OTOLOGIE

„Măşti cu ecou” - un proiect terapeutic pentru copiii hipoacuzici din România

 „Masks with echo” - a therapeutic project for hearing impaired children from Romania

First published: 07 decembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Orl.37.4.2017.1302

Abstract

The article presents the results of the national project “Masks with echo”, a play- and drama therapy project developed in Romania in the period January - September 2017. It was initiated by the “Audiosofia“ Association and supported by the Community Foundation and MOL Romania, including 3-18 year old deaf children and teenagers wearing cochlear implants or hearing aids. In 2017 the project had 101 users, among whom 80 were deaf children. The main stages of the performances during the whole project, especially the description of the therapeutic process, are detailed and exemplified by suggestive images. Following a study on a lot of 29 cochlear-implanted children having often participated in the therapeutic sessions, a constant normal level of subjects’ mental health was observed. The study concludes that, in the process of rehabilitating the cochlear-implanted children and teenagers, the introduction of creative therapies could contribute to subjects’ normalization and integration in the communities they belong to. The authors advocate for a holistic approach to these children.

Keywords
cochlear implant, hearing aids, creative therapies, mental health, normalization, integration, holistic approach

Rezumat

Articolul prezintă rezultatele proiectului național „Măști cu ecou”, un proiect de terapie prin joc și dramaterapie, desfășurat în România în perioada ianuarie - septembrie 2017. Proiectul a fost inițiat de Asociația „Audiosofia”, cu sprijinul Fundației Pentru Comunitate și MOL România, fiind destinat copiilor hipoacuzici, purtători de implant cohlear sau de aparate auditive convenționale, cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani. În 2017, proiectul a avut un număr de 101 beneficiari, dintre care 80 de copii hipoacuzici. Sunt descrise și exemplificate prin imagini sugestive principalele etape ale spectacolelor realizate pe parcursul întregului proiect, cu accent pe descrierea procesului terapeutic. În urma unui studiu realizat pe un lot de 29 de copii purtători de implant cohlear care au participat în repetate rânduri la sesiunile terapeutice, se observă menținerea unui nivel normal al sănătății mintale a acestor copii. Concluzia acestui studiu este aceea de a introduce terapiile creative în procesul de reabilitare a copiilor cu implant cohlear, pentru a putea contribui la procesul de normalizare și integrare în rândul comunităților din care fac parte. Autorii pledează pentru abordarea holistică a acestor copii.

Putem vedea, așa cum trebuie, numai cu inima. Ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi.” (Micul prinț - Antoine de Saint-Exupéry)

Putem auzi, așa cum trebuie, numai cu inima. Ceea ce este esențial, urechea adevărată nu poate distinge. Uneori este nevoie de dispozitive și de mecanisme speciale și sofisticate pentru a putea auzi ecourile adevărate ale lumii... ale vieții... ale bucuriei sau tristeții...

Ceea ce și-a propus proiectul „Măști cu ecou” a fost să poată ajunge mai ușor la inimile copiilor hi­po­acuzici și ale familiilor lor, prin intermediul unui program special de terapie prin joc și dramaterapie. Proiectul, inițiat de Asociația „Audiosofia”, a fost susținut de Fundația Pentru Comunitate și MOL România în cadrul programului „Pentru sănătatea copiilor” 2016-2017 și s-a aflat deja la cea de-a patra ediție. La buna realizare a acestui proiect au contribuit, ca de fiecare dată, partenerii apropiați: Asociația „Ascultă viața”, Asociația „Corabia prieteniei”, Asociația de Terapie prin joc și Dramaterapie din România și clinica Otomed Medical Center. Zece voluntari profesioniști (psihologi și dramaterapeuți) au coordonat activitățile a peste 100 de copii, dintre care 80 de copii hipoacuzici. În acest an activitățile s-au desfășurat în trei tabere naționale de implant cohlear, fiind realizate și oferite publicului trei spectacole de dramaterapie și unul de terapie prin joc (tabelul 1).
 

Tabelul 1. Proiectul „Măști cu ecou” – activități 2017
Tabelul 1. Proiectul „Măști cu ecou” – activități 2017

Unul dintre scopurile majore ale acestui proiect a fost acela de a contribui la procesul de normalizare și de integrare a copiilor hipoacuzici purtători de implant cohlear sau de aparate auditive convenționale. Acest deziderat poate fi îndeplinit cu condiția menținerii în limite normale a nivelului sănătății mintale a acestor copii. Având în vedere dificultățile de exprimare care apar în special la copiii hipoacuzici implantați sau protezați tardiv, ei sunt predispuși izolării față de grupul din care fac parte. Acest lucru poate avea ca efect anxietatea, depresia sau alte probleme emoționale întâlnite mai ales la vârsta adolescenței. Proiectul a avut așadar și de această dată rol de prevenție în sănătatea mintală a acestor copii și adolescenți prin intermediul tehnicilor de terapie prin joc și dramaterapeutice. Procesul terapeutic derulat pe tot parcursul realizării spectacolelor s-a bazat pe scenele inspirate din viața copiilor hipoacuzici și pe momentele cathartice. Copiii s-au putut exprima liber, dezvăluind gânduri și emoții de mare intensitate, într-un cadru securizant. Autenticitatea și valoarea procesului terapeutic este dificil de cuantificat din punct de vedere cantitativ, însă evaluarea calitativă dovedește beneficiul intervenției.

Toți oamenii mari au fost cândva copii, dar puțini dintre ei își mai aduc aminte.” (Micul prinț - Antoine de Saint-Exupéry)

Inimi cu ecou

1. Rezumat

Totul se petrece într-o expoziție inedită, unde au loc întâmplări și dialoguri interesante, menite să ridice anumite semne de întrebare și să îndemne la analiză și reflecție. Personajele expoziției sunt, de fapt, reprezentate de copii, protagoniștii piesei de teatru. Picturile în mărime naturală invită la contemplare întreg publicul venit să le admire. Ele trebuie privite nu oricum, ci prin lentilele ochelarilor speciali, care sunt capabile să vadă în profunzime, nu doar la suprafață, și să pătrundă subtilitățile ascunse privirii obișnuite. Doar așa se poate ajunge la cunoașterea autentică și fără prejudecăți. Personajele atârnate pe pereți prind viață dintr-odată și toate, la unison, transmit mesaje de îngăduință, toleranță, încredere, forță, înțelepciune, către lumea de afară, lume menită să le înțeleagă și să le răspundă. Personajul enigmatic are o atitudine sceptică inițial, însă, pe măsură ce scenele se derulează, devine precaut și dornic să urmărească ce se întâmplă în continuare. Dialogul celor trei (un copil și doi adolescenți) trezește interesul tuturor. Dezbaterea pe temele vieții de zi cu zi cu care se confruntă adolescenții și mai ales cei purtători de implant cohlear stârnește comentarii și păreri pro și contra. Însă copiii, prin naturalețea lor, reușesc să ofere soluțiile de compromis prin care viața poate deveni mai frumoasă și mai ușoară. Atitudinea omului enigmatic se schimbă radical și el însuși recunoaște și se recunoaște în mesajul copiilor. Adulții într-adevăr uită că au fost copii cândva și nu sunt atenți întotdeauna la nevoile și dorințele lor, apărând deseori conflictul între generații. Cu multă emoție este străbătut acest moment și dintr-o­da­tă se schimbă dinamica piesei, având loc o revigorare și o dorință de reparare a ceea ce a fost, cu noi perspective. Părinții sunt invitați să danseze alături de copii, într-un vals în care pașii lor se împletesc armonios, legănați în același ritm și cu dorința de a merge pe același drum și de a vâsli la aceeași barcă.

2. Structura grupului

  • 31 de copii (cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani) dintre care:
    • 24 de copii purtători de implant cohlear
    • un copil purtător de aparate auditive con­­­ven­­ționale
    • 6 copii cu auz normal.
  • 4 voluntari (cercetătorul, un medic neuropsihiatru de copii, un psiholog și un student al școlii de terapie prin joc și dramaterapie din România).

3. Scop și obiective

  • Funcționarea celor două grupuri de copii și adolescenți, separat și împreună.
  • Coordonarea celor două grupuri astfel încât să se asigure funcționalitatea necesară piesei ca un tot unitar.
  • Conștientizarea particularităților perioadei adolescenței și a conflictului dintre generații.
  • Confruntarea cu eul interior prin pictarea eroului din poveste.

4. Mesajul piesei

Au existat mai multe mesaje transmise atât către părinți și specialiști, cât și către copii. Unul dintre ele a fost acela al conflictului între generații care apare de cele mai multe ori din cauza neînțelegerii particularităților fiecărei vârste prin care trece copilul. Dacă el este înțeles, atunci părintele îi poate deveni partener în depășirea cu succes a acestor etape, și nu dușman. Cu cât copilul este capabil să se cunoască mai bine, cu atât va dispune de mai multe resurse în traversarea etapelor dificile. Ceea ce se observă la prima vedere poate ascunde de fapt marele adevăr, în spatele aparențelor. Este nevoie de multă iubire, înțelegere, răbdare și dorință de a vedea în profunzime, pentru a putea activa mecanismele reziliente de a face față. Dialogul celor trei ridică multe semne de întrebare, dar totodată oferă și răspunsuri pertinente în ceea ce privește viața de adolescent. Înțelepciunea și luciditatea cu care ele sunt dezbătute și spiritual critic oferă un model demn de urmat atât pentru copiii mai mici, cât și pentru părinți.

5. Teme abordate

Întreaga piesă invită la reflecție și contemplare, la înțelegerea profundă a celor din jur și acceptarea lor exact așa cum sunt.

6. Semnificația măștii

Obișnuitele și de acum arhicunoscutele măști au suferit o metamorfoză, transformându-se în perechi de ochelari, cu fante sub formă de inimi. Această tranziție a fost făcută cu scopul de a introduce elementul-surpriză, pe de o parte, și de a-i oferi măștii o semnificație specială, pe de alta. De această dată este simbolul instrumentului prin intermediul căruia se pot schimba prejudecăți sau se pot privi aspecte profunde ale vieții, cu condiția să fii deschis și să accepți că există și alte fațete ale lumii în care trăim. Deschiderea nu este doar a minții, ci și a sufletului, și de aceea fantele ochelarilor au formă de inimă.

7. Metode

  • Crearea spațiului adecvat dezvăluirii de sine în fața tuturor.
  • Adolescenții au fost învestiți cu rolul de voluntar care, pe de o parte, își joacă rolul din piesă, iar pe de alta, ajută la coordonarea echipei copiilor mai mici în realizarea contururilor corporale și a picturilor.
  • Jocuri de corporalitate individuale și de echipă.
  • Jocuri de încredere necesare pentru sudarea gru­pu­lui.
  • S-a pornit de la „Povestea în 6 părți” (Mooli Lahad) în care fiecare copil și-a ales propriul erou.
  • Eroii cu care s-au identificat au fost ilustrați în mărime naturală prin pictarea propriei siluete, conturate în mod caracteristic (poziția, atitudinea, culorile și trăsăturile specifice personajului ales).
  • Oglindirea s-a realizat atât prin intermediul partenerului, cât și a propriei reprezentări.
  • Toate lucrările au fost expuse pe pereți, ca în cadrul unei expoziții care putea fi vizitată.
  • S-a folosit metoda interactivă de implicare a publicului în piesa de teatru, atât la început, cât și la sfârșit.
  • Metoda improvizației a fost folosită în totalitate în dialogul celor trei personaje.
  • A fost introdus personajul enigmatic, nevăzut, cu valoare de simbol, care și-a interpretat rolul gesticulând doar, însă care a stârnit un interes major atât din partea copiilor, cât și a publicului.

8. Rezultate

  • Adolescenții s-au simțit valorificați, fiind învestiți cu putere de decizie și răspundere.
  • Cele două echipe de copii și adolescenți au reușit să funcționeze omogen, în pofida diferențelor de vârstă.
  • Improvizația, inovația și creativitatea copiilor s-au dezvăluit mai pregnant cu ocazia realizării acestui spectacol.
  • Implicarea publicului, alcătuit în mare parte din părinți, a făcut ca toate mesajele esențiale să penetreze mult mai ușor.
  • Momentele cu încărcătură emoțională ridicată au făcut apel la empatie și la înțelegerea profundă a problematicii expuse, atât din partea copiilor, cât mai ales a părinților.

9. Discuții

Mult mai pregnant decât în cazul celorlalte piese, procesul terapeutic s-a petrecut mai cu seamă în timpul pregătirii spectacolului decât pe scenă. Momentele de alcătuire a poveștii, de alegere a temei, de reflecție asupra personajului, de conturare a propriului corp și alegere a poziției specifice, de alegere a culorilor reprezentative au constituit un proces derulat în mai multe etape, care le-a permis copiilor să intre în contact cu ei înșiși și să se cunoască îndeaproape. Surpriza a fost când și o parte dintre adolescenți au dorit să-și ilustreze propriile personaje, deși acest lucru era opțional. Nevoia lor de autocunoaștere s-a dovedit a fi foarte pregnantă.

Spectacolul „Inimi cu ecou” a fost replicat de un grup distinct de 16 copii (13 hipoacuzici și 3 cu auz normal) și în tabăra internațională de implant cohlear organizată de Asociația „Audiosofia” la Bușteni în perioada 2-7 septembrie 2017. Deși s-a păstrat structura scenariului, particularitățile grupului și creativitatea copiilor au contribuit la dezvoltarea și îmbogățirea temelor abordate.

Oamenii mari nu pricep singuri nimic niciodată și e obositor pentru copii să le dea întruna lămuriri peste lămuriri.” (Micul prinț - Antoine de Saint-Exupéry)

Implant cu ecou

1. Rezumat

Tema centrală a piesei este legată de implantul cohlear, de aspectele pozitive și negative ale lui, trecute prin filtrul vieții de zi cu zi a copiilor și adolescenților care-l poartă și care au nevoie de el. Este o piesă plină de umor, gândită ca o emisiune televizată, cu tot ceea ce presupune ea (filmări în studio și pe teren, publicitate, rubrică meteo, concursuri interactive etc.) menită să evidențieze rolul implantului cohlear în viața unui copil hipoacuzic, cu avantajele și dezavantajele lui. Atât începutul, cât și sfârșitul piesei creează momente de suspans, pline de emoție. Copiii sunt prinși inițial, aparent fără scăpare, în plasa unei creaturi ciudate, care-i strânge pe toți în lumea fără sunete. Copiii reușesc să scape doar în momentul în care încep să audă prin intermediul implantului. Acea clipă de răscruce face diferența între prezent, trecut și viitor, copiii demonstrând că se pot dezvolta armonios și că-și pot alege singuri calea, bazându-se pe forțele proprii. La final ei sunt capabili să lanseze mesaje emoționante către lume, mesaje care reprezintă esența devenirii lor.

2. Structura grupului

  • 31 de copii (cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani), dintre care:
    • 22 de copii purtători de implant cohlear
    • un copil purtător de aparate auditive convenționale
    • 9 copii cu auz normal.
  • 4 voluntari (cercetătorul și trei dramaterapeuți).

3. Scop și obiective

  • Conștientizarea asupra aspectelor pozitive și negative ale implantului cohlear în viața de zi cu zi.
  • Preschimbarea dezavantajelor în avantaje prin mijloace reziliente.
  • Introducerea umorului ca factor important în depășirea obstacolelor.
  • Menținerea coeziunii grupului, având în vedere grupele de vârstă diferite.
  • Confruntarea copiilor cu aspectele reale și evi­den­țierea șansei de a auzi, care oferă noi perspective de viitor.

4. Mesajul piesei

Mesajele piesei au fost transmise pe mai multe planuri, concomitent și separat: în primul rând copiilor, apoi de la copii către copii, de la copii către părinți și de la copii către echipele de specialiști. Șansa de a auzi prin intermediul implantului cohlear poate schimba destine, poate aduce bucurie în sânul multor familii, însă fiecare este stăpân pe soarta sa. Există și aspecte negative, dar important este cum le depășești și cum transformi destinul pentru a fi de partea ta, iar acest lucru stă în puterea fiecăruia. La sfârșit, copiii au simțit nevoia să transmită mesajele explicite către public, prin intermediul pancartelor, astfel că ultima scenă este de o mare încărcătură emoțională, oferind imaginea grupului de copii care dezvăluie la unison secretele vieții: aud, simt, vorbesc, visez, am prieteni, mă bucur, ascult muzică, mă joc, aleg, înțeleg, reușesc...

5. Teme abordate

Sunt abordate teme legate de reușită, de înfruntare a destinului, de a-ți depăși propriile limite și de a reuși în ceea ce-ți dorești. Tema centrală însă se axează pe aspectele care țin de implantul cohlear, ca mijloc indispensabil de legătură între lumea tăcerii și cea a sunetelor.

6. Semnificația măștii

Măștile întruchipează fețele nevăzute ale unei creaturi menite să învăluie grupul de copii în pânza lumii tăcerii. Creatura neobișnuită are trei capete și șase brațe puternice și amenințătoare, care vor fi învinse în cele din urmă prin puterea copiilor de a-și depăși condiția.

7. Metode

  • Crearea spațiului în care copiii se simt și se exprimă confortabil prin toate mijloacele.
  • Jocuri de corporalitate individuale și de echipă.
  • Focus-grupul necesar abordării situațiilor din viața reală a fiecărui copil purtător de implant cohlear.
  • Identificarea elementelor comune și încercarea punerii în scenă prin intermediul metodelor și tehnicilor dramaterapeutice.
  • Metoda improvizației a fost folosită în mod pregnant pe tot parcursul piesei, rolurile fiind exprimate, și nu învățate pe de rost.

8. Rezultate

  • Copiii au reușit să inoveze și să improvizeze cu ușurință scenele din viața lor.
  • Grupul de copii a funcționat omogen, în ciuda diferențelor de vârstă.
  • Creativitatea copiilor a fost stimulată pe parcursul întregului spectacol.
  • Bucuria interpretării a fost simțită de către publicul format în majoritate din părinți.
  • Umorul a înlesnit atingerea punctelor esențiale și transmiterea mesajelor.
  • Momentele dramatice au adus un plus de profunzime, conturând esența piesei.

9. Discuții

Ca de fiecare dată, procesul terapeutic s-a derulat pe tot parcursul pregătirii spectacolului, iar prezentarea finală în fața publicului nu a venit decât să-l încununeze. Discuțiile, momentele de reflecție, alegerea rolurilor și pregătirea scenelor s-au petrecut cu mare naturalețe. Copiii au înțeles încă de la început principalele obiective și au reușit să se mobilizeze astfel încât să fie în concordanță cu trăirile lor și cu mesajele pe care aveau să le transmită publicului. Spectacolul a fost un adevărat regal de bucurie și o pledoarie pentru momentele cruciale din viața lor.
 

Figura 1. CBCL (Child Behaviour Checklist)
Figura 1. CBCL (Child Behaviour Checklist)

Prăjituri cu ciocolată

Alături de spectacolele dramaterapeutice Inimi cu ecou și Implant cu ecou, proiectul a găzduit spectacolul de terapie prin joc Prăjituri cu ciocolată, realizat de copiii cu vârste cuprinse între 3 și 7 ani care au participat la tabăra de la Bușteni. Ei au reușit să împărtășească publicului rețeta bucuriei, a gustului plăcut, a culorilor, a dansului și muzicii, reușind să înveselească întreaga asistență.

Realizând un studiu pentru un grup-țintă de 29 de copii purtători de implant cohlear care au participat în repetate rânduri la activitățile dramaterapeutice pe parcursul celor patru ani ai derulării proiectului, se evidențiază faptul că se păstrează nivelul normal al aspectelor emoționale și comportamentale. Studiul a fost făcut pe baza răspunsurilor date de către părinții acestor copii la chestionarele de comportament CBCL (Child Behavior Checklist). Datele sunt comparate cu cele ale copiilor cu auz normal din România, cu vârste similare.

În loc de concluzie, se poate afirma că terapiile creative au un rol important în reabilitarea copiilor hipoacuzici purtători de implant cohlear. Ele constituie mijloace de menținere a unui nivel normal în ceea ce privește sănătatea mintală a acestor copii, facilitând procesul de normalizare și integrare în rândul comunităților din care fac parte. Aceste tipuri de terapii pot contribui, alături de reabilitarea auditiv-verbală, la întregirea tabloului abordării holistice a copilului hipoacuzic, purtător de implant cohlear.

Foto: Magdalena Cernea, Cosmin Brașov

Copyright: Ioana Nicolescu

Bibliografie

  1. Cole E. B., Children with hearing loss – Developing Listening and Talking, Plural Publishing 2007.
  2. Booker M., Developmental Drama, Jessica Kingsley Publishers London and Philadelphia 2011.
  3. Rimé B., Comunicarea socială a emoțiilor, Ed. Trei 2008.
  4. Petrovai D., Tulburările de anxietate la copii și adolescenți, Speed Promotion 2009.
  5. Saint-Exupéry A., Micul prinț, Ed. Rao 2014.

Articole din ediţiile anterioare

AUDIOLOGIE | Ediţia 1 38 / 2018

Funcţia otolitică la pacienţii implantaţi cohlear

Cristina Hera, Sebastian Cozma, Luminiţa Rădulescu, Cristian Mârţu, Oana Bitere, Lucia Corina Dima-Cozma, Raluca Olariu, Mihail Dan Cobzeanu

Implantul cohlear constituie tratamentul de referinţă (gold standard) în cazul surdităţii profunde şi în anumite cazuri de surditate severă care nu...

08 martie 2018
AUDIOLOGY | Ediţia 2 47 / 2020

Influenţa patologiei auditive asupra studentului din învăţământul medical superior

Andrei Osman, Florin Ochea, Cristina Popescu, Liliana Cercelaru

În 2013, patologiile însoţite de scăderea auzului afectau apro­xi­ma­tiv 1,1 miliarde de persoane(1). În funcţie de severitatea problemei auditive,...

29 mai 2020