IMAGISTICĂ

Relevanţa examenelor imagistice în diagnosticul retenţiei urinare mecanice la câine

 Relevance of imaging examinations in the diagnosis of mechanical urinary retention in dogs

First published: 31 mai 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.40.2.2023.8090

Abstract

The pathology of the urinary tract in dogs take on different aspects, urolithiasis and prostate lesions representing the most frequent causes for the presentation to the veterinary specialist. Urolithiasis refers to the development of uroliths along the urinary tract, which can be found in the kidneys, urethra, urinary bladder and/or ureters. The aim of this article is to describe the clinical signs and diagnostic imaging of urolithiasis and prostatic pathology in a group of dogs evaluated in the hospital of the Faculty of Veterinary Medicine, Bucharest.
Urolithiasis and the prostatic pathology are the result of complex disorders at the level of the urinary tract, but also at the level of the whole body. In practice, a complete clinical evaluation is necessary in order to apply an appropriate therapeutic approach.

Keywords
urinary, obstruction, dog

Rezumat

Patologia tractului urinar la câini îmbracă aspecte diferite, leziunile prostatei şi urolitiaza reprezentând cele mai frecvente cauze de prezentare la medicul veterinar. Urolitiaza se referă la dezvoltarea uroliţilor de-a lungul tractului urinar, care pot fi găsiţi la nivel renal, uretral, vezical şi/sau ureteral. Scopul acestui articol este de a descrie semnele clinice şi diagnosticul imagistic ale urolitiazei şi patologiei prostatice, la un grup de câini evaluaţi în spitalul Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti.
Urolitiaza şi patologia prostatică sunt rezultatul unor tulburări complexe la nivelul tractului urinar sau genital, dar şi la nivelul întregului organism. În practică, este necesară o evaluare clinică exhaustivă pentru a aplica o abordare terapeutică adecvată.
 

Cuvinte cheie

Introducere

Retenţia urinară de tip mecanic este caracterizată prin imposibilitatea evacuării conţinutului vezicii urinare, din cauza unor obstrucţii sau ocluzii realizate la nivelul uretrei. Obstrucţia uretrală poate fi identificată ca obstrucţie parţială, care permite unei cantităţi infime de conţinut vezical să fie exteriorizat, precum în cazul prostatitelor sau al unor neoformaţiuni ale trigonului vezical; şi obstrucţia completă intralumenală, precum cea determinată de litiază, cheaguri de sânge sau prin compresiuni periuretrale determinate de diferite afecţiuni prostatice, precum chisturile paraprostatice şi chiar în cazul tumorilor cu localizare în apertura pelviană.

Diagnosticul precoce este vital în cazul obstrucţiilor mecanice, deoarece consecinţele acestora pot pune în pericol viaţa pacientului. Rinichii, nefiind iniţial afectaţi, produc urină în cantităţi normale, obstrucţia uretrală blocând astfel eliminarea urinei, putând determina destinderea exagerată a vezicii urinare, cu formarea globului vezical. Astfel că staza urinară prelungită şi repetată poate determina refularea urinei înapoi către uretre şi mai apoi în rinichi, cauzând hidronefroză. Un alt factor de risc al globului vezical îl constituie atonia muşchiului detrusor, care, în urma înlăturării obstrucţiei, va determina o contracţie foarte slabă a vezicii în momentul urinării, animalul micţionând numai când presiunea intravezicală depăşeşte pragul de rezistenţă al uretrei. În final, cea mai gravă complicaţie a globului vezical este reprezentată de ruptura de perete vezical, cu revărsarea urinei intraperitoneal, condiţionând exitusul datorat peritonitei septicemice.

Astfel, diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor care se prezintă cu o simptomatologie concretizată prin agitaţie, anurie, tenesme sau adoptarea prelungită a poziţiei de urinare poate fi esenţială pentru pacient. Diagnosticul se poate pune pe baza examenului clinic prin palparea vezicii urinare, care este destinsă, a prezenţei durerii abdominale la palpaţie şi a lipsei evacuării urinei la palparea vezicii.

În urma examenului clinic, este necesară identificarea cauzei retenţiei urinare, astfel încât tehnicile imagistice reprezintă un real ajutor. Atât ecografia, cât şi radiografia pacientului pot fi decisive în evoluţia acestuia, stabilind un gold standard în diagnosticul retenţiei urinare de tip mecanic.

În acest articol vor fi prezentate aspectele ecografice ale diferitelor cauze ale obstrucţiei de tip mecanic. Astfel, hipertrofia de prostată prezintă una dintre principalele cauze ale retenţiei urinare de tip mecanic la masculii nesterilizaţi care nu se află în sistemul de reproducţie. Din punct de vedere anatomo-ecografic, se poate decela caudal de trigonul vezicii urinare, particularitatea care diferenţiază anatomia animalelor de companie de anatomia oamenilor în cazul prostatei fiind faptul că, în cazul animalelor de companie, prostata înconjoară uretra în porţiunea proximală, aderând intim la aceasta. Din această cauză, hipertrofia de prostată produce o strangulare a uretrei, care iniţial determină disurie şi hematurie incipientă, care dacă nu este abordată terapeutic/chirurghical (orhidectomie), poate avansa, determinând blocaj uretral prin compresiune.

Din punct de vedere ecografic, la nivel prostatic se poate constata o hiperplazie glandulară care poate ajunge la dimensiuni de 2-4 ori mai mari decât cea normală, în funcţie de rasă şi greutate. Aceasta afectează în general animalele din segmentul de vârstă senior-geriatric; prostata se poate prezenta ca fiind simetrică sau asimetrică, ecogenitatea acesteia variind de la hipo- la hiperecogen, dar păstrându-şi arhitectura omogenă. De asemenea, pot apărea modificări de ecostructură observabile, precum chisturi prostatice parenchimatoase, chisturi para-prostatice, care reprezintă canalele medulare dilatate secundar hiperplaziei. Aceste procese patologice evoluează concomitent, necesitând un diagnostic diferenţial între hiperplazia benignă şi neoplazii; puncţia ecoghidată este metoda de elecţie pentru recoltarea probelor în vederea examinării. În general, hiperplazia benignă de prostată nu determină limfadenomegalie sublombară, care ar putea fi identificată uşor ecografic, prin baleierea sondei ventrodorsal de la nivelul vezicii.

Chisturile paraprostatice sunt formaţiuni cu conţinut de natură lichidiană, localizate adiacent prostatei. Acestea se întâlnesc în special în cazul masculilor necastraţi, aflaţi la vârsta adultă. Chisturile paraprostatice care se formează din cauza acumulării secreţiilor prostatice pot exercita presiune asupra canalelor excretoare. La momentul examinării clinice, la palpare în zona aparatului genital se poate identifica o formaţiune de dimensiuni mari şi cu o consistenţă moale.

La examenul ecografic se observă prezenţa unei formaţiuni chistice de formă rotund-ovoidă, cu un perete fin, uniform, care înconjoară formaţiunea, delimitată de restul structurilor, în interiorul căruia se găseşte un lichid omogen, anecogen, care generează întărire posterioară.

În cazul obstrucţiei uretrale care produce retenţie urinară, principalul factor determinant este prezenţa în vezica urinară a sedimentului sau a calculilor urinari de diferite dimensiuni, care respectă gravitaţia. Odată cu eliminarea urinei se poate evacua şi sedimentul vezicii urinare, însă, în momentul evacuării unui calcul de dimensiuni crescute, acesta poate rămâne blocat la nivelul osului penian, determinând astfel blocaj uretral parţial sau total.

Din punct de vedere radiologic, prezenţa calculilor la nivel vezical sau uretral poate fi identificată numai când aceştia sunt radioopaci sau prin distensia consecutivă a vezicii urinare.

Proprietarii observă de cele mai multe ori absenţa urinării, adoptarea poziţiei de urinare frecventă fără eliminarea urinei şi colică. Ecografic se poate observa vezica urinară destinsă, plină de conţinut şi sediment. Baleind sonda ventrodorsal, în poziţie paralelă cu axul lung al corpului, putem observa distal de trigonul vezical un ureter destins, fiind decelabil conţinutul lumenal. În dreptul obstrucţiei se identifică o formaţiune hiperecogenă care emite conuri de umbră, lateral de aceasta observându-se că segmentul postobstructiv îşi păstrează dimensiunile normale, fără modificări ale diametrului lumenal.

Indiferent dacă sunt radioopaci sau radiotransparenţi din punct de vedere ecografic, uroliţii apar ca mase hiperecogene mobile (respectând gravitaţia) care conduc la fenomenul de umbrire acustică posterioară, un con de umbră care variază în funcţie de compoziţia şi omogenitatea pietrei. Cheagurile de sânge pot avea origini şi dimensiuni diferite şi pot fi punctul de plecare pentru formarea uroliţilor. Prezenţa lor în stare liberă poate crea probleme de diagnostic ecografic, în comparaţie cu calculii (sunt însoţiţi de umbrire posterioară).

Figura 1. Prostată (secţiune longitudinală). Aspect hipertrofic (mărire importantă a dimensiunii, cu structură neomogenă şi dilatare a uretrei)
Figura 1. Prostată (secţiune longitudinală). Aspect hipertrofic (mărire importantă a dimensiunii, cu structură neomogenă şi dilatare a uretrei)
Figura 2. Vezică urinară şi prostată (secţiune longitudinală). Distensie importantă a vezicii urinare şi dilatare a uretrei prostatice (prin conţinut)
Figura 2. Vezică urinară şi prostată (secţiune longitudinală). Distensie importantă a vezicii urinare şi dilatare a uretrei prostatice (prin conţinut)
Figura 3. Litiază uretrală (uretră în secţiune longitudinală). În lumenul uretral pot fi identificaţi mai mulţi calculi (infracentimetrici) – săgeţi – cu dilatarea antegradă a uretrei. Calculii uretrali apar ca structuri hiperecogene cu umbrire distală
Figura 3. Litiază uretrală (uretră în secţiune longitudinală). În lumenul uretral pot fi identificaţi mai mulţi calculi (infracentimetrici) – săgeţi – cu dilatarea antegradă a uretrei. Calculii uretrali apar ca structuri hiperecogene cu umbrire distală
Figura 4. Hipertrofie de prostată şi chisturi multiple. Prostată mărită (42/38 mm), cu prezenţa mai multor zone neomogene anechoice (chisturi)
Figura 4. Hipertrofie de prostată şi chisturi multiple. Prostată mărită (42/38 mm), cu prezenţa mai multor zone neomogene anechoice (chisturi)
Figura 6. Litiază la nivelul uretrei peniene – imagine radiografică obţinută din incidenţă latero-laterală
Figura 6. Litiază la nivelul uretrei peniene – imagine radiografică obţinută din incidenţă latero-laterală
Figura 7. Chist paraprostatic (secţiune longitudinală a prostatei). Prezenţa în deschiderea pelviană a unui chist paraprostatic uriaş cu conţinut anechoic şi intensificare distală. Prostată de dimensiuni relativ normale cu aspect discret neomogen (microchisturi)
Figura 7. Chist paraprostatic (secţiune longitudinală a prostatei). Prezenţa în deschiderea pelviană a unui chist paraprostatic uriaş cu conţinut anechoic şi intensificare distală. Prostată de dimensiuni relativ normale cu aspect discret neomogen (microchisturi)

Concluzii

Examenul imagistic (care include ecografia şi radiografia) permite determinarea facilă a etiologiei retenţiei urinare prin obstrucţie mecanică, constituind un factor determinant şi de elecţie în diagnosticul diferenţial dintre cele două, dar, cel mai important, permite prevenţia apariţiei uroliţilor, abordând profilactic acest tip de afecţiuni prin terapie de tip medicamentos şi, respectiv, nutriţional. Imagistic, putem monitoriza uşor şi neinvaziv evoluţia în dinamică a pacientului sub tratament, evitând astfel complicaţiile neplăcute. 

 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
sigla CC-BY

Bibliografie

  1. Popa (Cristian) AM, Şerdean C, Codreanu M. Oportunitatea ultrasonografiei în afecţiunile vezicii urinare la câine. Simpozionul Ştiinţific Internaţional. Timişoara. Mai 2018.

  2. Popa (Cristian) A, Iacobescu M, Codreanu M. Incidence of hematuria in small companion animals, The International Scientific Symposium “Young People and Scientific Research in Veterinary Medicine” – November 28-29, 2019, Timişoara.

  3. Codreanu A, Tudor N, Cristian A. Coordonate imagistice în patologia litiazică vezicală la animalele de companie. Practica veterinară. 2022;37(3). doi:10.26416/PV.37.3.2022.7010.

  4. Codreanu MD. Patologie şi clinică medicală veterinară. Ed Printech, Bucureşti, 2020. .

  5. Codreanu MD. Tratat de ultrasonografie veterinară. Editura Medicală, Bucureşti, 2021.

  6. Codreanu MD, Fernoagă C, Cornilă N, Codreanu I, Crînganu D, Turcitu M. Correlations between the clinical and evolutive expression and type of ultrasound changes in the diagnostic of cavitary organ diseases in dog. Lucrări ştiinţifice. 2010; Vol. 53, 12(3):612-8..

  7. Codreanu MD. Puncte critice în abordarea clinică şi terapeutică a retenţiei urinare la canide. VetExpo 2012.

  8. Codreanu MD. Clinical-evolutive and ultrasonographic coordinates in urinary bladder diseases in dog. Revista Română de Medicină Veterinară. 2010;20(3):57-70.

  9. Codreanu MD, Diaconescu A. Diagnosticul ecografic la animalele de companie. Coral Sanivet. Bucureşti. 2003.

  10. Codreanu MD. Patologie şi clinică medicală. Ed. Printech. Bucureşti. 2022. 

  11. Crivineanu M, Codreanu MD, Nicorescu V, Rotaru E, Papuc C. Studies on the diagnosis and treatment of some urinary bladder disorders in dog. Symposium Contribution of the scientific research to veterinary medicine progress. 2012

  12. Faria LA, Meirelles AÉWB, Froes TR, Cintra TCF, Pereira DP, Rodrigues MA, Gouvêa FN, Pennacchi CS, Assaf ND, Crivellenti LZ. Comparison of radiographic methods for detecting radiolucent uroliths in dogs. PLoS One. 2022 Sep 22;17(9):e0274087. doi: 10.1371/journal.pone.0274087. 3.

  13. Johnston GR, Walter PA, Feeney DA. Radiographic and ultrasonographic features of uroliths and other urinary tract filling defects. Vet Clin North Am Small Anim Pract. 1986 Mar;16(2):261-92. doi: 10.1016/s0195-5616(86)50030-9. .

  14. Ling GV, Franti CE, Ruby AL, Johnson DL, Thurmond M. Urolithiasis in dogs. I: Mineral prevalence and interrelations of mineral composition, age, and sex. Am J Vet Res. 1998 May;59(5):624-9. .

  15. Lulich JP, Berent AC, Adams LG, Westropp JL, Bartges JW, Osborne CA. ACVIM Small Animal Consensus Recommendations on the Treatment and Prevention of Uroliths in Dogs and Cats. J Vet Intern Med. 2016 Sep;30(5):1564-1574. doi: 10.1111/jvim.14559. .

  16. Mantis P. Ultrasonography of the Urinary and Genital System of the Dog and Cat. Iranian Journal of Veterinary Surgery. 2008;63-71.

  17. Maurey C, Dufayet C. Uro-nephrologie du chien et du chat. Massson, 2005.

  18. Nyland TG, Mattoon JS. Small Animal Diagnostic Ultrasound, 2nd Edition. Saunders Co. 2002.

  19. Robotti G, Lanfranchi D. Urinary tract disease in dogs: US findings. A mini-pictorial essay. J Ultrasound. 2013 May 14;16(2):93-6. doi: 10.1007/s40477-013-0012-2. 2.

  20. Weichselbaum RC, Feeney DA, Jessen CR, Osborne CA, Dreytser V, Holte J. Urocystolith detection: comparison of survey, contrast radiographic and ultrasonographic techniques in an in vitro bladder phantom. Vet Radiol Ultrasound. 1999 Jul-Aug;40(4):386-400. doi: 10.1111/j.1740-8261.1999.tb02131.x. 

Articole din ediţiile anterioare

MEDICINĂ INTERNĂ | Ediţia 4 38 / 2022

Orientări clinice în patologia generală a aparatului urinar la histricomorfe

Laurențiu Tudor

Creşterea ca animale de companie a diferitelor specii de rozătoare nu a însemnat şi o conştientizare a necesităţilor acestor specii, măcar transmit...

22 noiembrie 2022
ENDOCRINOLOGIE | Ediţia 1 39 / 2023

Hipotiroidismul la câine – prevalenţă, factori de risc şi implicaţii neurologice

Cristina Fernoagă, Raluca Turbatu

Hipotiroidismul reprezintă o endocrinopatie determinată de producţia insuficientă a hormonilor tiroidieni activi, respectiv triiodotironina (T3) şi...

23 martie 2023

Aspecte imagistice ale timpanocheratomului la câine

Niculae Tudor, Alexandru Gabriel Neagu, Vlad‑Traian Lupu

Timpanocheratomul este o afecţiune otică ce constă în formarea unui chist epidermoid în urechea medie. În literatura de specialitate, prezenţa aces...

23 martie 2023
REVIEW | Ediţia 2 44 / 2024

Nematodul saprobiotic Pelodera strongyloides – cauză a dermatitei parazitare la câine

Poliana Tudor, Cosmin Mateescu

Pelodera strongyloides (Scheider, 1860) este un nematod saprobiotic care trăieşte liber în solul umed, apă şi materia organică în descompunere (fru...

21 august 2024