URGENŢE VETERINARE

Resuscitarea cardiopulmonară

 Cardiopulmonary resuscitation

First published: 30 septembrie 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.32.3.2018.1974

Abstract

The initiation of cardiopulmonary resuscitation (CPR) is the first saving gesture for the cardiorespiratory arrest. With the efforts of more than 100 veterinary specialists working with RECOVER initiative, the first CPR guidelines have been published in the Journal of Emergency Veterinary and Critical Care in 2012, and they have been continually upgraded ever since.

Keywords
resuscitation, massage, intubation, monitoring, medication

Rezumat

Iniţierea resuscitării cardiopulmonare (RCP) reprezintă primul gest salvator pentru pacientul aflat în stop cardiorespirator. Prin eforturile a peste 100 de specialişti în domeniul veterinar care colaborează cu iniţiativa RECOVER, primele ghiduri de resuscitare cardiopulmonară veterinară au fost publicate în Journal of Emergency Veterinary and Critical Care în 2012. Din acel moment, acestea au fost îmbunătăţite continuu.

Protocoalele de resuscitare cardiopulmonară pentru medicina veterinară au fost elaborate pornind de la ghidurile similare din medicina umană. La baza acestor ghiduri şi protocoale stă iniţiativa grupului RECOVER. Grupul este format dintr-o echipă de specialişti în domeniul urgenţelor veterinare, cu scopul de a dezvolta şi disemina ghiduri de resuscitare cardiopulmonară (RCP) bazate pe dovezi ştiinţifice. Este foarte importantă recunoaşterea rapidă a stopului cardiorespirator: pacientul nu răspunde la stimuli, nu respiră spontan şi nu prezintă puls. Resuscitarea cardiopulmonară trebuie iniţiată imediat, asigurând suportul vital de bază, respectiv manoperele de bază (basic life support), apoi continuată cu suportul vital avansat (manopere suplimentare).

I. Suportul vital de bază (Basic Life Support; C-A-B)

C. Controlul circulaţiei – un pacient în stop cardiorespirator are nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, pentru a asigura un debit cardiac minim, vital pentru creier şi cord. Masajul cardiac extern iniţiat rapid şi menţinut continuu cu 100-120 de compresiuni pe minut poate determina apariţia unui flux sangvin prin creşterea presiunii intratoracice şi prin compresia directă a cordului. Se compresează 1/3 până la 1/2 din torace, cu o singură mână pentru animalele mici şi foarte mici sau cu ambele mâini pentru celelalte. Defibrilarea întrerupe depolarizarea-repolarizarea anormală care apare în timpul fibrilaţiei ventriculare şi se poate realiza cu ajutorul defibrilatorului extern sau intern direct la nivelul cordului ori se poate aplica un şoc mecanic precordial (în fibrilaţii ventriculare, tahicardie ventriculară). Se va lua în considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei în centrul toracelui), în lipsa unui defibrilator. Se apreciază apoi pe pacientul monitorizat eficienţa transformării într-un ritm sinusal.
 

Figura 1. Compresiuni toracice la câine. A. tehnica generală; B. adaptare pentru câinii cu toracele
Figura 1. Compresiuni toracice la câine. A. tehnica generală; B. adaptare pentru câinii cu toracele

A. Asiguraţi o cale aeriană – cea mai sigură cale aeriană se obţine prin intubaţie orotraheală rapidă, poziţionare corectă şi fixare a sondei. Pacientul se va ventila cu 10-12 respiraţii pe minut, evitând hiperventilaţia, care poate determina creşterea presiunii intratoracice şi micşorarea reîntoarcerii venoase. În cazul în care nu se reuşeşte intubaţia, se poate recurge la traheotomie de urgenţă.
 

Figura 2. A. pacientul este imobilizat cu o mână şi masat la nivel sternal cu cealaltă mână; B. Tehn
Figura 2. A. pacientul este imobilizat cu o mână şi masat la nivel sternal cu cealaltă mână; B. Tehn

B. Controlul respiraţiei – scopul ventilaţiei în timpul resuscitării este acela de a menţine oxigenarea, raţiune pentru care s-a stabilit optim un nivel de 10-12 respiraţii pe minut, la un volum de 10 ml/kg (verificaţi balonul de respiraţie sau flowmetrul aparatului de oxigenare). Între ventilaţii şi compresii se menţine un raport de 30/2.
 

Figurile 3 şi 4. Intubarea orotraheală (original)
Figurile 3 şi 4. Intubarea orotraheală (original)

Un ciclu de resuscitare durează două minute, apoi se REEVALUEAZĂ pacientul şi se decide dacă se continuă resuscitarea sau se trece la MANOPERELE SUPLIMENTARE (SUPORT VITAL AVANSAT).
 

pacient areactiv in apnee

II. Manopere suplimentare (suport vital avansat)

Evaluaţi pacientul, verificaţi ECG-ul
 
Tabelul 1. Medicaţia de urgenţă în resuscitarea cardiopulmonară
Tabelul 1. Medicaţia de urgenţă în resuscitarea cardiopulmonară

D. Medicaţia de urgenţă se va administra pe cale intravenoasă (pentru eficienţă, în cazul administrării venoase periferice se recomandă completarea cu un bolus de fluide), intraosoasă sau intratraheală (adrenalină în doze de 3-10 ori mai mari, diluată în 1-5 ml pentru o adsorbţie mai bună şi administrată direct pe tub). Calea intracardiacă nu este o opţiune pentru administrarea medicaţiei în urgenţe!

E. ECG şi evaluaţi asistola/fibrilaţii/tahicardie ventriculară/bradicardie. Dacă circulaţia şi res­pi­ra­ţia sunt restabilite, treceţi la suportul post-resuscitare; (f)= monitorizare + medicaţie. Post-resuscitare, monitorizaţi în funcţie de situaţie frecvenţa respiratorie, cardiacă, pulsul, timpul de reumplere capilară (TRC), culoarea mucoaselor, nivelul de conştienţă, reflexul pupilar, CO2 expirat, saturaţia în oxigen, gazele, electroliţii, pH-ul sangvin, proteinele totale, glicemia, producţia urinară. Se vor administra fluide, se vor corecta dez­echilibrele electrolitice şi acido-bazice, cauzele stopului cardiorespirator.  

 

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Costea R. Protocoale şi manopere pentru medicina veterinară de urgenţă, Bucureşti, Ed. Printech, 2016.
  2. Macintire DK, Drobatz KJ, Haskins SC, Saxon WD. Manual of Small Animal Emergency and Critical Care Medicine. Wiley Blackwell, 2012.
  3. Plunkett SJ. Emergency Procedures for the Small Animal Veterinarian, 3rd Edition, Saunders, 2013.
  4. https://recoverinitiative.org/

Articole din ediţiile anterioare

BOLI INTERNE | Ediţia 4 33 / 2018

Monitorizarea răspunsului terapeutic în babesioza canină – studiu de caz

Mihai Turcitu, Bogdan Alexandru Vițălaru, Ana Maria Bădulescu, Adina Asandei, Raluca Toma

Prezenta lucrare se constituie ca un exemplu pentru medicul cli­ni­cian în ceea ce priveşte metodologia în diagnosticul ba­be­siozei, monitorizarea...

18 decembrie 2018