URGENŢE ÎN MEDICINA VETERINARĂ

Protocol de triaj pentru preluarea urgenţelor veterinare

 Triage protocol for taking over veterinary emergencies

First published: 22 noiembrie 2021

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.34.1.2021.5595

Abstract

Units taking over veterinary emergencies must apply triage protocols, in order to be able to manage flows and to improve the quality of the veterinary medical services in emergency situations. This article briefly presents a triage protocol adapted for veterinary medicine, based on the national triage protocol for patients in emergency departments(1).

Keywords
triage, emergency, veterinary medicine

Rezumat

Unităţile care preiau urgenţe veterinare trebuie să beneficieze, în vederea eficientizării fluxurilor şi a îmbunătăţirii calităţii actului medical veterinar, de protocoale de triaj pentru preluare pacienţilor. Acest articol prezintă succint un protocol de triaj adaptat pentru medicina veterinară, care are la bază protocolul naţional de triaj al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe(1).
 

Triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor care se prezintă în structurile de primire a urgenţelor în vederea stabilirii priorităţii şi a nivelului de asistenţă medicală necesară. Triajul medical standardizat a fost organizat pentru prima dată în Primul Război Mondial, atunci când afluxul răniţilor a depăşit numărul facilităţilor medicale.

Unităţile care îşi propun să preia pacienţi critici trebuie să fie capabile să acorde asistenţă medicală specializată, diferenţiată pe paliere:

urgenţe

terapie intensivă

terapie intensivă – pacienţi critici.

În clinică, triajul se realizează în maximum 2 minute de la prezentare, fiind reprezentat de o evaluare primară şi de identificarea situaţiilor cu potenţial letal, urmată, după stabilizare, de o evaluare secundară. Triajul este ideal să fie realizat de către o persoană aptă să anticipeze şi să găsească soluţii pentru diferite situaţii ce pot apărea, obişnuită să prioritizeze în condiţii de stres, cu gândire critică, cu abilităţi de organizare, flexibilitate, adaptabilitate, tact, răbdare şi capabilă să comunice eficient (soluţionarea conflictelor, luarea deciziilor).

Algoritmul de triaj presupune prioritizarea cazurilor pornind de la starea clinică în momentul prezentării şi timpul maxim pe care îl poate aştepta respectivul caz până la prima intervenţie medicală. Ghidul pentru efectuarea triajului pacienţilor în structurile de primire a urgenţelor clasifică tipurile de pacienţi în funcţie de timpul de răspuns necesar, respectiv de resursele ce trebuie alocate, corelate cu evaluarea primară a acestuia.

Nivel I – Resuscitare (cod roşu) – pacientul care necesită acum intervenţie salvatoare de viaţă, timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute.

Nivel II – Critic (cod galben) – pacientul care prezintă o situaţie cu risc major sau status mintal alterat (modificare acută), sau orice durere intensă, sau disconfort major, timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute.

Nivel III – Urgent (cod verde) – pacientul cu funcţii vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resurse (manopere generale adaptate pentru medicina veterinară).

Nivel IV – Non-urgent (cod albastru) – pacientul care prezintă funcţii vitale stabile şi necesită o singură resursă dintre cele definite anterior (la nivelul III), timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute.

Nivel V – Consult (cod alb) – pacientul care nu necesită asistenţă medicală de urgenţă şi niciuna dintre resursele definite mai sus (la nivelul III).

Timpul maxim de preluare a pacienţilor în urgenţă pentru medicina veterinară poate varia de la imediat până la 120 de minute, conform ghidului pentru efectuarea triajului pacienţilor în structurile de primire a urgenţelor, adaptat pentru medicina veterinară (figura 1), cu scopul eficientizării fluxurilor şi creşterii calităţii serviciilor veterinare de urgenţă(2). Manoperele generale în triaj/gardă/terapie intensivă la care se face referire în acest protocol sunt reprezentate de teste de laborator (de exemplu, recoltări de sânge, urină), monitorizarea electrocardiografică, administrarea fluidoterapiei, administrarea medicaţiei, proceduri simple (ex.: sondajul vezical, sutura unei plăgi), proceduri complexe (ex.: proceduri care presupun sedarea pacientului), evaluare imagistică (radiologică, ecografică, rezonanţă magnetică, tomografie computerizată).
 

Figura 1. Protocol de triaj adaptat pentru medicina veterinară (Costea, 2020)
Figura 1. Protocol de triaj adaptat pentru medicina veterinară (Costea, 2020)

Reevaluarea pacientului se va realiza după stabilirea nivelului de prioritate sau în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 30 de minute ori apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Pacientul va fi preluat în zona de tratament. Pe baza experienţei şi a cunoştinţelor acumulate, cel care efectuează triajul poate să prevadă agravarea stării pacientului fără să o poată documenta în acel moment („Al 6-lea simţ”)! Evaluarea primară şi identificarea situaţiilor cu potenţial letal sunt demarate printr-o anamneză sumară ce presupune identificarea pacientului, momentul apariţiei problemei, date despre posibila medicaţie curentă sau antecedentele clinice. Evaluarea se continuă cu un examen clinic rapid, centrat pe algoritmul ABCD, ce vizează o evaluare respiratorie (A, B), cardiovasculară (C), neurologică (D) şi un examen general rapid.

Evaluarea secundară se realizează după stabilizarea pacienţilor. Se continuă cu o anamneză completă şi un examen clinic „cap-coadă”, cu reevaluarea semnelor vitale. Se efectuează doar testele complementare care aduc valoare suplimentară pentru diagnosticul de urgenţă. Cele mai utilizate metode de examinare imagistică pentru evaluarea secundară sunt cele radiologice şi ultrasonografice rapide de evaluare a pacientului în urgenţă (A-FAST³ = Abdominal – FAST3, T-FAST³ = Thoracic – FAST3, C-FAST³ = Cardiac – FAST3, V-FAST³ = Vascular – FAST3, Vet-BLUE = Bedside Lung Ultrasound Examination).

Triajul pentru categoriile speciale de pacienţi (ex.: femela gestantă, nou-născut, cazurile oftalmologice, speciile exotice) presupune, în cadrul examinării primare, o atenţie sporită asupra detaliilor specifice.

Pentru verificarea eficienţei utilizării acestui protocol de triaj şi pentru îmbunătăţirea serviciilor veterinare de urgenţă, se pot monitoriza precizia categoriilor de triaj apreciate, ratele de supra- şi subevaluare a nivelului de triaj, procentajul cazurilor cu evoluţie nefavorabilă din cauza triajului incorect, timpul mediu de aşteptare pentru fiecare categorie de triaj sau procentajul pacienţilor cu timpul de aşteptare mai mare decât cel recomandat pentru fiecare categorie de triaj.  

Bibliografie

  1. Ordinul MS 443/2019 privind protocolul naţional de triaj al pacienţilor din structurile de primiri urgenţe.

  2. Costea R. Veterinary emergency medicine – procedures for students. Ex Terra Aurum. 2020, pp. 12-13.

Articole din ediţiile anterioare

IMAGISTICĂ | Ediţia 1 26 / 2017

Relevanţa examenului ecografic în urgenţele toracice și abdominale la animalele de companie

Mario Codreanu, Alexandra Mihaela Popa

Ultrasonografia are o utilizare precisă la pacientul critic (din urgență și terapie intensivă), fiind efectuată în întreaga lume, în fiecare depart...

10 aprilie 2017
ONCOLOGIE | Ediţia 2 31 / 2018

Managementul urgenţelor oncologice veterinare

Dan Crînganu, Raluca Negreanu, Ionuţ Gârjoabă

Situaţia de urgenţă în oncologie poate fi definită ca o afec­ţiune patologică determinată de evoluţia clinică a sin­droa­melor paraneoplazice cance...

28 iunie 2018