REPRODUCERE

Operaţia cezariană la carnivorele domestice

 C-section in domestic carnivores

First published: 20 noiembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.29.8.2017.1250

Abstract

The C-section in domestic carnivores is now routine and, if correctly executed, should not affect the reproductive capacity of the dam in the future. This paper explains the main aspects regarding anesthesia, the surgical procedure itself, and the most frequently encountered complications.

Keywords
C-section, carnivores, anesthesia, dystocia

Rezumat

Operația cezariană la carnivorele domestice este o intervenție chirurgicală de rutină care, executată corect, nu ar trebui să afecteze capacitatea reproductivă viitoare a femelei. Articolul trece în revistă principalele aspecte legate de anestezie, intervenția chirurgicală propriu-zisă, precum și principalele complicații postoperatorii mai frecvent întâlnite.

Indubitabil, canidele și felinele de companie beneficiază în cea mai mare măsură de operația cezariană. Cauzele acestei stări de fapt sunt două. Pe de o parte, dimensiunile reduse ale conductului pelvian la aceste specii fac extrem de dificile manoperele obstetricale nesângeroase, iar pe de altă parte, faptul că intervențiile chirurgicale la animalele de companie se realizează în clinici și spitale veterinare, beneficiind de tot confortul și de toate măsurile de asepsie/antisepsie necesare unei intervenții de mare chirurgie.

Indicații

La carnivorele de companie, spre deosebire de animalele mari, este de cele mai multe ori imposibil a decela cu precizie cauza distociei, din cauza îngustimii conductului pelvian. În acest context, cu excepția cazurilor în care un fetus este angajat în vagin și poate fi extras manual, toate celelalte situații în care, după 2-3 ore de la ruperea membranelor, nu s-a exteriorizat niciun fetus, pot fi considerate indicații pentru cezariană(1,5,6,8).

Anestezia și pregătirea preoperatorie

În alegerea protocolului anestezic trebuie ținut cont de câțiva factori:

  • gradul de epuizare a femelei;
  • faptul că, de multe ori, se intervine în urgență, fără posibilitatea unei pregătiri preoperatorii adecvate;
  • traversarea barierei placentare de către majoritatea substanțelor utilizate în scop anestezic.

Cel mai bine se poate recurge la anestezia inhalatorie cu izofluran sau sevofluran, precedată de o premedicație cu propofol, în doză de 6 mg/kg, i.v. Acesta din urmă poate fi utilizat și pentru menținerea anesteziei, în perfuzie continuă, însă costul riscă să devină prohibitiv(5,6,9,10).

O variantă eficientă și relativ puțin toxică pentru produșii de concepție este următoarea:

  • premedicație cu midazolam 0,2 mg/kg i.m., urmată la 15 minute de administrarea în perfuzie a amestecului BLK (butorphanol-lidocaină-ketamină);
  • amestecul BLK se prepară în felul următor: butorphanol 10 mg, lidocaină 120 mg, ketamină 500 mg la 500 ml soluție Ringer, Ringer lactat sau NaCl 0,9%(9).

Femela se contenționează în decubit dorsal, eventual pe o masă chirurgicală cu profil V (figura 1).
 

Figura 1. Contenția pe masa chirurgicală
Figura 1. Contenția pe masa chirurgicală
 

Se tunde întregul perete abdominal ventral, de la apendicele xifoidian până la marginea anterioară a pubisului, iar pe lateral, până la 2-3 degete în exteriorul lanțurilor mamare.

Se dezinfectează câmpul operator cu iod povidonă sau clorhexidină, apoi se aspersează cu alcool medicinal. Se aplică un câmp operator fenestrat sau patru câmpuri: cranial, caudal și două pe lateral.

Tehnica operatorie

Se practică o laparotomie ventromediană, între cicatricea ombilicală și marginea anterioară a pubisului, pe o lungime ce variază cu talia animalului, dar și a uterului gestant. Se incizează succesiv pielea, țesutul conjunctiv subcutanat și linia albă (figurile 2a, 2b, 3a, 3b, 4)(1-8).
 

Figurile 2a și 2b. Incizia cutanată
Figurile 2a și 2b. Incizia cutanată
 
Figura 3a. Deschiderea liniei albe pe sonda canelata; 3b. Incizia liniei albe - pisică
Figura 3a. Deschiderea liniei albe pe sonda canelata; 3b. Incizia liniei albe - pisică
 
Figura 4. Completarea inciziei liniei albe cu foarfeca
Figura 4. Completarea inciziei liniei albe cu foarfeca
 
 

După ce s-a pătruns în cavitatea abdominală, se exteriorizează întregul uter gestant pe câmpul operator (figurile 5, 6a, 6b). Dacă volumul organului este prea mare, atunci se exteriorizează pe rând cele două coarne uterine. Se izolează uterul cu comprese sterile umectate cu soluție salină călduță (figura 7).
 

Figura 5. Evidențierea uterului gestant
Figura 5. Evidențierea uterului gestant
Figura 6a.Exteriorizarea ambelor coarne uterine pe câmpul operator; 6b. Etalarea ambelor coarne uter
Figura 6a.Exteriorizarea ambelor coarne uterine pe câmpul operator; 6b. Etalarea ambelor coarne uter
Figura 7. Tipuri fiziopatologice de ileus intestinal și stări clinice asociate
Figura 7. Tipuri fiziopatologice de ileus intestinal și stări clinice asociate
Figurile 8a și 8b. Incizia cornului uterin gestant la bază - pisică
Figurile 8a și 8b. Incizia cornului uterin gestant la bază - pisică


Histerotomia se execută longitudinal, la baza unuia dintre coarnele uterine (figurile 8, 8b). De regulă, toți produșii de concepție se exteriorizează prin aceeași incizie, dar, dacă sunt mai mulți, se preferă practicarea mai multor incizii pe cornul uterin, decât traumatizarea acestuia prin manevrare excesivă (figurile 9a, 9b, 10, 11).
 

Figurile 9a și 9b. Extragerea fetușilor - pisică
Figurile 9a și 9b. Extragerea fetușilor - pisică
Figura 10. Dezancorarea placentei
Figura 10. Dezancorarea placentei
Figura 11. Extragerea fetușilor din cornul uterin contralateral prin aceeași incizie
Figura 11. Extragerea fetușilor din cornul uterin contralateral prin aceeași incizie

Fetușii se extrag împreună cu învelitorile, după care se dau unui asistent care le va acorda îngrijirile neonatale. În caz de mortalitate fetală, este bine ca uterul să fie aseptizat prin introducerea unor bujiuri sau pesarii spumante cu antibiotice; dacă fetușii au fost vii, acest lucru nu este necesar.
 

Figura 12a. Sutură de afrontare - surjet; 12b. Sutură de afrontare - pisică
Figura 12a. Sutură de afrontare - surjet; 12b. Sutură de afrontare - pisică
Figura 14a. Sutură de înfundare tip Plahotin; 14b. Sutură de înfundare - pisică
Figura 14a. Sutură de înfundare tip Plahotin; 14b. Sutură de înfundare - pisică

Histerorafia se execută în două straturi: un surjet simplu, în bloc (figurile 12a, 12b), urmat de o sutură de înfundare tip Lembert, Blendinger sau Plahotin, ambele executate cu fir resorbabil sintetic, monofilament sau împletit, numărul 2/0 sau 3/0 (figurile 14a, 14b).
 

Figura 13. Lavajul uterin cu soluție salină călduță
Figura 13. Lavajul uterin cu soluție salină călduță

Se execută lavajul uterin cu soluție salină încălzită la temperatura corpului (figura 13). Dacă se constată o întârziere în involuția uterină, în acest moment se poate administra ocitocină intramural, între 2 și 10 UI, în funcție de talia animalului (figurile 15, 16).
 

Figura 15. Administrarea intramurală de ocitocină
Figura 15. Administrarea intramurală de ocitocină
Figura 16. Accelerarea involuției uterine consecutivă administrării intramurale a ocitocinei
Figura 16. Accelerarea involuției uterine consecutivă administrării intramurale a ocitocinei

Se repune uterul în cavitatea abdominală și se acoperă cu epiploonul (figura 17).
 

Figura 17. Reintroducerea uterului în cavitatea abdominală
Figura 17. Reintroducerea uterului în cavitatea abdominală

Laparorafia se efectuează de regulă tristratificat: linia albă cu fir sintetic resorbabil, preferabil monofilament, numărul 0 sau 2/0, în surjet simplu sau în fire separate (figurile 18, 18b), subcutisul în surjet simplu cu fir resorbabil monofilament 3/0 și pielea cu nylon sau polipropilenă 2/0 sau 3/0, în fire separate sau surjet în zigzag (figurile 19, 20a, 20b). De asemenea, la nivel cutanat se poate efectua și o sutură dermo-dermică, cu monofilament resorbabil 3/0(4-6).
 

Figura 18a. Sutura liniei albe, în surjet; 18b. Sutura liniei albe - pisică
Figura 18a. Sutura liniei albe, în surjet; 18b. Sutura liniei albe - pisică
Figura 19. Sutură cutanată, surjet în formă de U
Figura 19. Sutură cutanată, surjet în formă de U
Figura 20a. Sutură cutanată finalizată; 20b. Finalizarea suturii cutanate - pisică
Figura 20a. Sutură cutanată finalizată; 20b. Finalizarea suturii cutanate - pisică

Îngrijiri și complicații postoperatorii

Se aplică pansament adeziv peste sutura cutanată (figura 21); nu se folosește cămașa de tip Alfort, deoarece împiedică puii să sugă. De asemenea, nu se aplică guler elisabetan, pentru a permite femelei să se ocupe de pui.
 

Figura 21. Aplicarea pansamentului autoadeziv între cele două lanțuri mamare
Figura 21. Aplicarea pansamentului autoadeziv între cele două lanțuri mamare

Ocitocina poate fi administrată trei zile postoperatoriu, în aceleași doze ca și intramural. Antibioterapia postoperatorie se impune numai în cazul în care au existat fetuși morți.

Firele de sutură se îndepărtează la 10 zile postoperatoriu.

Complicațiile postoperatorii includ: dehiscența plăgii abdominale sau uterine, hemoragia internă, metrita, peritonita. Mai pot apărea hipo- sau agalaxia din cauza stresului, lipsa de interes pentru progenitură și, în mod excepțional, fetofagia(5,8)

Bibliografie

1. Constantin N. (coord.), Bîrţoiu A., Codreanu M., Cornilă N., Cotor G., Diaconescu A., Seiciu F., Șonea A. – Tratat de medicină veterinară – vol. III. Ed. Tehnică, București, 2003, 307-320.
2. Diaconescu A., Bîrţoiu A. – Noţiuni de fiziologie a reproducţiei la mamiferele domestice. Ed. Curtea Veche, București, 2009, 13-58.
3. Done S.H., Goody P.C., Evans Susan, Stickland N.C. – Color atlas of veterinary anatomy – the dog and cat, vol. 3. Ed. Mosby Elsevier, 2005.
4. Duhautois B. – Guide pratique de chirurgie des tissus mous chez le chien et le chat. Ed. Med’Com, 2003, 381-446, 545-585.
5. Fontbonne A., Levy X., Fontaine E., Gilson Catherine – Guide pratique de reproduction clinique canine et feline. Ed. Med’Com, 2007, 232-257.
6. Fossum, Theresa W. – Small Animal Surgery. Ed. Mosby Elsevier, 2007, 702-774.
7. Leau T. – Propedeutică și tehnică chirurgicală veterinară. Ed. Printech, București, 2003, 306-359.
8. Noakes D.E., Parkinson T.J., England G.C.W. – Veterinary Reproduction and Obstetrics, 9th edition. Ed. Saunders Elsevier, 2009, 347-390.
9. Stănescu (Pascal) Manuela, Diaconescu A. – Comparative study of some physiological parameters in isoflurane anesthesia vs. Butorphanol-Lidocaine-Ketamine anesthesia (BLK). Scientific Works USAMVB, C series, vol. LVI (2), 2010, 173-179.
10. Tănase A., Cristescu T.G.I. – Anesteziologie veterinară. Ed. Sitech, Craiova, 2001, 41-43, 49-50, 109-135.

Articole din ediţiile anterioare

ANESTEZIOLOGIE | Ediţia 2 40 / 2023

Anestezia bizamului pentru orhidectomie

Ioana Ene, Ruxandra Costea, Ovidiu Roşu, Mario-Darius Codreanu

Acest studiu prezintă fazele anesteziei şi analgeziei privind perioada perioperatorie şi de recuperare, pentru un pacient de 0,887 kilograme (figur...

31 mai 2023