EPIDEMIOLOGIE

Set de instrumente pentru echipa de sănătate a fermei utilizate în elaborarea şi implementarea de planuri de sănătate cu mai mulţi actori

 Farm health team toolbox used in the development and implementation of multi-actor farm health plans

First published: 22 noiembrie 2021

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.34.1.2021.5602

Abstract

The development and implementation of multi-actor farm health plans in Romanian dairy farms was initiated in early 2019 within the DISARM project by a team of researchers from the University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest. A set of innovative tools identified and promoted by the DISARM project partner teams was used in the development of these plans. In seven dairy farms, the scores of internal and external biosecurities were quantified using the Biocheck.UGent tool™, the multi-actor farm health action plans based on the Planning-Do-Check-Adjust (PDCA) cycles were implemented, and a “Danish stable school” in a dairy farm was organised. Through the integrated use of innovative toolbox promoted within the DISARM project, in studied dairy farms was possible to increase the degree of involvement of all actors involved in animal health and welfare. Farmers (owners or managers of dairy farms) have understood that they are key players in the prudent use of antibiotics by making decisions to prevent animal diseases and in this way to reduce the need of antibiotics on the farm. The multi-actor farm health teams, which employ actors with complementary skills in raising and operating dairy cows, were able to identify the main farm problems, namely management and / or health problems related to the age category and physiological condition of cattle. Also, bringing together farmers in “Danish stable schools” could be one of the most effective tools for improving farm health management. DISARM has received funding from the European Union’s Horizon 2020 research and innovation programme under Grant Agreement No 817591.
 

Keywords
Antibiotic resistance, cattle farming, best practices, innovation, stable school

Rezumat

Dezvoltarea şi implementarea de planuri de sănătate cu mai mulţi actori în ferme de vaci de lapte din România a fost iniţiată la începutul anului 2019, în cadrul proiectului DISARM, de o echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. În dezvoltarea acestor planuri a fost utilizat un set de instrumente inovative identificate şi promovate de echipele partenerilor proiectului DISARM. În şapte ferme de vaci de lapte s-au cuantificat scorurile biosecurităţilor interne şi externe cu ajutorul instrumentului Biocheck.UGent™, s-au implementat planuri de sănătate care au la bază cicluri Planifică-Execută-Verifică-Ajustează (PDCA) şi într-o fermă de vaci de lapte s-a organizat o „şcoală la grajd de tip danez”. Prin utilizarea integrată a instrumentelor inovative promovate în cadrul proiectului DISARM, în fermele de vaci de lapte studiate a crescut gradul de implicare al actorilor în sănătatea şi bunăstarea animalelor. Fermierii (proprietari sau manageri de ferme de vaci de lapte) au înţeles că sunt actori principali în utilizarea prudentă a antibioticelor, prin adoptarea de decizii care să prevină îmbolnăvirea animalelor şi în acest fel să reducă nevoia de antibiotice în fermă. Echipele de sănătate ale fermei, în care sunt angajaţi actori cu competenţe complementare în creşterea şi exploatarea vacilor de lapte, au putut identifica principalele probleme cu care se confruntă aceste unităţi, respectiv probleme de management şi/sau de sănătate, corelate cu categoria de vârstă şi starea fiziologică a bovinelor. Reunirea fermierilor în „şcoli la grajd de tip danez” ar putea fi unul din cele mai eficiente instrumente de îmbunătăţire a managementului sănătăţii fermei. DISARM a primit finanţare din Programul de Cercetare şi Inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene în baza Acordului de Grant nr. 817591.
 

Introducere

Pentru scăderea riscului apariţiei antibiorezistenţei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Uniunea Europeană (EU) au elaborat planuri de acţiune în care reducerea consumului de antibiotice la animalele de interes economic este un obiectiv strategic necesar optimizării medicaţiei antimicrobiene în sănătatea omului şi animalelor (WHO, 2021; EU, 2019a; 2019b; More, 2020). De asemenea, UE a elaborat acte normative care reglementează şi modul de utilizare al medicamentelor de uz veterinar şi al furajelor medicamentoase (EU, 2019a; 2019b). Toate aceste reglementări sunt fundamentul protejării eficacităţii antimicrobienelor şi trebuie implementate în cât mai multe ţări.

Utilizarea prudentă a antimicrobienelor şi prevenirea antibiorezistenţei nu trebuie privite ca acţiuni ce intră în responsabilitatea exclusivă a cadrelor medicale, aceste acţiuni trebuie să includă toţi actorii implicaţi direct şi indirect în asigurarea sănătăţii oamenilor şi animalelor. În cazul animalelor, trebuie să implice toţi actorii interesaţi în creşterea şi exploatarea animalelor. Iniţierea şi sprijinirea acţiunilor de îmbunătăţire a practicilor din ferme pot fi realizate prin adaptarea instrumentelor de management şi perfecţionare profesională la particularităţile fermelor zootehnice din România. Astfel, prin utilizarea grupurilor de acţiune coordonate de fermier (managerul fermei), precum echipele de sănătate a fermei cu mai mulţi actori (multi-actor farm health teams), şi prin dezvoltarea de către aceste grupuri a planurilor de sănătate a fermei (multi-actor farm health plan) se pot obţine rezultate notabile în asigurarea sănătăţii şi bunăstării animalelor de fermă, reducându-se astfel nevoia de antibiotice (Bărăităreanu et al., 2021; Bennedsgaard et al, 2010; Morgans et al, 2021; Vaars et al., 2007).

Interesul pentru găsirea celor mai bune soluţii de reducere a nevoii de antibiotice la animale s-a manifestat şi în România, unde implicarea fermierilor, a medicilor veterinari, a inginerilor şi nutriţioniştilor în implementarea inovaţiilor promovate de reţeaua tematică Diseminating Innovative Solutions for Antibiotic Resistance Management (DISARM) a fost remarcabilă (vezi: https://disarmproject.eu/). În studii comunicate anterior (Bărăităreanu et al., 2021) au fost deja diseminate o parte din rezultatele obţinute de echipe de sănătate ale fermei din România, principalele probleme de sănătate din aceste ferme de vaci de lapte, şi s-a pus în discuţie organizarea unor „şcoli la grajd de tip danez”.

Problemele de sănătate ale fermelor analizate au fost corelate atât cu vârsta şi starea fiziologică a animalelor, cât şi cu mărimea efectivului de animale deţinut de fermă. La viţei, afecţiunile respiratorii şi enterice au fost principalele cauze ale utilizării antimicrobienelor. Fermele cu număr mic de vaci de lapte au raportat mai frecvent afecţiuni ale glandei mamare, în timp ce fermele mari au raportat mai frecvent afecţiuni ale copitei.

„Şcoala la grajd de tip danez” este un tip inovativ de şcoală care promovează dezvoltarea unui fermier şi a producţiei de lapte obţinute în ferma sa, într-un proces de studiu ce se derulează pe parcursul unui an, cu ajutorul unui grup mic de 3-4 fermieri care activează în acelaşi sector de activitate. În acest tip de şcoală se exploatează motivaţia fermierilor şi se aplică conceptul de învăţare bazat pe experienţă. Astfel, un fermier şi ferma sa sunt analizaţi şi sfătuiţi de ceilalţi membri ai grupului de fermieri într-un proces ciclic în care toţi fermierii îşi asumă ambele roluri, gazdă şi vizitator. Fermierii participanţi trebuie să aibă acelaşi obiectiv, să fie transparenţi în procesul de management al fermei şi să se recunoască reciproc sub aspectul competenţelor profesionale, în sensul că toate experienţele şi opiniile unui fermier sunt acceptate de ceilalţi (Vaars et al., 2007; Bennedsgaard et al., 2010).

În această lucrare se prezintă un set de instrumente utilizate de echipe de sănătate din ferme de vaci de lapte, echipe formate din specialişti cu competenţe complementare, care să permită realizarea unor planuri de sănătate adaptate la particularităţile fiecărei ferme.

Material şi metodă

Ferme de vaci de lapte

Cele şapte ferme de vaci de lapte care au beneficiat de setul de instrumente DISARM sunt amplasate în sudul României. La momentul evaluării iniţiale, în ferma 1 erau exploatate 27 de vaci adulte, 1 tăuraş, 6 juninci şi 15 viţei, în ferma 2 erau exploatate 1006 vaci adulte, 236 de viţei, 349 de juninci şi peste 750 de viţei, în ferma 3 erau exploatate 678 de vaci adulte, 125 de juninci şi peste 200 de viţei, în ferma 4 erau 720 de vaci adulte, peste 150 de juninci şi peste 600 de viţei, în ferma 5 erau 24 de vaci adulte, 10 juninci şi 6 viţei, în ferma 6 erau 15 vaci adulte, 20 de juninci şi 35 de viţei, iar în ferma 7 erau 145 de vaci adulte, 16 juninci şi 23 de viţei. Aceste ferme sunt reprezentative pentru tipurile de ferme de vaci de lapte întâlnite pe teritoriul României.
 

Figura 1. Scoruri ale subcategoriilor biosecurităţilor internă şi externă obţinute prin utilizarea instrumentului Biocheck.UGent™ într-o fermă de vaci de lapte (A. Achiziţii şi reproducere; B. Transport şi eliminare cadavre; C. Furaj şi apă; D. Vizitatori şi personal angajat; E. Controlul dăunătorilor şi altor specii de animale; F. Managementul sănătăţii; G. Managementul fătărilor; H. Managementul viţeilor; I. Managementul mulsului; J. Managementul bovinelor adulte; K. Organizarea fluxurilor de lucru şi echipamente). Prin compararea scorurilor fermei cu media scorurilor la nivel mondial se pot identifica subcategoriile care pot crea probleme în asigurarea biosecurităţii fermei.
Figura 1. Scoruri ale subcategoriilor biosecurităţilor internă şi externă obţinute prin utilizarea instrumentului Biocheck.UGent™ într-o fermă de vaci de lapte (A. Achiziţii şi reproducere; B. Transport şi eliminare cadavre; C. Furaj şi apă; D. Vizitatori şi personal angajat; E. Controlul dăunătorilor şi altor specii de animale; F. Managementul sănătăţii; G. Managementul fătărilor; H. Managementul viţeilor; I. Managementul mulsului; J. Managementul bovinelor adulte; K. Organizarea fluxurilor de lucru şi echipamente). Prin compararea scorurilor fermei cu media scorurilor la nivel mondial se pot identifica subcategoriile care pot crea probleme în asigurarea biosecurităţii fermei.

Echipe de sănătate a fermei cu mai mulţi actori

Pentru fiecare fermă au fost constituite echipe de sănătate formate din managerul exploataţiei, medicul veterinar al fermei şi unul sau doi consultanţi externi. Echipa de sănătate a fermei 1 este formată din managerul fermei, care este şi medic veterinar, inginerul zootehnist al fermei şi un consultant zootehnic. Ferma 2 are în echipa de sănătate fermierul, managerul fermei, care este inginer zootehnist, un medic veterinar şi un consultant zootehnic. Echipa de sănătate a fermei 3 este formată din reprezentantul fermierului, care este inginer zootehnist, medicul veterinar al fermei şi un consultant zootehnic. Ferma 4 are în echipa de sănătate fermierul, medicul veterinar al fermei, un consultant veterinar şi un consultant zootehnic. Ferma 5 a inclus în echipa de sănătate pe fermier, care este şi medic veterinar, doi consultanţi veterinari şi un consultant zootehnic. Echipa de sănătate a fermei 6 este constituită din managerul fermei de vaci, care este şi medic veterinar, un consultant veterinar şi un consultant zootehnic. Ferma 7 are o echipă de sănătate a fermei, formată din managerul fermei de vaci, care este şi medic veterinar, un consultant veterinar şi un consultant zootehnic. Fiecare echipă are un facilitator din partea proiectului DISARM care este implicat în elaborarea planului de acţiune, organizarea întâlnirilor echipei şi identificarea de specialişti care pot sprijini managerul fermei. Echipa a oferit informaţii pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a efectivului.

Biocheck.UGent™ pentru fermele de vaci de lapte

Acest instrument permite evaluarea biosecurităţii interne şi externe din fermele de vaci de lapte pe baza unui scor exprimat procentual. Utilizarea instrumentului este gratuită şi poate fi accesată la adresa web https://biocheck. ugent.be/en/questionnaires/dairy-cattle-11/start-questionnaire?language=en. Instrumentul permite evaluarea comparativă a fermelor şi oferirea de recomandări de îmbunătăţire a biosecurităţii adaptate la particularităţile fiecărei ferme evaluate (Damiaans B. et al, 2020).

Planuri de sănătate ale fermei cu mai mulţi actori

Aceste planuri de sănătate au la bază cicluri Planifică-Execută-Verifică-Ajustează (PDCA). Planurile sunt concentrate pe (1) enumerarea şi determinarea obiectivelor şi punctelor de îmbunătăţit; (2) definirea SMART (specifică/măsurabilă/acceptabilă/realistă/cu timp specifică) a fiecărui obiectiv; (3) descrierea detaliată a planului de acţiune pentru atingerea fiecărui obiectiv (fiecare activitate este descrisă, are un responsabil, un implementator şi termene clare pentru începere şi finalizare); (4) monitorizarea execuţiei activităţilor pentru fiecare obiectiv şi (5) ajustarea planului de activităţi şi/sau a obiectivelor.

Metodologia organizării „şcolii la grajd de tip danez”

„Şcoala la grajd de tip danez” este un instrument util pentru îmbunătăţirea planurilor şi echipelor de sănătate a fermei, în care un număr de maxim cinci fermieri organizează, cu sprijinul unui facilitator, întâlniri în fermele proprii, în cadrul unui ciclu de schimb de cunoştinţe. Acest schimb de cunoştinţe trebuie să permită alegerea celor mai bune soluţii de remediere a unor deficienţe specifice fiecărei ferme. Vizita în fermă constă în efectuarea unui tur al fermei cu durata de maxim o oră, urmat de o sesiune de discuţii de maximum două ore. Fermierul care găzduieşte întâlnirea planifică agenda vizitei în ferma proprie şi, împreună cu facilitatorul evenimentului, ce activităţi lucrative vor fi derulate. Uzual, fermierii aleg să prezinte o poveste de succes referitoare la remedierea unei probleme cu care s-au confruntat, respectiv ce soluţii au găsit pentru reducerea consumului de antibiotice şi două probleme cu care se confruntă ferma. Facilitatorul ajută fermierul să definească cu claritate subiectele pe care vrea să le dezbată şi se asigură că agenda de lucru şi alte documente relevante sunt transmise din timp şi celorlalţi fermieri participanţi. Pe parcursul vizitei, fermierul-gazdă prezintă istoria, valorile şi viziunea sa privind dezvoltarea fermei, ilustrând succesele şi provocările fermei. În partea a doua a întâlnirii, fermierii vizitatori vor furniza opinii şi recomandări bazate pe experienţa proprie în gestionarea unor probleme similare atât cu privire la rezultatele pozitive, cât şi la cele negative. Fiecare problemă prezentată de fermier este discutată separat, permiţând fiecărui participant să îşi exprime punctele de vedere. Trebuie evitate discuţiile haotice sau discuţiile dominate de câteva persoane. Fermierul-gazdă este ultimul care reacţionează la toate sfaturile date de colegii săi şi nu trebuie să intre în discuţii directe cu fermierii pe perioada în care aceştia îşi exprimă punctele de vedere. Dacă fermierul-gazdă începe să se apere sau să aducă argumente negative la opiniile fermierilor participanţi, există pericolul ca aceştia să se oprească din consiliere. Fermierul-gazdă va reacţiona şi comenta numai după ce fermierii vizitatori şi-au încheiat prezentarea soluţiilor. Facilitatorul trebuie să se asigure că regulile descrise mai sus sunt respectate, asigurându-se că fiecare fermier îşi formulează opiniile şi recomandările într-un interval de timp asemănător. De asemenea, facilitatorul trebuie să elaboreze minute ale acestor întâlniri, pe care le pune ulterior la dispoziţia tuturor participanţilor (Bărăităreanu et al., 2021; Bennedsgaard et al., 2010; Morgans et al., 2021; Vaarst et al., 2007).

Rezultate şi discuţii

Prin utilizarea integrată a instrumentelor inovative promovate în cadrul proiectului DISARM, în cele şapte ferme de vaci de lapte din România a fost posibilă creşterea gradului de implicare al tuturor actorilor în sănătatea şi bunăstarea animalelor. Fermierii (proprietari sau manageri de ferme de vaci de lapte) au înţeles că sunt actori principali în utilizarea prudentă a antibioticelor, prin adoptarea de decizii care să prevină îmbolnăvirea animalelor şi în acest fel să se reducă nevoia de antibiotice în fermă; au acceptat dezvoltarea echipelor şi planurilor de sănătate a fermei cu mai mulţi actori, folosind modelele propuse de DISARM (https://disarmproject.eu/what-we-do/farm-health-teams/) şi au răspuns pozitiv la iniţiativa organizării de întâlniri cu alţi fermieri care activează în acelaşi sector de activitate în cadrul unor „şcoli la grajd de tip danez” (Bennedsgaard et al., 2010; Morgans et al., 2021; Vaars et al., 2007).

Instrumentul de evaluare a biosecurităţii Biocheck.UGent™ pentru fermele de vaci de lapte a permis identificarea subcategoriilor biosecurităţilor interne şi externe cu scoruri de 100% şi a celor cu scoruri foarte mici, faţă de care se impune instituirea unor măsuri de remediere. Astfel, scoruri scăzute au fost identificate în ferma 1 la subcategoriile „achiziţii şi reproducere” (47%), „managementul fătării” (43%) şi „managementul mulsului” (53%), în ferma 2, la „managementul fătării” (26%), în ferma 3, la „transport şi eliminare cadavre” (46%), „managementul sănătăţii” (53%), „managementul fătărilor” (10%) şi „organizarea fluxurilor de lucru şi echipamente” (17%), în ferma 4, la „furaj şi apă” (50%) şi „managementul fătărilor” (20%), în ferma 5, la „controlul dăunătorilor şi altor specii de animale” (28%), „managementul fătărilor” (21%), „managementul viţelului” (31%), „managementul mulsului” (27%), şi „organizarea fluxurilor de lucru şi echipamente” (17%), în ferma 6 la „achiziţii şi reproducere” (25%), „furaj şi apă” (49%), „controlul dăunătorilor şi altor specii de animale” (22%), managementul fătărilor” (22%), managementul viţelului” (52%) şi „organizarea fluxurilor de lucru şi echipamente” (45%), iar în ferma 7, la „managementul mulsului” (27%).

Principalele obiective şi activităţi stabilite în planurile de sănătate ale fermelor analizate au fost:

Identificarea factorilor care pot favoriza apariţia şi răspândirea bolilor bacteriene.

Identificarea de soluţii pentru optimizarea managementului zootehnic.

Identificarea soluţiilor pentru optimizarea managementului sănătăţii animalelor.

Identificarea problemelor care pot afecta fătarea şi managementul viţeilor.

Identificarea deficienţelor de biosecuritate internă legate de organizarea muncii şi echipamente.

Identificarea deficienţelor de biosecuritate privind furajul şi apa.

„Şcoala la grajd de tip danez” a fost organizată de managerul fermei împreună cu un facilitator DISARM, la care au fost invitaţi patru practicieni cu competenţe egale. Anterior începerii activităţii, participanţii au fost informaţi că toate experienţele şi opiniile exprimate de participanţi trebuie acceptate şi discutate într-o manieră pozitivă de ceilalţi. Pe parcursul întâlnirii au fost propuse diferite sisteme de adăpare şi soluţii alternative de management al afecţiunilor mamare care să scadă consumul de antibiotice. Aici s-au dezbătut profilaxia şi potenţialul terapeutic al ozonului în afecţiunile glandei mamare la vaci. În acest tip de şcoli, Vaars et al. (2007) şi Bennedsgaard et al. (2010) au dovedit capacitatea fermierilor de a reduce utilizarea antimicrobienelor în fermele proprii fără efecte negative asupra producţiei şi sănătăţii animalelor sau în strategia de eliminare treptată a antibioticelor din efectivele de vaci de lapte organic (Vaars et al., 2007; Bennedsgaard et al., 2010).

Concluzii

Echipele de sănătate ale fermei în care sunt angajaţi actori cu competenţe complementare în creşterea şi exploatarea vacilor de lapte au putut identifica principalele probleme cu care se confruntă aceste unităţi, respectiv probleme de management şi/sau de sănătate corelate cu categoria de vârstă şi starea fiziologică a bovinelor. Cele mai frecvente boli ale viţeilor au fost respiratorii şi enterice, dar aceste probleme nu au creat focare severe de boală. În fermele mari sunt mai frecvente afecţiunile copitei, în timp ce în fermele mici sunt mai frecvente bolile ugerului. Reunirea fermierilor în evenimente tip „şcoală la grajd de tip danez” ar putea fi unul din cele mai eficiente instrumente de îmbunătăţire a managementului sănătăţii fermei.  

 

Mulţumiri

DISARM a primit finanţare din Programul de Cercetare şi Inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene în baza Acordului de Grant nr. 817591.

Bibliografie

  1. Bărăităreanu S, Vidu L, Ştefan G, Mihai B, Mihai R, Militaru IS, Birtoiu D, Năstase V, Catană MC, Constantin T, Duţulescu A, Vrabie S, Furnaris CF, Danes D, Fintineru G. The development of dairy farm level multiactor teams targeting reduced antibiotic use in Romania. Scientific works. Series C. Veterinary Medicine. 2021;67(1):35–42. http://veterinarymedicinejournal.usamv.ro/pdf/2021/issue_1/Art4.pdf

  2. Bennedsgaard TW, Klaas IC, Vaarst M. Reducing use of antimicrobials – Experiences from an intervention study in organic dairy herds in Denmark. Livestock science. 2010;131(2-3):183–192. https://doi.org/10.1016/j.livsci.2010.03.018.

  3. Damiaans B, Renault V, Sarrazin S, Berge AC, Pardon B, Saegerman C, Dewulf J. A risk-based scoring system to quantify biosecurity in cattle production. Preventive Veterinary Medicine. 2020;179:104992. https://doi.org/10.1016/j.prevetmed.2020.104992.

  4. Dewulf J, Van Immerseel F. Biosecurity in animal production and veterinary medicine. Leuven, BE: ACCO Publishing House. 2019.

  5. EU (2019a). Regulation (EU) 2019/4 of the European Parliament and of the Council of 11/12/2018 on the manufacture, placing on the market and use of medicated feed. Official Journal of the European Union. 2019;4:1–23. https://eurlex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R0004&rid=9.

  6. EU (2019b). Regulation (EU) 2019/6 of the European Parliament and of the Council of 11/12/2018 on veterinary medicinal products. Official Journal of the European Union. 2019;4:43–167. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R0006&from=EN

  7. More SJ. European perspectives on efforts to reduce antimicrobial usage in food animal production. Irish Veterinary Journal. 2020;73:2. https://doi.org/10.1186/s13620-019-0154-4.

  8. Morgans LC, Bolt S, Bruno-McClung E, van Dijk L, Escobar MP, Buller HJ, Main DCJ, Reyher KK. A participatory, farmer-led approach to changing practices around antimicrobial use on UK farms. Journal of Dairy Science. 2021;104(2):2212–2230. https://doi.org/10.3168/jds.2020-18874.

  9. Vaarst M, Nissen TB, Ostergaard S, Klaas IC, Bennedsgaard TW, Christensen J. Danish stable schools for experiential common learning in groups of organic dairy farmers. Journal of Dairy Science. 2007;90(5):2543–2554. https://doi.org/10.3168/jds.2006-607.

  10. WHO (2021, February 16). Antimicrobial resistance. https://www.who.int/antimicrobial-resistance/en/.

Articole din ediţiile anterioare

REPRODUCŢIE ŞI SELECŢIE GENTICĂ | Ediţia 3 37 / 2022

Importanţa perioadei colostrale în profilaxia bolilor infecţioase la viţeii nou-născuţi

Stelian Bărăităreanu, Livia Vidu

O perioadă importantă în dezvoltarea imunităţii şi protecţiei eficiente împotriva bolilor viţeilor este cea colostrală, când are loc transferul imu...

23 septembrie 2022