Influenţa fumatului în sarcină asupra greutăţii fetale – studiu retrospectiv
Influence of smoking in pregnancy on fetal weight – retrospective study
Abstract
Current data regarding the effect of cigarette smoking on fetal weight shows that, depending on the number of cigarettes consumed per day and the time of exposure, the fetal weight deficit at birth is between 100 and 300 grams (Rodriguez-Thompson, 2017). Continuous maternal smoking during pregnancy of less than 10 cigarettes per day results in a fall in fetal weight at birth of approximately 220 g, while the continuous smoking of more than 10 cigarettes per day leads to a decrease in fetal weight at birth of approximately 300 g. Our study assessed the influence of cigarette smoking during pregnancy on fetal weight in the second and third trimesters.Keywords
cigarette smokingpregnancyclinical studyfetal weightRezumat
Datele actuale legate de efectul fumatului asupra greutăţii fetale arată că, în funcÅ£ie de numărul de Å£igarete consumate pe zi ÅŸi momentul expunerii, deficitul ponderal fetal este între 100 ÅŸi 300 de grame la momentul naÅŸterii(1). Fumatul matern continuu în timpul sarcinii sub 10 Å£igarete pe zi duce la o scădere în greutatea fetală la naÅŸtere de aproximativ 220 g, în timp ce consumul continuu a mai mult de 10 Å£igarete pe zi duce la o scădere a greutăţii fetale la naÅŸtere de aproximativ 300 g. Studiul de faţă a evaluat influenÅ£a consumului de Å£igarete pe durata sarcinii asupra greutăţii fetale, în trimestrele al doilea ÅŸi al treilea de sarcină.Cuvinte Cheie
fumatsarcinăstudiu clinicgreutate fetalăIntroducere
Este cunoscut ÅŸi dovedit faptul că fumatul are efecte nocive asupra sănătăţii, sub mai multe aspecte. Din păcate, cu toate că aceste dovezi sunt aduse la cunoÅŸtinÅ£a publicului larg, un număr mare de indivizi, printre care se află ÅŸi femei însărcinate, continuă să fumeze. S-a observat faptul că gravidele care au crescut progresiv numărul de Å£igarete consumate pe zi pe parcursul sarcinii, astfel încât, de la un consum uÅŸor (mai puÅ£in de 10 Å£igarete pe zi) la începutul sarcinii, au ajuns să consume mai mult de 10 Å£igarete pe zi în trimestrul al treilea, au născut copii cu greutate mai mică decât în cazul gravidelor care au scăzut progresiv numărul de Å£igarete consumate pe parcursul sarcinii. Prin urmare, efectul cel mai important al consumului de Å£igarete asupra greutăţii fetale se manifestă în trimestrul al treilea de sarcină(2,3).
Greutatea fetală la naÅŸtere variază destul de mult, fiind influenÅ£ată de mai mulÅ£i factori, dintre care amintim factorii materni, fetali, constituÅ£ionali, genetici, nutriÅ£ionali ÅŸi de mediu. CreÅŸterea ÅŸi dezvoltarea fetală depind în mare măsură de placentă, organul prin intermediul căruia se produc schimburile de substanÅ£e nutritive ÅŸi gaze între mamă ÅŸi făt(4,5).
Gravidele fumătoare au un risc de 1,5 până la 3,5 ori mai mare de a naÅŸte un copil cu greutatea mai mică de 2500 g, faţă de gravidele nefumătoare, iar riscul creÅŸte cu numărul de Å£igarete consumate pe zi. DeÅŸi fumatul creÅŸte uÅŸor riscul de naÅŸtere prematură, greutatea mică la naÅŸtere observată la gravidele fumătoare nu se datorează prematurităţii(6).
Modificările vasculare care apar la fumători, precum ÅŸi modificările concentraÅ£iilor hormonilor serici sugerează existenÅ£a unui dublu mecanism (vascular ÅŸi hormonal) prin care consumul de Å£igarete în timpul sarcinii afectează creÅŸterea ÅŸi dezvoltarea fetală(7,8).
Materiale şi metodă
Studiul clinic a fost efectuat în perioada mai 2016 – septembrie 2017 în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias”, BucureÅŸti, în cadrul Clinicii de Obstetrică-Ginecologie ÅŸi Neonatologie. Pacientele care au format baza de date au fost reprezentate de femei însărcinate, între 18 ÅŸi 41 de săptămâni de amenoree, care s-au prezentat în cadrul clinicii pentru evaluarea ecografică obstetricală periodică ÅŸi pentru naÅŸtere în perioada ianuarie 2011 – martie 2017. Primul lot de studiu a fost alcătuit din 722 de paciente însărcinate, aflate în trimestrul al doilea de sarcină, iar al doilea lot a fost format din 278 de paciente însărcinate, aflate în trimestrul al treilea de sarcină.
Trimestrul al doilea
Luând în considerare datele existente până la această oră legate de consumul de Å£igarete în timpul sarcinii, am considerat importantă analiza lotului de studiu în funcÅ£ie de prezenÅ£a sau absenÅ£a acestui factor de risc.
În funcÅ£ie de statutul de fumător/nefumător, lotul de studiu a fost compus din 102 paciente (14,13%) fumătoare ÅŸi 620 (85,87%) nefumătoare (tabelul 1).

În studiul de faţă, greutatea fetală estimată în trimestrul al doilea de sarcină a fost mai mare în cazul gravidelor nefumătoare în patru (19, 20, 21 ÅŸi 24 de săptămâni de amenoree) dintre cele ÅŸase grupe de vârstă gestaÅ£ională, cu o medie de 13,5 g, dar diferenÅ£a nu a fost semnificativă statistic.
Am analizat greutatea fetală medie estimată ecografic în funcÅ£ie de statutul de fumător/nefumător matern ÅŸi vârsta gestaÅ£ională. Greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul mamelor fumătoare la următoarele vârste gestaÅ£ionale: 22 de săptămâni (503,95 g faţă de 502,54 g) ÅŸi 23 de săptămâni (593,73 g faţă de 582,23 g). Greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul mamelor nefumătoare la 19 săptămâni (310 g faţă de 297 g), 20 de săptămâni (378,35 g faţă de 369,08 g), 21 de săptămâni (433,23 g faţă de 432,25 g) ÅŸi 24 de săptămâni (682,48 g faţă de 651,5 g) (tabelul 2, figura 1).


Efectuând testul t Student, am demonstrat că diferenÅ£a dintre valorile medii ale greutăţii fetale estimate pentru gravidele fumătoare ÅŸi nefumătoare este nesemnificativă statistic, cu valorile indicelui p de 0,776, 0,273, 0,895, 0,864, 0,442 ÅŸi 0,369 pentru vârstele gestaÅ£ionale de 19, 20, 21, 22, 23 ÅŸi, respectiv, 24 de săptămâni de gestaÅ£ie.
În lotul studiat, fumatul nu a avut nicio influenţă semnificativă statistic asupra greutăţii fetale (tabelul 3).

Trimestrul al treilea
Structura lotului de paciente din trimestrul al treilea, în funcÅ£ie de calitatea de fumător/nefumător a mamei, poate fi observată în tabelul 4. Lotul de studiu include 36 de cazuri de mame fumătoare (12,95%) ÅŸi 242 de mame nefumătoare (87,05%), dintr-un total de 278 de paciente.

Am evaluat influenÅ£a fumatului asupra greutăţii fetale medii prin compararea greutăţii fetale medii în grupul pacientelor fumătoare faţă de grupul pacientelor nefumătoare. Valorile obÅ£inute pentru greutatea fetală medie au fost mai mari în cazul lotului de gravide fumătoare pentru grupele de vârstă gestaÅ£ională de 30, 31 ÅŸi 33 de săptămâni (2422 g faţă de 1921 g, 2006 g faţă de 1957 g, respectiv 2042 g faţă de 1947 g). Pentru grupa de vârstă gestaÅ£ională de 32 de săptămâni, greutatea fetală medie a fost mai mare în cazul pacientelor fumătoare (tabelul 5, figura 2).


Am efectuat testul t Student pentru a evalua semnificaÅ£ia statistică a diferenÅ£ei între valorile greutăţii fetale medii pentru cele două grupe din lotul de studiu, respectiv pentru lotul pacientelor fumătoare ÅŸi cel al pacientelor nefumătoare. Rezultatul testului a arătat faptul că influenÅ£a fumatului asupra greutăţii fetale este semnificativă statistic doar în lotul de gravide cu vârsta gestaÅ£ională de 30 de săptămâni de amenoree, p = 0,003. La restul grupelor de vârstă gestaÅ£ională, diferenÅ£a a fost nesemnificativă statistic (indicele p a fost 0,62, 0,964, 0,609 ÅŸi 0,598 pentru vârstele gestaÅ£ionale de 31, 32, 33, respectiv 35 de săptămâni de amenoree) (tabelul 6).

Concluzii
În studiul de faţă, greutatea fetală estimată în trimestrul al doilea de sarcină a fost mai mare în cazul gravidelor nefumătoare în patru (19, 20, 21 ÅŸi 24 de săptămâni de amenoree) dintre cele ÅŸase grupe de vârstă gestaÅ£ională, cu o medie de 13,5 g, dar diferenÅ£a nu a fost semnificativă statistic. În trimestrul al treilea de sarcină, greutatea fetală a fost mai mare în cazul gravidelor fumătoare la 30, 31 ÅŸi 33 de săptămâni de amenoree, cu o diferenţă medie de 210 g, nesemnificativă statistic. Rezultatul se datorează cel mai probabil numărului mic de gravide fumătoare, în acest lot de studiu fiind incluse doar 36 de paciente.
Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.
Bibliografie
1. Rodriguez-Thompson D. Cigarette smoking: impact on pregnancy and the neonate. www.UpToDate.com. [Online] June 2017.
2. Juarez SP, Merlo J. Revisiting the Effect of Maternal Smoking during Pregnancy on Offspring Birthweight: A Quasi-Expermental Sibling Analysis in Sweden. PLoS ONE. 2013; vol. 8, p. e61734.
3. Kiserud T, Piaggio G, Carroli G, Widmer M, Carvalho J, Neerup Jensen L, et al. The World Health Organization Fetal Growth Charts: A Multinational Longitudinal Study of Ultrasound Biometric Measurements and Estimated Fetal Weight. PLoS Med. 2017; vol. 14, pp. 1-36.
4. Cunningham FG. Williams Obstetrics. McGraw-Hill. 2010; pp. 49-77.
5. Fritz MA, Speroff L. Clinical Gynecologic Endocrinology and Infertility. Lippincott Williams & Wilkins. 2011; ISBN 978-0-7817-7968-5.
6. Sadler TW, Langman J. Langman’s Medical Embryology. LWW. 2012; pp. 70-78, ISBN 9781451144611.
7. Clemmons DR, Snyder PJ, Martin KA. Physiology of insulin-like growth factor 1. UpToDate. 2016.
8. Hellstrom A et al. Insulin-like growth factor 1 has multisystem effects on foetal and preterm infant development. Acta Paediatr. 2016; Jun; 105(6):576-86.