Anestezia bizamului pentru orhidectomie

Protocol anestezic

Acest studiu prezintă fazele anesteziei şi analgeziei privind perioada perioperatorie şi de recuperare, pentru un pacient de 0,887 kilograme (figura 4). Premedicaţia a fost realizată cu alfaxalonă 3 mg/kg, urmată la 20 de minute de midazolam 0,1 mg/kg (administrat intranazal) şi butorfanol 2 mg/kg (administrat subcutanat). De asemenea, a fost efectuat un blocaj locoregional cu lidocaină 3 mg/kg, bilateral, intratesticular. Nu a fost nevoie de suplimentare pe parcursul anesteziei. În fază de menţinere a primit izofluran (1,5-5%) cu ajutorul unei măşti de dimensiuni mici, iar fluxul de oxigen a fost setat la 3-4 L/minut. S-a încercat plasarea unui cateter intravenos (vena cefalică), apoi unul intraosos pe membrul posterior drept, la nivelul femurului, dar fără succes (Belant JL, 1996). Postoperatoriu, a primit fluide subcutanat (10 ml soluţie cristaloidă Ringer), meloxicam 3 mg/kg şi amoxicilină 150 mg/kg.

Monitorizare, trezire şi recuperare

S-au înregistrat valorile frecvenţei cardiace (figura 10, figura 11), cu valori minime şi maxime cuprinse între 230 şi 304 bătăi/minut, şi ale frecvenţei respiratorii, cu valori minime şi maxime cuprinse între 6 şi 8 respiraţii pe minut. O particularitate a speciei în timpul monitorizării a fost atenţia la o posibilă apnee declanşată de poziţia animalului (Koppányi T, 1929), care s-a dovedit că se încadrează într-un fenomen complex prin care bizamul îşi scade valorile asociate cu homeostazia organismului, respectiv a marilor funcţii, rezultatul clinic fiind asociat cu bradipnee, bradicardie şi hipotermie (McCulloch şi Jones, 1990).

Acest fenomen se poate numi şi reflex de scufundare, „the dive response” (Panneton et al., 2000) şi poate fi periculos în timpul anesteziei sau declanşat de administrarea anestezicului gazos prin intermediul unei măşti (Douse şi Jones, 1988). Reflexul de scufundare nu s-a declanşat în timpul intervenţiei. Temperatura înregistrată a fost între 33,6 grade Celsius anteoperatoriu şi 34,6 grade Celsius postoperatoriu (figura 7). Nu s-a constatat hipotermie (Hindle AJ, 2002), iar pacientul a fost poziţionat pe o pernă electrică pe toată durata intervenţiei chirurgicale (figura 8). Perioada de trezire s-a desfăşurat fără complicaţii (figura 9), pacientul trezindu-se complet la 20 de minute de la oprirea anestezicului gazos.

Concluzii

Protocolul de anestezie utilizat a oferit o sedare profundă şi o analgezie corespunzătoare în vederea realizării orhidectomiei. Pentru diminuarea riscurilor anestezice, pacientul a fost monitorizat continuu, inclusiv în faza de trezire, recunoscută pentru incidenţa crescută a accidentelor anestezice (Costea R, 2017). Bizamul a beneficiat de o perioada de asistenţă medicală şi ulterior de reabilitare. Întrucât în România a fost introdus în natură artificial şi are un potenţial invaziv, s-a luat decizia de a-l castra înainte de eliberare, pentru a opri posibilitatea distrugerii faunei native. 

 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.