OBSTETRICĂ

Metode hormonale de control al activităţii de reproducere la rumegătoarele mici

Hormonal methods of controlling reproductive activity in small ruminants

Data publicării: 29 Septembrie 2025
Data primire articol: 21 Iulie 2025
Data acceptare articol: 25 Iulie 2025
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/PV.49.3.2025.11054
Descarcă pdf

Abstract

Seasonality of reproductive activity is the most important limiting factor of sheep and goat productivity. The most widely used techniques for controlling and inducing reproductive activity in sheep and goats are based on the use of slow-release intravaginal progesterone devices or intravaginal sponges impregnated with progestogens, equine chorionic gonadotropin (eCG), pituitary gonadotropin-releasing hormone (Gn-RH), prostaglandin and melatonin.



Keywords
small ruminantsmelatoninseasonalityreproduction

Rezumat

Sezonalitatea activității de reproducere este cel mai important factor limitativ al productivității oilor și caprelor. Cele mai utilizate tehnici de control și inducere a activității de reproducere la oi și capre se bazează pe utilizarea dispozitivelor intravaginale cu eliberare lentă de progesteron sau a bureților intravaginali impregnați cu progestagene, a gonadotropinei corionice ecvine (eCG), hormonului de eliberare a gonadotropinelor hipofizare (Gn-RH), prostaglandinei și melatoninei.

Cuvinte Cheie
rumegătoare micimelatoninăsezonalitatereproducere

În ultimii ani au fost realizate foarte multe studii pentruînțelegerea mecanismelor prin care variația duratei zilei-lumină pe parcursul anului reglează alternanța perioadelor de activitate sexuală și anestru la rumegătoarele mici și pentru îmbunătățirea tehnicilor de control și inducere a activității de reproducere atât în cursul sezonului de montă,câtșiînextrasezon. Dezvoltarea protocoalelor de sincronizare a permis aplicareași utilizarea tehnicilor de reproducere avansate, cum ar fi inseminarea artificialăși transferul de embrioni, facilitândînacest fel accesul la material genetic valoros. Din punct de vedere medical, ciclul sexual poate fi indusși/sau sincronizat, iar alegerea protocoalelor utilizate trebuie să țină întotdeauna cont de tipul de montă dorită. Din punct de vedere medical, protocoalele de inducere și sincronizare a estrului utilizate sunt grupate în funcție de fazele fiziologice reproductive de pe parcursul unui an calendaristic (tabelul 1).

Tabelul 1. Principalele protocoale de inducere și sincronizare a estrului la rumegătoarele mici
Tabelul 1. Principalele protocoale de inducere și sincronizare a estrului la rumegătoarele mici

În cursul sezonului de montă,sincronizarea ciclului estral se poate realiza cu foarte mare ușurință. Oportunitatea de control este mult mai ridicată în cazul fazei luteale, care este mult mai lungă și mai receptivă la manipulare comparativ cu faza foliculară. Protocoalele posibil de utilizat în cursul sezonului de montă se bazează fie pe scurtarea fazei luteale prin utilizarea prostaglandinelor, fie pe prelungirea acesteia prin aport exogen de progesteron (CIDR, bureți).

Prostaglandinele pot fi utilizate doar în cursul sezonului de activitate sexuală, pentru sincronizarea căldurilor și a ovulației prin inducerea lizei corpului galben și scurtarea intervalului ovulator. Prostaglandina naturală sau analogii sintetici pot fi utilizați atât la capră,câtși la oaie, idealînintervalul 4-14 zile postovulator la oaieși 4-16 zile postovulator la capră. Protocolul clasic pentru sincronizarea estruluiși ovulației pe bazăde prostaglandinăse bazeazăpe douăadministrări la distanțăde 9 zile la oaieși 11 zile la capră. Depistarea căldurilor cu masculiîncercătoriîncepe la 24 de ore de la a doua administrare, iar monta naturală dirijată este recomandată la aproximativ 42-54 de ore de la ultima administrare de prostaglandină. Studii aprofundate au evidențiat faptul că utilizarea protocoalelor scurte, bazate pe prostaglandină, cu administrarea celei de-a doua doze după cinci sau şapte zile, oferă indici de fertilitate similari protocolului clasic, având avantajul scurtării intervalului de tratament.

Protocolul Ovsynch (GPG), similar programului utilizat la bovine, s-a dovedit extrem de eficient pentru inducerea și sincronizarea estrului și ovulației la capre în cursul sezonului de montă. Protocolul tipic implică injectarea Gn-RH (50-100 mcg) intramuscular în ziua 0, urmată de o doză luteolitică de prostaglandină în ziua 7. O altă doză de Gn-RH este administrată în ziua 9. Monta naturală poate fi realizată începând din ziua 8 a protocolului prin introducerea masculilor împreună cu femelele. Dacă se dorește realizarea însămânțării artificiale, aceasta este recomandată la 16-24 de ore după a doua doză de Gn-RH.

Progesteronul poate fi utilizat pentru sincronizarea ovulației împreună cu eCG și prostaglandina. Administrarea progesteronului se face prin aplicarea dispozitivelor intravaginale cu eliberare lentă timp de 12 zile la capră și 14 zile la oaie. În ziua 10 a protocolului, femelele primesc o doză luteolitică de prostaglandină. Tot în ziua 10, odată cu prostaglandina, la capre se administrează și gonadotrofina corionică ecvină (eCG), iar însămânțarea artificială se realizează la 42-46 de ore după îndepărtarea dispozitivelor vaginale. La ovine, gonadotrofina corionică ecvină (eCG) se administrează în ziua 14 a protocolului, odată cu retragerea dispozitivelor vaginale. Imediat după îndepărtarea dispozitivelor vaginale se recomandă ca oile să fie puse în contact cu masculii activi din punct de vedere sexual.

În afara sezonului de montă (perioada de tranzițieși anestru sezonier), o serie întreagă de protocoale sunt recomandate pentru inducerea și sincronizarea căldurilor și ovulației la rumegătoarele mici. Efectul mascul sau implanturile cu melatonină au succes la inducerea căldurilor la femelele în anestru, chiar dacă sincronizarea ovulațiilor nu este foarte strânsă. Cele mai eficiente tratamente sunt acelea care utilizează dispozitivele intravaginale cu eliberare lentă de progesteron.

Efectul mascul are capacitatea de a induce și sincroniza căldurile la femelele în anestru. Efectul este mediat prin modificări ale eliberării pulsatile a Gn-RH urmate de creșterea sintezei și eliberării de LH. Aceasta va determina apariția ovulației în 2-4 zile, fără modificări caracteristice bine exprimate (călduri liniștite). A doua ovulație are loc 5-7 zile mai târziu și prezintă o rată de fertilitate normală, cu manifestări estrale foarte bine exprimate. Efectul mascul poate fi, de asemenea, utilizat în combinație cu alte programe de sincronizare a estrului. Asocierea programelor pe bază de progesteron exogen în momentul introducerii masculilor cu femelele poate reduce semnificativ incidența ciclurilor sexuale scurte și creșterea ratei ovulației atât la oi,câtși la capre.

Progesteronul (progestinele) imită efectele progesteronului natural produs de corpul galben și are capacitatea de a bloca manifestarea estrului și a ovulației. Când sursa de progesteron este îndepărtată brusc, femela va ovula într-o perioadă previzibilă de timp chiar și în cursul anestrului sezonier. Alternativ, se pot utiliza diferite combinații hormonale care să susțină dezvoltarea foliculară și ovulația. Protocolul tipic implică plasarea unui dispozitiv intravaginal cu eliberare lentă de progesteron și menținerea acestuia timp de 11 zile. Administrarea eCG (250 UI) se realizează cu 48 de ore înainte de îndepărtarea dispozitivului, iar inseminarea este recomandată la 24 de ore de la debutul estrului. Numeroase variații au fost testate plecând de la acest protocol, testând eficacitatea altor substanțe sau combinații hormonale în ceea ce privește inducerea estrului și a ovulației. Astfel, a fost testată eficiența terapeutică a hCG, PG 600 sau chiar a Gn-RH în ceea ce privește susținerea dezvoltării foliculare și a ovulației, ratele de fertilitate obținute fiind asemănătoare cu cele ale protocolului de bază.

Melatonina se utilizează de regulă după cel puțin două luni de creștere a duratei zilei-lumină și va devansa sezonul de reproducere cu 30-45 de zile. La rasele mai puțin influențate de anotimp, implanturile cu melatonină pot fi utilizate oricând pe parcursul anestrului sezonier. La nivel ovarian, melatonina pare să fie capabilă să moduleze creșterea foliculară fără a influența tiparul de secreție a FSH, probabil ca urmare a capacității sale de a influența steroidogeneza printr-o acțiune directă asupra ovarului. În plus, studiile realizate au evidențiat creșterea ratei ovulației și a prolificității animalelor tratate cu aproximativ 25%. La masculi, utilizarea implanturilor cu melatonină este recomandată și utilizată la nivel comercial în cursul anestrului sezonier pentru susținerea calității materialului seminal și a libidoului.

În concluzie, varietatea deosebităa tehnicilor de inducereși sincronizare a estruluiși ovulației la rumegătoarele mici oferăposibilități multiple pentru realizarea montei sau inseminării artificiale la un moment predeterminat. Selecția atentăa protocolului trebuie săținăcont de compoziția efectivuluişi de nivelul de management, nutriție și sănătate al fiecărei exploatații în parte.  

 

Autor corespondent: Jana Šnytová E-mail: Šnytová.jana@gmail.com

 

 

 

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.

 

Bibliografie


  1.  Windorski EJ, Schauer CS, Wurst AK, Inskeep EK, Luther JS. Effects of melengestrol acetate and P.G. 600 on fertility in Rambouillet ewes outside the natural breeding season. Theriogenology. 2008 Jul 15;70(2):227-32. doi: 10.1016/j.theriogenology.2008.04.004.
  2. Cline MA, Ralston JN, Seals RC, Lewis GS. Intervals from norgestomet withdrawal and injection of equine chorionic gonadotropin or P.G. 600 to estrus and ovulation in ewes. J Anim Sci. 2001 Mar;79(3):589-94. doi: 10.2527/2001.793589x.
  3. Véliz FG, Moreno S, Duarte G, Vielma J, Chemineau P, Poindron P, Malpaux B, Delgadillo JA. Male effect in seasonally anovulatory lactating goats depends on the presence of sexually active bucks, but not estrous females. Anim Reprod Sci. 2002 Aug 15;72(3-4):197-207. doi: 10.1016/s0378-4320(02)00093-3.
  4. Vilariño M, Rubianes E, Menchaca A. Ovarian responses and pregnancy rate with previously used intravaginal progesterone releasing devices for fixed-time artificial insemination in sheep. Theriogenology. 2013 Jan 1;79(1):206-10. doi: 10.1016/j.theriogenology.2012.10.007.
  5. Amiridis GS, Cseh S. Assisted reproductive technologies in the reproductive management of small ruminants. Anim Reprod Sci. 2012 Feb;130(3-4):152-61. doi: 10.1016/j.anireprosci.2012.01.009.
  6. Murphy BD. Equine chorionic gonadotrophin: an enigmatic but essential tool. Anim Reprod. 2012;9:223–230.
  7. Fierro S, Gil J, Viñoles C, Olivera-Muzante J. The use of prostaglandins in controlling estrous cycle of the ewe: a review. Theriogenology. 2013 Feb;79(3):399-408. doi: 10.1016/j.theriogenology.2012.10.022.
  8. Silva BDM, Silva TASN, Moreira NH, et al. Ovulation induction in ewes using GnRH in long and short-term synchronization protocols. Anim Reprod, Belo Horiz. 2015;12:312–315.
  9. Neves JP, Ramos AF, Silva BDM. Alternatives to estrus synchronization and superovulation in ewes in the tropics. Acta Sci Vet. 2010;38(2):s347-s352.
  10. Menchaca A, Miller V, Gil J, Pinczak A, Laca M, Rubianes E. Prostaglandin F2alpha treatment associated with timed artificial insemination in ewes. Reprod Domest Anim. 2004 Oct;39(5):352-5. doi: 10.1111/j.1439-0531.2004.00527.x.
Articole din ediția curentă

MEDICINĂ INTERNĂ

Triadita felină

Mara‑Cătălina Buscă, Mario‑Darius Codreanu
Triadita felină constituie o entitate clinică deosebită, specifică speciei feline, definită prin prezența concomitentă a trei patologii inflamatorii majore: pancreatita, colangita/colangiohepatita și boala inflamatorie intestinală. ...
TEHNICI DE DIAGNOSTIC AVANSATE

Metode de monitorizare a eficacităţii vaccinării împotriva rabiei la vulpi în România

Jana Šnytová, Mario-Darius Codreanu
Controlul rabiei la speciile sălbatice, în special la vulpi (Vulpes vulpes), este una dintre provocările majore ale medicinei veterinare preventive, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică, sănătatea animale...
MEDICINĂ INTERNĂ

Coordonarea terapiei clinice în sindromul diareic la câini

Andrei Codreanu, Ana‑Maria Ciulcu, Alexandra Cristian
Sindromul diareic reprezintă creșterea frecvenței, volumului sau fluidității fecalelor ca expresie a disfuncției tractului gastrointestinal; este un simptom, nu o boală. ...
Articole din edițiile anterioare

OBSTETRICĂ

Sindromul ovarului remanent la animalele de companie – protocoale de diagnostic și diagnostic diferenţial

Dorin‑Iulian Țogoe
Sindromul ovarului remanent este o afecțiune medicală rară care se dezvoltă atunci când în cavitatea abdominală rămâne o porțiune de țesut ovarian funcțional, de cele mai multe ori ca urmare a unei in...