinostomia endoscopică transnazală la copii

Bogdan Mocanu, Alina Ciocâlteu, Cristina Bichir, Silviu Oprescu, Irina Boagiu, Alexandru Mocanu

Brain Institute – Monza Hospital, Bucharest, Romania

The authors present their experience in transnasal endoscopic approach to chronic dacryocystitis. This paper underlines the advantages of using intraoperative angled scopes (70°-90°), with HD viewing of the lacrimal sac cavity after removing the medial wall. The operating team has achieved similar results (a success rate above 95%) when using silicone stents or without stent surgeries.

Keywords: chronic dacryocystitis, dacryocystorhinostomy, endoscopic transnasal approach

Autorii prezintă experiența lor în abordarea dacriocistitei cronice rezolvabile prin chirurgia endoscopică transnazală. Lucrarea pune accentul pe avantajele utilizării intraoperatorii a tijelor angulate pentru chirurgie endoscopică (70°-90°), cu vizualizarea în format HD a cavităţii sacului lacrimal după îndepărtarea peretelui medial. Echipa operatorie a obţinut rezultate similare (o rată de succes de peste 95%) atât în cazul utilizării stenturilor de silicon, cât şi în intervenţiile chirur- gicale fără stent.

Cuvinte-cheie: dacriocistită cronică, dacriocistorinosto- mie, chirurgie endoscopică transnazală

Posterior rhinorrhea/post-nasal drip syndrome – a daily challenge

Rinoreea posterioară – o provocare zilnică

Luigi Geo Mărceanu

Faculty of Medicine, Transilvania University of Brașov, Romania

Posterior rhinorrhea (post-nasal drip syndrome or upper airway cough syndrome) manifests as a persistent sensation of thick and sticky mucus drainage in the nasopharynx, lead- ing to a frequent need to “clear the throat”. Although it can be caused by conditions such as acute infectious rhinitis, allergic rhinitis or chronic sinusitis, in most cases it has no evident cause, being considered idiopathic. Recent research suggests that pharyngolaryngeal reflux could be an underlying cause. This involves the ascent of pepsin – a proteolytic digestive enzyme – into the upper respiratory tract, causing inflamma- tion of the nasopharyngeal mucosa and excessive local mucus production. These manifestations are often associated with an anxious disposition, complicating both the symptoma- tology and the therapeutic approach. The diagnosis of pha- ryngolaryngeal reflux is based on medical history, ENT and gastroenterological clinical examinations, and in some cases, additional investigations, such as salivary pepsin determina- tion. The treatment includes adopting hygienic-dietary rules, administering proton pump inhibitors, and using antacids or bicarbonate to neutralize acidity and protect the mucosa. Sometimes, a psychological or even a psychiatric approach to the anxious symptoms is necessary, when they coexist.

Keywords: post-nasal drip syndrome, pharyngolaryngeal reflux, treatment

Rinoreea posterioară (în limba engleză, post-nasal drip syndrome/upper airway cough syndrome) se manifestă prin senzația de scurgere permanentă a unui mucus gros și lipicios în rinofaringe, determinând nevoia frecventă de a „curăța gâtul”. Deși poate fi cauzată de afecțiuni precum rinita acută infecțioasă, rinita alergică sau sinuzita cronică, în majori- tatea cazurilor nu are o cauză evidentă și este considerată idiopatică. Cercetările recente sugerează că refluxul faringo- laringian ar putea fi o cauză subiacentă. Acesta implică as- censiunea pepsinei – enzimă digestivă proteolitică – până în căile respiratorii superioare, provocând inflamația mucoasei rinofaringelui și producția locală excesivă de mucus. La aceste manifestări se asociază frecvent și un teren anxios, fapt care complică atât simptomatologia, cât și abordarea terapeutică. Diagnosticul refluxului faringolaringian se bazează pe anam- neză, examen clinic ORL și gastroenterologic, iar în unele ca- zuri investigații suplimentare, precum determinarea pepsinei salivare. Tratamentul include adoptarea unor reguli igieno- dietetice, administrarea de inhibitori ai pompei de protoni și utilizarea antiacidelor sau a bicarbonatului pentru a neutra- liza aciditatea și a proteja mucoasa. Uneori este necesară și o abordare psihologică sau chiar psihiatrică a simptomelor anxioase, atunci când coexistă.

Cuvinte-cheie: rinoree posterioară, reflux faringolaringian, tratament

Odontogenic sinusitis: diagnosis and treatment particularities

Sinuzita odontogenă: particularităţi de diagnostic şi tratament

Cristian Mârțu^1,2, Andreea Ivan², Alexandru Stingheriu^1,2, Dan Mârțu¹, Ioana Mârțu¹

1. “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iaşi, Romania

2.  Clinical Rehabilitation Hospital Iaşi, Romania

Introduction. Odontogenic sinusitis (OS) is a prevalent form of maxillary sinus inflammation resulting from dental pathology. The aim of this paper is to review the diagnosis and treatment options for OS. Materials and method. This study examined 47 patients diagnosed with maxillary sinusitis at the ENT Clinic of the Rehabilitation Hospital Iaşi, Romania, between January 2022 and June 2023. Results. Maxillary sinusitis peaked between the ages of 41 and 50 years old, with a higher prevalence in males. Odontogenic causes accounted for 14.8% of cases, significantly lower than rhinogenic sinusi- tis. Discussion. Odontogenic sinusitis lies at the intersection of ENT and maxillofacial surgery, requiring a multidiscipli- nary approach. The effective management depends on treat- ing dental infections affecting the maxillary floor. Functional endoscopic sinus surgery (FESS) has replaced more invasive procedures like the Caldwell-Luc operation, offering a mini- mally invasive alternative once the underlying dental pathol- ogy is resolved. Conclusions. Despite its growing prevalence, odontogenic sinusitis remains underdiagnosed, necessitating early detection and interdisciplinary management. Prevention includes good oral hygiene, routine dental checkups, timely treatment of dental disease, and smoking cessation. FESS is a safe and effective option for addressing sinus involvement.

Keywords:diagnosis,FESS,odontogenicsinusitis,maxillary

Introducere.Sinuzita odontogenă (SO) este o formă frecventă de inflamație a sinusului maxilar, cauzată de patologia dentară. Scopulacestei lucrări este de a analiza opțiunile de diagnostic și tratamentpentruSO.Materiale și metodă. Aceststudiuaex- aminat 47 de pacienți diagnosticați cu sinuzită maxilară la Clinica ORLaSpitaluluiClinicdeRecuperareIași,întreianuarie2022și iunie 2023. Rezultate. Incidența maximă a sinuzitei maxilare a fost înregistrată la pacienții cu vârste între 41 și 50 de ani, cu o prevalență mai mare la bărbați. Cauzele odontogene au fost re- sponsabile pentru 14,8% dintre cazuri, fiind semnificativ mai rare decât sinuzita rinogenă. Discuție. Sinuzita odontogenă se află la intersecția dintre ORL și chirurgia maxilofacială, necesitând o abordare multidisciplinară. Gestionarea eficientă depinde de tratarea infecțiilor dentare care afectează planșeul maxilar. Chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor (FESS) a înlocuit proceduri mai invazive, precum operația Caldwell-Luc, oferind o alternativă minim invazivă după rezolvarea patologiei dentare subiacente. Concluzii. Deși prevalența sinuzitei odontogene este în creștere, aceasta rămâne subdiagnosticată, necesitând detectare precoce și management interdisciplinar. Prevenția in- clude menținerea unei igiene orale riguroase, controale stoma- tologice regulate, tratamentul prompt al afecțiunilor dentare și renunțarea la fumat. FESS reprezintă o opțiune sigură și eficientă pentru gestionarea implicării sinuzale.

Cuvinte-cheie:diagnostic,FESS,sinuzităodontogenă,maxilar

Sixteen years of activity in the neurosurgery-ENT team – our story

Șaisprezece ani de activitate în echipa neurochirurgie-ORL – povestea noastră

Bogdan Mocanu, Sergiu Stoica

Brain Institute – Monza Hospital, Bucharest, Romania

Theauthorspresentthebuildingstoryoftheneurosurgery-ENT surgical team in 2008 and discuss cases operated on over the past 16 years, including pituitary adenomas, craniopharyngiomas, clivus chordomas, Rathke’s cleft cysts, dys- germinomas, and pineal region tumors. Emphasis is placed on the type of approach (mononostril transnasal, combined transnasal-transcranial, supratentorial transcranial), the key moments during surgery (complete ablation, effective intra- operative hemostasis, complications’ management, primary closure of cerebrospinal fluid fistulas, and postoperative care), as well as the outcomes of these surgical interventions. The authors address the use of advanced instruments for tumor ablation and provide an overview of surgical techniques, in- cluding computer-assisted surgical navigation, intraoperative skull base Doppler ultrasound, and ultrasonic dissectors. The team draws on a database of over 1400 surgical interventions performed over the last 16 years on both adults and children.

Keywords: skull base surgery, pituitary adenoma, craniopharyngioma, clivus chordoma, pineal tumors

Autorii prezintă povestea formării echipei chirurgicale neurochirurgie-ORL în anul 2008, alături de cazuri operate în ultimii 16 ani (adenoame hipofizare, craniofaringioame, cordoame de clivus, chisturi de pungă Rathke, disgerminoa- me, tumori ale regiunii pineale), punând accentul pe tipul de abord (transnazal mononarinar, abord mixt transnazal-trans- cranian, transcranian supratentorial), momentele-cheie ale intervenției (ablație completă, hemostază eficientă intraope- ratorie, managementul complicațiilor, închiderea fistulei LCR per primam și îngrijiri postoperatorii) și pe rezultatele acestei chirurgii. Autorii aduc în discuție utilizarea unor instrumente agresive folosite pentru ablația tumorii și prezintă o trecere în revistă a tehnicilor chirurgicale (navigaţia chirurgicală com- puterizată, eco-Doppler intraoperatoriu de bază de craniu, disectorul cu ultrasunete). Echipa folosește ca bază de studiu peste 1400 de intervenții chirurgicale efectuate în ultimii 16 ani, atât la adulți, cât și la copii.

Cuvinte-cheie: chirurgia bazei de craniu, adenom hipofizar, craniofaringiom, cordom de clivus, tumori pineale

Perioperative endocrinological complications in surgery of adenomatous and non-adenomatous skull base tumors

Complicații endocrinologice perioperatorii în chirurgia tumorilor adenomatoase și nonadenomatoase de bază de craniu

Mariana Costache-Outas^1,2, Anca Vişan¹, Sergiu Stoica¹, Bogdan Mocanu¹, Sebastian Pavel¹, Toma-Ioan Bichir¹

1. Brain Institute – Monza Hospital, Bucharest, Romania

2.  Colţea Clinical Hospital, Bucharest, Romania

Endoscopic endonasal techniques have revolutionized the treatment of skull base pathologies, such as pituitary adenoma, craniopharyngioma, clival chordoma, and meningioma. These minimally invasive procedures allow an enhanced visualiza- tion of deep structures within the sinonasal cavity, clivus, and sellar region. The result is a significant reduction in overall morbidity, with shorter hospital stays for patients. During the immediate perioperative period, which spans zero to seven days post-surgery, patients undergoing endoscopic skull base surgery via a transsellar approach may experience high rates of electrolyte and hormone disturbances due to pituitary dys- regulation. These complications can manifest as issues with sodium and water balance and hypopituitarism. We propose a comprehensive follow-up algorithm and intervention strate- gies to address these concerns and minimize the associated morbidities. This approach underscores the importance of a skilled multidisciplinary team and meticulous postoperative management to mitigate risks effectively. These efforts are crucial in ensuring patients’ safety and improving outcomes after surgery for skull base tumors.

Keywords: hypopituitarism, diabetes insipidus, skull base surgery

Tehnicile endonazale endoscopice oferă soluții chirurgicale pentru patologiile tumorale ale bazei de craniu precum ade- nomul hipofizar, craniofaringiomul, cordomul clival și menin- giomul. Aceste proceduri minim invazive permit o vizualizare îmbunătățită a structurilor profunde din cavitatea sinonazală, clivus sau regiunea selară. Rezultatul este reprezentat de o reducere a morbidității perioperatorii și o spitalizare mai scurtă a pacienților. Complicațiile din perioada perioperatorie imediată (0-7 zile) ale chirurgiei endoscopice folosind o abor- dare transselară includ rate mari ale tulburărilor hidroelec- trolitice și hormonale cauzate de dereglarea hipofizară. Ele sunt evidențiate ca tulburări ale balanței sodiului și hipopituitarism. Vom propune un algoritm de urmărire și strategii de intervenție care să minimizeze morbiditățile. Aceste complicații subliniază importanța unei echipe multidisciplinare și a unui management postoperatoriu atent pentru a minimiza riscurile, cu un impact major privind siguranța pacientului și rezultatul intervenției chirurgicale.

Cuvinte-cheie: hipopituitarism, diabet insipid, chirurgie bază de craniu

Laryngeal cancer surgery – between functional and radical

Chirurgia oncologică laringiană – între funcțional și radical

Mihail Tuşaliu

“Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest; “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Institute of Phono-Audiology and ENT Functional Surgery, Bucharest, Romania

The therapeutic management of a patient with laryngeal cancer has undergone significant changes in recent decades, with the introduction of new therapeutic methods and the development of “functional organ preservation” concept as part of this minimally invasive surgical strategy, even when talking about surgical oncology. Improvements and refine- ments of the existing surgical techniques have occurred, new surgical technologies have emerged, and the radiotherapy techniques have continuously developed. This paper aims to discuss the main elements of modern therapeutic conduct that we consider in cases of patients with laryngeal cancer, exemplifying with relevant clinical cases from our own case file and following the results obtained in the medium and long term, both from an oncological and functional point of view.

Keywords: laryngeal cancer, functional surgery, radical surgery

Managementul terapeutic al unui pacient cu cancer laringian a cunoscut schimbări semnificative în ultimele decenii, odată cu introducerea unor noi metode terapeutice și cu dezvoltarea conceptului „prezervării de organ” ca parte a acestei strate- gii de chirurgie minim invazivă, chiar și atunci când vorbim despre chirurgia oncologică. Au avut loc îmbunătățiri și per- fecționări ale tehnicilor chirurgicale existente, au apărut noi tehnologii chirurgicale și s-au dezvoltat continuu tehnicile de radioterapie. Această lucrare își propune să aducă în discuție principalele elemente de conduită terapeutică modernă pe care le avem în vedere în cazul unui pacient cu cancer laringian, exemplificând prin cazuri clinice relevante din cazuistica pro- prie și urmărind rezultatele obținute pe termen mediu și lung, atât din punct de vedere oncologic, cât și funcțional.

Cuvinte-cheie: cancer laringian, chirurgie funcțională, chirurgie radicală

Difficulties in the diagnosis and management of pediatric rhabdomyosarcoma – case presentation

Dificultăți în diagnosticul și managementul rabdomiosarcomului pediatric – prezentare de caz

Tudor-Ștefan Neagu¹, Adriana Sîrbu^1,2, Dan-Cristian Gheorghe^1,2

1. “M.S. Curie” Emergency Clinical Hospital for Children, Bucharest, Romania

2.  “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania

Introduction. Rhabdomyosarcoma is the most common type of soft tissue sarcoma in the pediatric population, being characterized by the rapid destruction of adjacent tissues, with a high tendency for metastasis and a reserved prognosis. Initial localization in the pterygopalatine fossa is rare and can generate complications in both the ENT and neurological spheres, necessitating a multidisciplinary approach for opti- mal diagnosis and treatment. Materials and method. This paper aims to describe the case of a 7-year-old patient who presented with a headache that had started approximately five days before, accompanied by vomiting, vertigo and diplopia, initially hospitalized with suspected meningitis. However, the CT scan revealed an expansive process in the pterygopalatine fossa with intracranial extension. Management and evolu- tion. In the ENT clinic, a biopsy of the tumor formation was performed through the posterior wall of the maxillary sinus, followed by an external approach to the infratemporal fossa. The histopathological results were both negative. The diagno- sis was established through the third biopsy procedure, which was neurosurgical. A ventriculoperitoneal shunt was placed because of hydrocephalus. Complications related to the biopsy procedures resulted in significant morbidity, necessitating ad- ditional specific interventions. Under specific chemotherapy treatment, tumor regression was minimal. Conclusions. The diagnosis and treatment of pediatric alveolar rhabdomyo- sarcoma can be challenging and require close collaboration between specialties. The involvement of ENT, neurosurgery, pathology and pediatric oncology teams is essential for the early detection of this tumor type. Monitoring complications, personalizing therapy and improving prognosis are closely linked to this collaboration.

Keywords: alveolar rhabdomyosarcoma, pediatrics, neurosurgery

Introducere. Rabdomiosarcomul reprezintă cel mai frecvent tip de sarcom al țesuturilor moi la populația pediatrică și se caracterizează prin distrugerea rapidă a țesuturilor ve- cine, având o tendință crescută de metastazare și un prog- nostic rezervat. Localizarea inițială în fosa pterigopalatină este rară și poate genera complicații atât în sfera ORL, cât și neurologice, necesitând o abordare multidisciplinară pentru diagnosticul și tratamentul optim. Materiale și metodă. Lucrareaîșipropunesădescriecazulunuipacientde7ani,care s-a prezentat pentru cefalee debutată cu aproximativ cinci zile în urmă, însoțită de vărsături, vertij și diplopie, fiind internat inițial cu suspiciunea de meningită. Examenul CT a pus însă în evidență un proces expansiv în fosa pterigopalatină cu ex- tensie intracraniană. Management și evoluție. În cadrul cli- nicii ORL, s-a practicat biopsierea formațiunii tumorale prin peretele posterior al sinusului maxilar, apoi prin abordul fosei infratemporale, pe cale externă. Rezultatele histopatologice au fost ambele negative. Diagnosticul a fost stabilit după cea de-a treia procedură biopsică, neurochirurgicală. S-a insti- tuit derivație ventriculoperitoneală, din cauza hidrocefaliei. Complicațiile legate de procedurile biopsice au determinat o morbiditate semnificativă, necesitând și alte intervenții speci- fice. Sub tratament chimioterapic specific, regresia tumorală a fost minimă. Concluzii. Diagnosticul și tratamentul rab- domiosarcomului alveolar pediatric pot fi dificile și necesită o colaborare strânsă între specialități. Implicarea echipelor ORL, de neurochirurgie, anatomie patologică și oncologie pediatrică este esențială pentru detectarea precoce a acestui tip tumoral. Urmărirea complicațiilor, personalizarea terapiei și îmbunătățirea prognosticului sunt strâns legate de această colaborare.

Cuvinte-cheie: rabdomiosarcom alveolar, pediatrie, neurochirurgie

Phoniatrician’s role in the management of sleep apnea syndrome

Rolul foniatrului în managementul sindromului de apnee în somn

Rodica Mureşan

ENT Clinic, Cluj-Napoca, Romania

Obstructive sleep apnea (OSA) is a highly prevalent disease, with heavy clinical, social and economic outcomes. ENT specialists and phoniatricians are important members of the multidisciplinary team involved in the optimal management of this disease. The purpose of this study is to present the role of phoniatrician in the diagnosis of the disease, using video- laryngoscopy and voice analysis, to assess and manage voice disorders that can be associated with the condition, and to offer nonsurgical therapy options for the OSA management.

Keywords: obstructive sleep apnea, voice disorders, myofunctionaltherapy

Apneea obstructivă de somn (AOS) este o boală foarte răspândită, cu implicații clinice, sociale și economice redu- tabile. Specialiștii ORL și foniatrii sunt membri importanți ai echipei multidisciplinare implicate în gestionarea optimă a acestei boli. Scopul acestui studiu este de a prezenta rolul foniatrului în diagnosticul bolii, folosind videolaringoscopia și analiza acustică a vocii, de a evalua și gestiona tulburările vocale care pot fi asociate cu afecțiunea și de a oferi opțiuni de terapie nechirurgicală pentru managementul AOS.

Cuvinte-cheie: apnee obstructivă de somn, afecţiuni vo- cale, terapie miofuncțională

Electrophysiological auditory test in children – sedation methods

Testele auditive electrofiziologice la copil – modalități de sedare

Violeta Necula, Mădălina Blaga, Elena Florea, Alma Maniu

“Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania

Electrophysiologic hearing assessment tests in young children are used to determine hearing thresholds objectively, in order to correct hearing as early as possible, to allow the child’s access to sounds, and to create the prerequisites for speech development. For collecting the responses of the nerv- ous structures to the auditory stimulus, the necessary condition is to have a quiet patient which is difficult to obtain in children. Therefore, these tests are usually performed in natural or induced sleep, or under general anesthesia. The ad- vantages and disadvantages of different testing conditions are discussed in the following material, with the intention to find the best solution for both the children and the medical team.

Keywords: electrophysiological tests, sedation, auditory brainstem response, ASSR

Testeleauditiveelectrofiziologicelacopilulmicsuntfolosite pentru a stabili pierderea auditivă și pentru a corecta auzul cât mai devreme, astfel încât să permită accesul copilului la sunete și să creeze premisele dezvoltării vorbirii. Pentru a colecta răspunsul structurilor nervoase la stimulii auditivi, condiția necesară este să avem un pacient liniștit, lucru dificil de obținut la copii. Prin urmare, aceste teste se fac, în mod obişnuit, în timpul somnului natural sau indus sau cu aneste- zie generală. În acest material sunt discutate avantajele şi dezavantajele diferitelor condiții de testare, cu scopul de a găsi o formulă avantajoasă atât pentru pacient, cât şi pentru echipa medicală.

Cuvinte-cheie: teste electrofiziologice, sedare, potenţiale evocate, ASSR

Safety of interdisciplinary approach in ENT

Siguranța colaborării interdisciplinare în ORL

Alma-Aurelia Maniu¹, Cristina-Maria Blebea¹, Peter Ujvary¹, Olimpiu Bota², Manuela Lenghel³, Tiberiu Maior⁴

1. ENT Department, “Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania

2.  Compartment of Plastic Surgery – Reconstructive Microsurgery, Emergency County Clinical Hospital Cluj-Napoca, Romania

3.  Radiology Department, “Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania

4.  Neurosurgery Compartment, MedLife Hospital Cluj-Napoca, Romania

Contemporary issues in otolaryngology enclose a large range of challenges faced by practitioners, as they handle com- plex cases in the specialty. Otolaryngologists address patients with various clinical presentations, starting from common conditions such as chronic rhinosinusitis and otitis media to rare and complex diseases like head and neck cancer and con- genital anomalies. Otolaryngologists frequently collaborate within multidisciplinary teams that include surgeons, oncolo- gists, radiologists, pathologists, speech therapists, and other specialists to provide comprehensive care for complex cases. This teamwork ensures a well-rounded approach to patients’ treatment, combining medical, surgical and rehabilitative solutions to address the intricate needs of individuals with conditions like head and neck cancer, skull base tumors and congenital disorders. This paper aims to present and discuss a series of complex ENT cases where collaboration within a multidisciplinary team ensured the most effective treatment for the patients.

Keywords: otolaryngology, complex cases, multidisciplinary team

Problemele contemporane din otorinolaringologie acoperă o gamă largă de provocări cu care se confruntă specialiștii atunci când tratează cazuri complexe din această ramură. Otorinolaringologii abordează pacienți cu o varietate de prezentări clinice, de la afecțiuni frecvente, cum ar fi rinita cronică și otita medie, până la boli rare și complexe, pre- cum cancerul capului și gâtului sau anomalii congenitale. Otorinolaringologii colaborează frecvent în echipe multidis- ciplinare care includ chirurgi, oncologi, radiologi, patologi, logopezi și alți specialiști, pentru a oferi o îngrijire completă în cazurile complexe. Acest parteneriat asigură o abordare cuprinzătoare a tratamentului pacientului, combinând soluții medicale, chirurgicale și reabilitative pentru a răspunde nevoilor complexe ale pacienților cu afecțiuni precum can- cerul capului și gâtului, tumori la baza craniului și tulburări congenitale. Lucrarea de față își propune să prezinte și să discute o serie de cazuri complexe din domeniul otolaringolo- giei, în care colaborarea în echipă multidisciplinară a asigurat tratamentul cel mai eficient pentru pacient.

Cuvinte-cheie:otorinolaringologie,cazuricomplexe, abord multidisciplinar