Jumătatea lunii decembrie a anului 2019 ne-a adus o mare durere în suflet: ne părăsea cel care a fost mentorul unor generaţii de medici pediatri absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca în ultimii 30 de ani sau rezidenţi în cadrul acesteia.

Despre domnul profesor dr. Mircea Victor Nanulescu cuvintele vor fi mereu sărace raportate la amplitudinea personalităţii domniei sale. O simplă enumerare a excepţionalelor sale realizări în pediatria din Cluj-Napoca şi din România ar ocupa un spaţiu enorm. Dar, la ceas de mare cumpănă, măcar o parte din meritele sale trebuie pomenite.

Cu toate că a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi în ciuda faptului că visul său de tânăr student nu îl îndrepta spre pe­diatrie, din 1967 devine cadru didactic al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca în cadrul Clinicii Pediatrie I. Într-un interviu acordat în ianuarie 2018 afima: „Am ajuns la Facultatea de Pedia­trie fără voia mea”. Devotamentul, seriozitatea şi capacitatea sa de a se implica nedisimulat l-au făcut să afirme peste ani că nu are niciun regret că a ales drumul pediatriei. În acelaşi interviu afirma: „La începutul activităţii de pediatru mă confesam unui coleg mai în vârstă despre regretul meu de a nu mă specializa în alt domeniu. Colegul mi-a răspuns: Pentru un artist nu este importantă mărimea scenei, ci cum interpretează rolul”.

Destinul său a fost amprentat de decenţă, umanism şi moderaţie. A fost unul dintre dascălii eminenţi ai universităţii, a fost o lumină ce a aprins alte lumini, care ne-a învăţat să apreciem adevăratele valori, în profesie, dar şi în viaţă. Pentru fiecare dintre noi, colaboratorii săi direcţi, a fost cel care ne-a sprijinit necondiţionat şi ne-a îndrumat pe calea ascensiunii noastre profesionale şi personale, generozitatea de care a dat dovadă de fiecare dată şi pentru fiecare în parte fiind de neînlocuit.

Timp de 15 ani, între 1991 şi 2005, profesorul Mircea Nanulescu a fost şeful Clinicii Pediatrie III Cluj-Napoca. Nu i-a fost uşor să se desprindă de Clinica Pediatrie I, locul în care a profesat iniţial, locul în care a reuşit să implementeze tehnici noi de terapie intensivă în patologia respiratorie a copilului. Dar această turnură în carieră a fost inspirată şi benefică.

Domnul profesor Mircea Nanulescu a fost un vizionar în profesie. La începutul anilor 1990 a fost unul dintre iniţiatorii programului de colaborare cu Healthcare Leadership Council – USA (Humana Inc Louisville şi Baylor University, Dallas), care a durat 13 ani. În 1996-1999 a pus bazele unui program de colaborare cu Amsterdam Medical Center, Olanda. Aceste colaborări au condus la progrese în asistenţa medicală şi în învăţământul medical din România. Numeroşi tineri medici, asistente medicale şi psihologi au putut astfel să cunoască dimensiunea învăţământului şi asistenţei medicale internaţionale, într-o perioadă în care abia se contura deschiderea spre Europa a ţării noastre, contribuţia acestor schimburi de experienţă fiind definitorie pentru cariera lor ulterioară. Implementarea protocoalelor medicale moderne şi a procedurilor de tratament inovator a reprezentat un progres de neegalat pentru acei ani.

În 1998, domnia sa a organizat Colegiul de Asistenţi Medicali din cadrul UMF Cluj-Napoca, al cărui director a fost până în 2005. Domnia sa a fost iniţiator şi redactor-şef al revistei Pedia­tru.ro până în anul 2010, fondatorul Forumului Pediatru.ro şi organizatorul şi promotorul conferinţelor Pediatru.ro, precum şi al Şcolii de vară pentru tinerii me­dici, care se bucură de un mare interes la scară naţională. Acest succes se datorează dedicării şi seriozităţii acordate tematicii abordate, modalităţii de desfăşurare şi girului acordat fiecărui curs. Domnul profesor Nanulescu a fost promotorul neobosit al specialităţilor în cadrul pediatriei, contribuind nemijlocit la afirmarea pneumologiei pediatrice. A condus Societatea de Pneumologie Pediatrică din România între anii 2003 şi 2010 şi a fost vicepreşedintele Societăţii Române de Pediatrie în perioada 2010-2014.

Nu s-a abătut de la motoul profesorului Iuliu Haţieganu, întemeietorul şcolii medicale clujene, pe care l-a îmbrăţişat în adevăratul său înţeles: „Medicina este ştiinţă şi conştiinţă”, aşa cum a şi afirmat-o public.

Cuvintele nu pot exprima întreaga recunoştinţă pe care i-o datorăm acestui maestru, un om generos, cu o prestanţă şi o eleganţă a comportamentului care sunt foarte rare în anii din urmă. Nădăjduim că domnia sa a ştiut cât de mult îl preţuim şi cât de mare este golul pe care l-a lăsat atunci când a plecat dintre noi.

Plecăm fruntea cu recunoştinţă şi ne luăm rămas-bun de la părintele nostru, dascălul şi omul care a fost profesorul Mircea Nanulescu, asigu­rându-l că îi vom purta recunoştinţă veşnică şi că ne vom strădui, aşa cum ne-a învăţat, să fim mereu mai buni şi să nu îl dezamăgim.