Prof. dr. Michel Portmann

A dispărut un titan al ORL-ului mondial: Sâmbătă, 17 septembrie 2016, s-a stins din viață prof. dr. MICHEL PORTMANN, la vârsta de 90 de ani.
Urmaș al bunicului și al tatălui său, prof. dr. MICHEL PORTMANN nu a avut altă alegere decât de a deveni un strălucit maestru în ORL.
Bunicul său, prof. Emile-Jules Moure, a fost unul dintre promotorii apariției specialității noastre. Până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, afecțiunile urechii, nasului și gâtului erau diagnosticate și tratate separat. Prof. Emile-Jules Moure a deschis la Bordeaux prima clinică de ORL din Franța, în 1880. Am avut șansa ca în 1980 să particip la Centenarul Institutului Portmann, unde am putut constata ca foștii elevi ai clinicii ORL de la Bordeaux se află pe toate continentele locuite. 
Ginerele său, prof. dr. Georges PORTMANN, titular al catedrei de ORL de la Spitalul „Saint Augustin”, a dus mai departe faima dinastiei Portmann prin cercetările și tentativele de tratament în afecțiunile considerate intratabile. Aș menționa aici doar procedeul de saculotomie în boala Menière, pentru scăderea presiunii endolimfatice, procedeu care îi poartă numele. 
Al treilea „Grand Patron” (așa cum îl alintau elevii săi), prof. dr. Michel Portmann, a dezvoltat în special chirurgia urechii, prin tehnici chirurgicale originale și crearea protezelor tip PORP și TORP destinate reconstrucției lanțului osicular.
De asemenea, încă de la debutul carierei medicale, a fost captat de problemele funcționale ale binomului de comunicare interumană (emițătorul de cuvinte și receptorul auditiv), fiind recunoscut ca pionier al Fono-Audiologiei. În acest sens, a creat în 1952 Centrul de Fono-Audiologie regional al Universității din Bordeaux și, apoi, Laboratorul de Audiologie Experimentală, recunoscut, unde s-au pus la punct multe din testele utilizate la scară mondială.
„Regina” a fost, fără îndoială, Electrocohleografia, metodă inventată, experimentată, utilizată și dăruită Audiologiei. 
În 1978 devine titularul catedrei de ORL, apoi profesor onorific al Universității „Victor-Segalen, Bordeaux 2.
Ultima funcție deținută a fost cea de președinte de onoare al Institutului „Georges Pormann”.
Prof. dr. Michel Portmann nu numai că a dezvoltat serviciul de ORL, dar i-a dat și o alura internațională prin cursurile și seminariile organizate periodic de Institutul Portmann. A scris peste 15 cărți și a publicat aproape 500 de articole în reviste științifice de cel mai înalt nivel.
A fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de Cavaler și a fost Comandor al Ordinului „Palmes Academiques”.
De asemenea, a fost numit doctor honoris causa a șapte universități din întreaga lume (Suedia, China, Belgia, Canada etc.)
Printre țările în care medicii ORL au avut onoarea de a audia prelegerile profesorului Michel Portmann s-a numărat și România, dânsul participând la manifestarea organizată de profesorul dr. Șt. Gârbea în anii ’70.
Et in Arcadia ego. Am fost și eu acolo în două stagii a câte trei luni. 
Beneficiind de o bursă OMS, am făcut o primă cunoștință în 1980 cu clinica ORL de la noul și modernul spital Tripode din Bordeaux. 
Contactul cu o școală de audiologie de prim rang, condusă de un profesor renumit, m-a ajutat enorm în viitoarea mea carieră. 
După trei luni de uimiri succesive, m-am întors la I.F.A.C.F.-O.R.L. plin de nerăbdare să aplic aici ce văzusem la Bordeaux. Dacă am reușit sau nu, îi las pe alții să aprecieze.
După un timp a urmat surpriza: am fost invitat de INSERM să particip la un experiment științific în cadrul Laboratorului de Audiologie Experimentală din Bordeaux. Titlul experimentului: „Acțiunea simultană a Amikacinului și a zgomotului asupra urechii interne”. Așa am luat contact cu adevărata cercetare științifică. Nu voi putea uita niciodată cât de colegial am fost primit în colectivul Laboratorului de Audiologie Experimentală condus de Jean-Marie Aran. Iar „Le Grand Patron” a supravegheat cele două stagii ale mele cu discreție, eficacitate și blândețe. 
Pe lângă faptul că era un profesionist desăvârșit (am asistat la mai multe operații făcute de dânsul), un profesor cu o carismă deosebită și cu un talent deosebit la desen (desena pe tablă simultan cu ambele mâini), un conducător de clinică impecabil, temut și adulat în același timp.
Consultațiile pe care le acorda gratuit pacienților veniți din toată Franța erau adevărate lecții practice. 
De remarcat că, în ciuda renumelui mondial de care se bucura, era același monument de modestie și bunăvoință.
O altă latură, mai puțin cunoscută a personalității sale, a constituit-o faptul că i-a ajutat material pe foștii săi elevi din Bordeaux să-și deschidă cabinete private și să trăiască omenește (la standardele Franței).

ADIEU MR. LE PROFESSEUR, 
ADIEU CHER GRAND PATRON!

Dr. Alexandru Pascu,
Ancien eleve de Bordeaux